KorAP: Find »[drukola/base=dislalie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...11 >

256 matches

Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

operație, sau după reeducare. Sigmatismul nasal se întâlnește mai frecvent și trebuie net diferențiat de suflul nasal sau deperdiția nasală, fapt de care trebuie să țină seama conduita noastră diagnozică, precum și cea terapeutică. Făcându-se procentajul pe totalul despicăturilor privind dislalia în rhinolalie, s-a extras ordinea consoanelor dislalice pentru limba română, comparată cu ordinea consoanelor dislalice dată de diferiți În limba rusă dificultățile încep de la consoana „r”, în timp ce în limba cehă acestea sfârșesc cu consoana „r” și încep cu consoana

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
logopedie la vârsta de 8 luni-1 an cu ocazia plastiilor de buză. Cu ajutorul familiei s-au efectuat exerciții și manevre ale musculaturii vorbirii articulate prin utilizarea jucăriilor, care au avut ca scop împiedicarea apariției suflului nasal, precum și mai târziu, a dislaliei consecutivă acestuia. S-a constatat că exercițiile de respirație, miogimnastică și exercițiile de suflu bucal efectuate în perioada prevorbitoare a copilului, sau cu câtva timp înaintea operației, (în cazurile operate tardiv) au facilitat obținerea unor bune rezultate în munca logopedică

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
și vorbire neinteligibilă. În grupa II, din 111 copii 33,2% se operează între 1,6 ani și 3 ani, 72% efectuează tratament logopedic imediat după operație și în 76% colaborează familia ceea ce a dus la obținerea unei vorbiri fără dislalie, cu urme slabe de rhinolalie. În grupa III, din 57 cazuri intervențiile chirurgicale se fac în 31% peste 12 ani, efectuează tratamentul logopedic imediat doar 48%, colaborează familia în 18%. A rezultat o vorbire satisfăcătoare pentru acei cu o durată

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
de boltă și văl palatin - creiază premisele dezvoltării vorbirii articulate după operație și ce este mai important legat de specificul palatolaliei, micșorează intensitatea nasonanței, reducând-o chiar până la dispariția ei totală. Tulburările care mai persistă se reeducă întocmai ca orice dislalie, prin aplicarea procedeelor clasice de corectare a sunetelor. Durata obiceiurilor vicioase instalate la nivelul funcțiilor de respirație, deglutiție, ca și a deprinderilor fono-articulatorii neconforme cu modelul, influențează de asemenea munca de corectare a vorbirii. De la vârsta de 5-6 ani, exprimarea

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
atunci când se obține un perfect rezultat anatomo-fiziologic, observându-se la acești subiecți o mai mare dificultate în pronunțarea fonemelor consonante finale decât a celor inițiale, precum și un retard la nivelul dezvoltării lingvistice. În aceste cazuri defectul este descris ca o dislalie funcțională, omisiunea consoanelor finale și mediale producându-se chiar când ele pot fi corect articulate în poziție inițială. Insuficiența velară postoperatorie în cazul subiecților întârziați mintal, creează mari dificultăți în munca de terapie logopedică deoarece sunt lipsiți de posibilitatea de

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
de spirit umanitarist și să dea dovadă de o înaltă etică profesională. 7.2. Metode, tehnici și procedee cu eficiență verificată în practica logopedică Pentru înlăturarea rhinodislaliei, sarcinile principale ale lucrului logopedic sunt: - formarea expirului bucal - formarea auzului fonematic înlăturarea dislaliei concomitent cu exercițiile pentru corectarea nasonanței - iradierea excitației asupra cât mai multor regiuni coordonatoare corticale - exercițiile încep de la respirație - forța principală în articulare, folosind tot arsenalul de mijloace și procedee de reechilibrare a raportului dintre respirație și fonație. A. Considerând

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
să sufle pe gură, nu știe să țipe, nu poate umfla un balon, nu știe să scuipe, nu știe să sufle nasul. Vorbirea este fără mimică și expresivitate, monotonă cu intensitate scăzută a sunetelor. Se pune diagnosticul de rhinolalie mixtă, dislalie polimorfă, tulburări respiratorii. Elementele de rhinolalie deschisă se combină cu elementele de rhinolalie închisă deoarece situația anatomică conduce la un expir normal vocal, dar copilul nu știe să folosească elementele aparatului fonator, făcând o înfundare de aer în nasofarinx, cu

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
de la primul examen în care timp a efectuat, după sfaturile noastre, o activitate pregătitoare prin exerciții de suflu bucal, exerciții de respirație, gimnastică pentru mușchii vorbirii articulate, se constată înlăturarea elementelor de rhinolalie clauza, persistența elementelor de rhinolalie apperta cu dislalie polimorfă - pierdere de aer nasal. În etapa I-a de lucru logopedic, se efectuează zilnic câte o ședință, timp de 23 de zile, pentru învățarea tehnicii de pronunție a consoanelor deficitare la examinare. Se corectează toate consoanele și vocalele în afară de

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-a zi, fără ca aceasta să fie introdusă în exerciții de vocabular, sau vorbire curentă. Ședința X - urmează procedeele folosite anterior, pentru automatizarea consoanelor și integrarea lor în vocabular. Se constată la încheierea acestei etape ameliorarea vizibilă a rhinolaliei și înlăturarea dislaliei. Vorbirea devine clară cu o mai mare rezistență orală, tulburările anexe fiind mult diminuate. Mama continuă lucrul logopedic după caietul de lecții, zilnic, la diferite intervale, câte 5-10 minute de exercițiu folosit ca divertisment între diferitele activități școlare și extrașcolare

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
reeducare se observă diferențierea frecvențelor înalte - cu caracter fricativ „ș” - precum și valori spectrale în care apare inteligibilitatea formelor semantice. Un alt caz rezolvat complet: A. Elena, cu diagnosticul clinic: despicătură posterioară incompletă, operată la 7 ani, prezintă consecutiv rhinolalie apperta, dislalie polimorfă, nitacism (vorbire în m și n). Copil dintr-o familie dezorganizată este crescut la o bunică surdă, care nu poate să-i corecteze și să-i controleze vorbirea. Începe terapia logopedică la 14 zile după operație, respectându-se etapele

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Revista de Stomatologie, 15, 1, București, 1968, p. 65-68. 195. Tomescu, Margareta „Particularitățile psihologice ale formării deprinderii de a vorbi corect” la copiii cu despicătură de boltă și văl palatin. Analele Universitare, București, 18, 1969, p.199-202. 196. Tomescu, Margareta „Dislalia în rhinolalie”. Rev de Pedag. Specială, 4, București, C.D.P. 1970, p. 84-113. 197. Tomescu, Margareta „Rhinolalia” în „Logopedia” - lucrare colectivă. Editura I.C.P.C.D., București, 1975, p. 547-693. 198. Tomescu, Margareta L’Aspect informationnel de la parole de l’enfant avec des divisions

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93501

un frate mai mare (care este în clasa a II-a la aceeasi școală) și o soră mai mică - persoane influente din afara familiei - bunicii. III-Date privind starea de sănătate: - este bine dezvoltat din punct de vedere fizic;îmbolnăviri: specifice vârstei; - dislalie polimorfa, diagnosticată de logoped. IV-Date privind dezvoltarea proceselor cognitive 1-Caracteristici ale proceselor sensorial-perceptive: - predomina modalitatea vizuală de recepție a informației; - percepție difuza, superficială a materialului de învățare. 2-Memoria - bună 3-Imaginația - mediere productivă - pentru activități practice 4Limbajulvocabular redus, exprimare greoaie 5-Nivel

Caleidoscop by Maria Roxana Taciuc (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93501]
Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159

copii? Prin agitație continuă, excesivă și incoerență (trece brusc de la o activitate la alta, părăsește banca, deranjează lecția), nestăpânire, impulsivitate și labilitate a comportamentului, nu-i functionează inhibițiaș. Tulburări instrumentale Din categoria deficiențelor instrumentale fac parte: tulburările de limbaj (oral - dislaliile, scris - dislexiile, disgrafiile, disortografiile), discalculiile. Caracteristica esențială a acestor deficiențe este apariția lor Într-un context de normalitate a inteligenței si personalității. Aceste inabilități școlare apar la vârstă școlară mică. Un copil cu dizabilități lingvistice, de exemplu, din momentul intrării

Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
lor În colectiv fiind dificilă, ceea ce poate duce la autoizolare, scăderea Încrederii În capacitățile proprii, iar randamentul scăzut al copilului va afecta Întreaga sa activitate. Voi argumenta importanța terapiei logopedice printr-o sumară prezentare a unui caz cu tulburări cuplate (dislalie, dislexie-disgrafie). Chiar de la Începutul activității terapeutice am Încercat să-i cultiv Încrederea În posibilitățile proprii, oferindu-i experiența succesului. Familia a fost Îndrumată să-i ofere un climat afectiv pozitiv precum și un program de lucru/repaus echilibrat. În prima etapă

Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93244

Din punct de vedere logopedic, copiii se confruntă cu următoarele dificultăți: auz fonematic insuficient dezvoltat, vocabular foarte sărac, neînțelegerea unor concepte de bază și incapacitatea de a defini noțiuni simple. Alături de întârziere în dezvoltarea limbajului, unii copii sunt depistați cu dislalie simplă sau polimorfă . În cazurile de întârziere în dezvoltarea limbajului la copiii de vârstă preșcolară, se urmăresc mai multe direcții de intervenție terapeutică: dezvoltarea auzului fonematic, formarea conduitelor perceptiv-motrice de culoare, mărime, spațiale, dezvoltarea capacității de receptare și exprimare a

Caleidoscop by Irina Amuhaia, Oana Agheorghiesei (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93244]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

verbală, existente în practica curentă neurologică, ORL, ortofonică, dar și a unor tehnici aflate încă în stadiul experimental, cum ar fi tehnica potențialelor evocate cognitive. În a doua parte a lucrării am adunat principale metode utilizate în recuperarea afaziei, dislexiei, dislaliilor încercând să ofer celor pentru care domeniul se află la începutul cunoașterii și aprofundării - studenți, medici generaliști sau logopezi în formare, un material util în practica profesională. Necesitatea de a găsi noi tehnici pentru evaluarea funcțiilor cognitive m-a îndemnat

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de comunicare verbală” realizează o privire de ansamblu și un numitor comun al recuperării tulburărilor de comunicare verbală, prin descrierea în subcapitole distincte a principiilor, obiectivelor, organizarea activității și metodele de recuperare ale deficitul verbal din afazii, dislexii - disgrafii, disfazie, dislalii și surdomutitate. Partea I - Tehnici moderne de investigare a sistemului de comunicare verbală I.1. Tehnici de explorare a limbajului I.1.1. Tehnici de explorare imagistice și optice corelate cu limbajul I.1.2. Tehnici de explorare electrofiziologică a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului posterior al vălului palatin. În timpul deglutiției, unda peristaltică implicând mușchiul constrictor superior al faringelui determină un traseu intermediar de tip lenticular. Electromiografia mușchilor fonatori și ai deglutiției permite diferențierea disfoniilor și dislaliilor și permite descoperirea cauzelor locale în tulburările de comunicare verbală prin identificarea aspectului miogen sau neurogen al traseului EMG. î11, 34) Monitorizarea nervului recurent și mappingul EMG a corzilor vocale reprezintă o tehnică ce folosește electrozi de culegere plasați pe

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
75) Dispozitiv de stimulare psihoverbală pentru achziția de potențiale evocate cognitive 87 Problematica limbajului și comunicării verbale stă la baza fundamentării înțelegerii unor entități nosologice aflate la intersecția mai multor specializări medicale: dislogii din psihiatrie; afaziile, disfaziile, disartriile din neurologie; dislaliile din fonoaudiologie, ORL; demutizarea, recuperare ortofonică și logopedică din recuperare medicală. 10) Utilizarea metodei timpilor de reacție psihometrici și potențialelor evocate psiho-verbal permite pe lângă descifrarea mecanismelor psiholingvistice la omul normal și deschiderea spre o abordare unitară a cercetării într-un

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Partea II - Recuperarea în tulburările de comunicare verbală II.1. Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală II.2. Recuperarea în afazii II. 3. Recuperarea limbajului academic îdislexii și disgrafii) II.4. Recuperarea în disfazii II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Recuperarea anomaliilor pronunției primei regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a doua regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a treia regiune de articulare Recuperarea în dislalia vocalelor Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 89 „Limbajul este haina

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și disgrafii) II.4. Recuperarea în disfazii II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Recuperarea anomaliilor pronunției primei regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a doua regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a treia regiune de articulare Recuperarea în dislalia vocalelor Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 89 „Limbajul este haina gândirii”Samuel Butler î1835-1902) II.1. Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală II.1.1. Principii de recuperare a tulburărilor de comunicare verbală II.1.2. Obiective

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
recuperarea audiției verbale și recuperarea vorbirii reprezintă cel mai important obiectiv în afaziologie, urmat de recuperarea limbajului academic prin reabilitarea lexiei și grafiei. Recuperarea în surdomutitate urmărește demutizarea, ca cel mai important obiectiv al reinserției sociale și profesionale. Recuperarea în dislalii vizează antrenamentul motricității fono-articulării corecte și creșterea deprinderilor auditive. Recuperarea în disfazie urmărește restabilirea fluenței vorbirii și prevenției factorilor cauzali și declanșatori ai episoadelor disfazice. Recuperarea limbajului academic: lexia și grafia urmărește readaptarea la coordonatele socio-profesionale ale individului prin formarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
tipul, gravitatea tulburărilor și nivelul de pregătire intelectuală. Recuperarea tulburărilor de comunicare verbală se desfășoară, în funcție de gravitate, pe cât posibil în mediul natural socio-profesional a logopatului în formele ușoare, sau cu caracter adjuvant suplimentar sau permanent în centre de reabilitare specializate. Dislaliile și disfazia la copii impune antrenarea în terapia logopedică a educatorilor sau părinților pentru însușirea metodelor de recuperare și continuarea activității de reabilitare la domiciliu. Reabilitarea deficitelor complexe trebuie să înceapă numai după realizarea unor investigații de specialitate și stabilirea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
logopații îdislalicii, afazicii) mai lenți, timp în care ceilalți logopați preiau alte exerciții individuale. Activitatea de reabilitare trebuie să solicite atenția și concentrarea logopatului, dar trebuie să se realizeze cu naturalețe, fără să obosească. Pentru optimizarea activității de corectare a dislaliei se vor folosi instrumente și material didactic din dotarea cabinetelor logopedice. î344, 364) Instrumentarul ortofonic din dotarea cabinetelor de recuperare a tulburărilor de comunicare verbală este reprezentat de: - trusa ortofonică conținând spatule și sonde pentru fixarea poziției corecte a limbii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de autocorecție. (48, 344) II.2.5. Principiile și metodele de recuperare în afazii Terapia tradițională era orientată în principal în direcția recuperării afazicului non-fluent, datorită faptului ca logopedia este mai apropiată de tulburările ce țin de expresia verbală. Tratamentul dislaliilor și demutizarea au oferit o bază solidă privind metodele fonologice, utile într-o anumită măsură în corecția aspectelor paretice și apraxice ale vorbirii la afazici. Mecanismul patogenic în afazie impune ca în tratamentul de recuperare al afazicilor să se combine

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]