1,027 matches
-
decât niște bombe. Oamenii sunt dispuși să admită orice intrigă, mai ales dacă sunt Îndrumați spre un individ care pare de o moralitate ireproșabilă. Depravații nu cred că ar exista oameni diferiți de ei, ci doar unii care știu să disimuleze. „Până când veți dovedi minciuna calomniei, va curge, suflețelul meu, multă apă pe Sena.“ Biografii vor afirma că era un intrigant Înnăscut pentru care ticluirea scrisorilor anonime devenise un hobby Încă din timpul liceului, pe care le adresa profesorilor, colegilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
că, odată cu dispariția tușului de pleoape, a rujului de buze, a pudrei, îi dispăruse și ceea ce se cheamă farmec, ori poate se stinsese numai încrederea în sine formată prin credința că mijloacele cosmetice înlătură micile imperfecțiuni ale naturii. Și, ca să disimuleze înfrângerile vanității ei de femeie, prefera să-și păstreze atenția asupra lecturilor sale, concentrarea o lua cu sine ca pe o pavăză, o menținea trează pe oriunde mergea, drumuri limitate între serviciu și casă, prefera să alunece, să pășească orbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fără să fie încordată, se lăsă la voia întâmplării. Sidonia Trofin era o femeie cu pretenții de mare intelectuală. Avea o părere extrem de bună despre propria sa persoană. De aceea, față de semenii din jur, nutrea un dispreț categoric, greu de disimulat. Motiv pentru care intra adesea în conflict cu oamenii, se plângea că este neînțeleasă și se separa de restul colectivului, făurindu-și singură, pentru ea o aureolă anume, neperturbată de apropierea cuiva. Dar stările ei de singurătate impusă, nu durau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
spuse ea. A fost prima oară când am simțit că mă prinde un roman modern. Continui să cred că-i cea mai bună reprezentare a adolescenței din proza britanică postbelică. — Păi, mulțumesc. Mulțumesc foarte mult, zise Adrian, incapabil să-și disimuleze bucuria provocată de compliment. Știți, e inclus în programa de bacalaureat, adaugă el. — Doamne, ce idee deprimanta! veni reacția lui Fanny. — Aoleu, dar de ce? — Păi, toată chestia e că pentru mine Adăpostul n-a fost o lectură obligatorie. N-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
unui om pentru plăcerea de a mă duce pe mine de nas. De altfel, ce dovadă aveam că murise? Nu eram medic. Îi pipăisem pulsul, îi ascultasem inima: în zilele noastre, există cu siguranță droguri sau dispozitive care permit să disimulezi pulsațiile pe o anumită durată. Nu știam nimic despre asta. dar mi se părea posibil. Dacă Baptiste Bordave ar fi fost doctor, n-ar fi fost tras pe sfoară așa de ușor. Ardeam de nerăbdare să mă întorc în apartament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
acolo duminică după-amiază la ora 6:00. O dată ajuns la castel, am fost întîmpinat de secretara sa care m-a condus în camera mea. El s-a arătat după vreo două ore. Era prost dispus și nu făcea nimic să disimuleze această stare. În loc de o primire călduroasă, iată ce mi-a fost dat să aud: "De ce mi-aș irosi o duminică pentru tine?". Primul meu impuls a fost să plec imediat. Pe de altă parte, venisem cu un scop precis. Voiam
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
aici și acum incită și melancolizează în același timp. Structura puterii apare ca paradoxală. Exigențele ei sînt contradictorii împărțite între necesitate logică și imperativ istoric. După împrejurări, principele trebuie să se comporte cu franchețe, dar să aibă capacitatea de a disimula, să fie generos și crud, moral și imoral, bun și rău, onest și viclean, darnic și lacom, prietenos și distant, iubit și temut, sfetnicii să-i spună adevărul, el nefiind obligat s-o facă. Dacă vrea să domine, trebuie să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a Puterilor Maritime: înțelegerea s-a făcut la un conte*, ale cărui pămînturi se află pe malul Rhinului. Victor Amedée, principele cel mai abil și cel mai prefăcut din vremea sa, stăpînea mai bine ca oricine arta de a-și disimula planurile. Europa a fost înșelată de mai multe ori de rafinamentul vicleniilor sale; printre altele, atunci cînd mareșalul de Catinat, în haine de călugăr și sub pretextul că lucrează la salvarea acestui suflet regal, l-a scos pe principe din
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prezentă tânărul medic, întinzând mâna și ridicându-se o clipă de pe fotoliul pe care-l ocupa. Nu părea să aibă mai mult de 35-40 de ani. Era un bărbat brunet, cu o figură expresivă și cu o privire vie, ușor disimulată în dosul ochelarilor cu lentile rotunde și groase, pe care-i purta. Stelian îi strânse mâna și se interesă, mai mult ca fapt divers, dacă nu-l avusese ca pacient, în urmă cu vreo doisprezece ani, și pe fiul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
un lichid transparent. Cabluri de diverse culori ies de sub lințoliu transportând spre ecrane semnalele vieții. Mai doarme încă și probabil va mai dormi până mâine, șoptește vocea infirmierei care îi urmează pe cei doi intruși în lumea tăcerii, a suferinței disimulate de droguri, a vieții afișate pe monitoare. Vorbiți-i, vorbiți-i cât mai mult, vă rog ! Și spuneți-i doar cuvinte frumoase, optimiste ! Se pare că subconștientul le înregistrează și că sunt benefice. O puteți ajuta doar mângâind-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
din patul vecin cu al meu îi este foarte rău !" strigă ea din toate slabele-i puteri. Nici un răspuns. Se apropie de ușa deschisă pe care tocmai iese un pat cu rotile acoperit cu un cerșaf alb sub care este disimulat cineva. Probabil acel cineva care până mai adineaori implorase : "Nu mă lăsați singur !... Nu mă părăsiți !..." Sub cerșaful alb este părăsit pentru totdeauna de toți și de toate. În sfârșit, o impersonală voce rugoasă răspunde chemărilor ei : "Urcați-vă imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
copilul se găsesc în fața unei case, au capetele îmbrobodite cu basmale, sunt îmbrăcate în pantaloni și bundițe. Nu poate desluși nici trăsăturile chipului femeii, dar le poate bănui frumoase, în armonie cu statura sveltă, bine proporționată, care nu poate fi disimulată de îmbrăcămintea grosolană. Cu atât mai puțin poate fi descifrat chipul micuț al fetiței. Se pare că este frig, foarte frig, pare a fi toamnă târzie, căci iedera de care este năpădită casa este aproape văduvită de frunze. Dora este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
o astfel de colaborare și se interesează cam ce ar avea de făcut. Victor este ca și absent, nu scoate o vorbă de parcă nu înțelege sau nu îl interesează subiectul. Este așezat în fața Alindorei și nu știe cum să-și disimuleze privirile, care o caută neîncetat, fără voia lui. Respiră în profunzime prospețimea parfumului care îi amintește noaptea de dragoste cu necunoscuta a cărei amintire nu contenește să îl tulbure. Personalul medical nu lipsește, am reușit să îl recrutăm aproape în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
putea presupune din culoarea bărbii, nu este tânăr ; în jurul ochilor străjuiți de gene dese, lungi și negre de parcă ar fi rimelate, este săpat un păienjeniș de riduri vizibile chiar și la lumina slabă din sala glacială. "Bărbații ! Știu să-și disimuleze bine anii lăsându-și barba să crească", gândește Dora cu ironie. Trebuie însă să recunoască că bărbatul are trăsături frumoase, regulate, care nu par a fi alterate de vârstă. Privirea ochilor mari, care scapă arareori de sub pleoapele, te face să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
instalează pare să înghețe în atmosfera glacială a acelei săli de așteptare, care nu părea cu nimic predestinată unei întâlniri atât de neobișnuite. Într-un târziu, ea este ruptă de vocea de bas a străinului care abia reușește să își disimuleze emoția justificată, căci iată ce cuvinte surprinzătoare rostește : Sunteți, deci, Dora Almăjan ! Surpriza Dorei instalează din nou o lungă tăcere și se scurge un lung moment până când reușește să îngâne : Într-adevăr, sunt Dora Almăjan, devenită Matei prin căsătorie. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
nici o provizie de apă sau de mâncare, nu aveam decât ce era pe noi, câteva haine murdare, năclăite de sânge și sudoare, cu toate că... Da, micuța de ea, nu știu cum se face că a reușit să scoată din geamantanul cafeniu și să disimuleze sub fusta creață pe care o purta, aparatul de fotografiat și o cărticică, "Farmacia naturii", pe care o luasem printre puținele cărți de farmacie în voiajul care se voia să fie al libertății. Revăzând cu ochii minții gara în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Însă dacă viziunea este în ea însăși înșelătoare, dacă mediul de vizibilitate în care orice lucru devine vizibil nu este astfel, nu este unul care face să apară sau face să se vadă, ci unul care induce în eroare, care disimulează și înșeală, dacă acea condiție transcendentală a oricărei cunoștințe posibile este în sine, în realitate, un principiu de falsitate și rătăcire, cum este un discurs teoretic oarecare susceptibil a se prelungi și, mai cu seamă, cum este posibil pur și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de-a face cu determinările pur formale care rezultă din activitatea categorială a numerației, a reunirii, a punerii în ansamblu, a modului de abordare matematică în general, care își găsește aplicarea privilegiată în metodele statistice. În acestea din urmă se disimulează, îndărătul rigorii aparente a unui sistem de măsură, vidul complet al cunoștințelor a căror dobândire o permit acestea în măsura în care urzeala matematică aruncată asupra fenomenelor rămâne exterioară față de ceea ce sunt acestea în sine, față de trăitul imediat al sexualității, al crimei, al
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
față pentru o clipă, ființa acestui Esențial, adică sporirea în sine a vieții potrivit temporalității sale proprii, nu mai este posibilă. Există așadar o cenzură proprie mass-media. Nu este numai, așa cum se întâmplă de obicei și cum vedem în efortul disimulat în mod mai mult sau mai puțin ipocrit al puterii de a le controla, o cenzură politică; sau o cenzură ideologică care adună laolaltă stereotipurile unei epoci și filtrează prin sita lor tot ceea ce se vrea a fi comunicare și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
însemna discreditarea criticii literare din comunism: Mi se pare ridicol să întreții, astăzi, iluzia normalității unei literaturi în care fiecare pagină de critică literară scrisă de-a lungul a trei decenii a fost un simplu episod dintr-o luptă politică disimulată în una literară." Între altele, rețin dezamăgirea exprimată, după marea amăgire a sonetelor "shakespeare-iene" ale lui V. Voiculescu. L. Blaga a fost pus pe linie moartă, apoi amăgit și el cu promisiunea de a publica din nou cărți. Nu critică
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
marea ficțiune prin intermediul căreia toată lumea se străduiește să trăiască pe cheltuiala a toată lumea. Căci astăzi, ca și altădată, fiecare, mai mult sau mai puțin, ar dori să profite de munca celuilalt. Acest sentiment nu îndrăznim să-l afișăm, ni-l disimulăm nouă înșine; și atunci ce facem? Ne imaginăm un intermediar, îl adresăm statului, și fiecare clasă, rând pe rând, vine să-i spună: "Voi care puteți să luați în mod loial, cinstit, luați publicului, și împărțim." Vai! Statul nu are
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
aici, coerența e, într-o marjă suficientă, asigurată. Mai cu seamă că intrigile abundă. Don Stephano visează, în lungi scrisori niciodată trimise, la o împăcare cu doamna inimii lui. Stă la cozi infructuoase pentru ea, tremură dintr-o gelozie abil disimulată lângă ea, merge la petreceri găunoase în speranța că va da, acolo, peste ea. Gesturi, în definitiv, firești, pe care însă microscopul naratorului le amplifică într-atât încât le transferă o interpretare clinică. Descrierea seamănă cel mai adesea cu un
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
ar fi efectuat, în mod repetat, transferuri a unor sume importante de bani care erau redirecționate în alte conturi bancare, deschise pe numele lor ca persoane fizice sau în numele unor societăți comerciale controlate de către aceștia, pentru a le ascunde și disimula adevărata proveniență și pentru a justifica plata unor facturi fiscale fictive, sume ce erau încasate sau folosite de către ei.
Mama fondatorului Trilulilu și Zonga, arestată pentru evaziune fiscală by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78254_a_79579]
-
în prefață/la suprafață. Ea este adîncimea către care se deschide orice avanpost simbolic ori lucru-în-sine care, în loc să vină spre, angajează înaintarea înspre. De aceea, trebuie "să gîndim Lucrul ca pornind din Criptă" (Derrida. Fors 66) și nu invers. Cripta disimulează și acoperă. "Nici o criptă nu se dezvăluie" (Derrida. Fors 67). Componentele sale sînt "astfel dispuse încît să deghizeze și să ascundă ceva, întotdeauna un corp într-o anumită formă" (Derrida. Fors 67). Conținînd lucrul-în-sine, suficient lui însuși și orientat către
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
de dependență față de faptul de presă, unde se inventează toate știrile care asediază, cu frecvență din ce în ce mai mare, liniștea populației. Că obsesia sa vizează turnul central al Radioului, nu-i de mirare. Dar că va descoperi acolo, la capătul unei descinderi disimulate naiv, foi rătăcite conținând simple prognoze ce urmau a fi livrate, nu peste mult, drept certitudini, deja e mai puțin uzual. Și încă tragedia, câtă e, nu se oprește aici. Vindecat de pasiunea pentru buletinele informative, Georges nu-i va
Editoriada by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7563_a_8888]