177 matches
-
dificultăți de învățare specifice în ceea ce privește cititul, scrisul și ortografia. Atunci când este afectată și capacitatea de a recunoaște și folosi numerele, vorbim de discalculie. Acestea sunt dificultăți de durată, care nu afectează toate abilitățile de învățare; în multe cazuri, elevii cu dislexie pot avea rezultate medii sau peste medie în alte aspecte. Dislexia poate afecta dezvoltarea capacității de a-și aminti în succesiune corectă ceea ce a văzut sau a auzit, de a identifica sunete în cuvinte (spre exemplu, rime, sunete și silabe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
afectată și capacitatea de a recunoaște și folosi numerele, vorbim de discalculie. Acestea sunt dificultăți de durată, care nu afectează toate abilitățile de învățare; în multe cazuri, elevii cu dislexie pot avea rezultate medii sau peste medie în alte aspecte. Dislexia poate afecta dezvoltarea capacității de a-și aminti în succesiune corectă ceea ce a văzut sau a auzit, de a identifica sunete în cuvinte (spre exemplu, rime, sunete și silabe similare), capacitatea de concentrare și coordonare, cea de a pune lucrurile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
literei și sunet; când învață să citească, unele dintre modalitățile obișnuite de a înțelege cuvintele noi le sunt mai puțin accesibile decât altora, iar când încep să scrie, fac literele greșit și au un scris împiedicat. în plus, elevii cu dislexie pot întâmpina dificultăți în înțelegerea instrucțiunilor de orientare, în folosirea unei hărți, în identificarea corectă a părților stângă și dreaptă și în descifrarea partiturilor muzicale. Cei mai frecvenți indicatori ai dislexiei sunt: persistența dificultăților de citire, în pofida ajutorului suplimentar, precum
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și au un scris împiedicat. în plus, elevii cu dislexie pot întâmpina dificultăți în înțelegerea instrucțiunilor de orientare, în folosirea unei hărți, în identificarea corectă a părților stângă și dreaptă și în descifrarea partiturilor muzicale. Cei mai frecvenți indicatori ai dislexiei sunt: persistența dificultăților de citire, în pofida ajutorului suplimentar, precum: descifrarea cuvintelor noi, greșeli la citire, săritul peste rânduri, cuvinte tipărite care devin neclare sau "se mișcă"; dificultăți persistente la scriere, cuvinte transcrise care sunt departe de ortografia normală, ortografieri eronate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sau perceperea greșită a acestora; dificultăți în aprecierea orei sau a duratei evenimentelor folosind cadranul ceasului; probleme de organizare și planificare, de ordonare a lucrurilor, sărirea unor etape. Odată ce un elev a fost identificat ca având mai mulți indicatori de dislexie, este important să se medieze o completă evaluare diagnostică. Scopul și rezultatele acesteia trebuie explicate elevului; de asemenea, este necesară participarea voluntară și deplină a acestuia la procesul de diagnosticare. Este extrem de important ca persoana care conduce evaluarea să aibă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Este extrem de important ca persoana care conduce evaluarea să aibă experiență în activitatea cu elevii. Se recomandă ca formarea tuturor abilităților de bază să fie facilitată de un profesor specializat sau care are acces la un specialist capabil să diagnosticheze dislexia și să coordoneze strategiile de predare. Metodele de diagnosticare a dislexiei la elevi sunt multiple și este discutabil care dintre ele e cea mai adecvată sau cea mai eficientă. Important este să se asigure un diagnostic obiectiv în sensul de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în activitatea cu elevii. Se recomandă ca formarea tuturor abilităților de bază să fie facilitată de un profesor specializat sau care are acces la un specialist capabil să diagnosticheze dislexia și să coordoneze strategiile de predare. Metodele de diagnosticare a dislexiei la elevi sunt multiple și este discutabil care dintre ele e cea mai adecvată sau cea mai eficientă. Important este să se asigure un diagnostic obiectiv în sensul de a-i ajuta pe elevi să înțeleagă motivul eșecurilor din trecut
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
alte însemnări nu ar exista teze, „puncte de vedere pozitive“, drept profund greșită. Ce-i drept, aceste „puncte de vedere pozitive“ nu sunt formulate ca atare în textele lui Wittgenstein. Și aceasta deoarece Wittgenstein ar fi suferit de boala numită „dislexie“ (?!). „Dacă lucrurile stau așa, urmează că metoda expunerii filozofice la Wittgenstein nu a fost alegerea deliberată a unui gen sau stil literar, ci ea a fost impusă de dislexia lui, care se pare că a făcut ca lui să-i
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Wittgenstein. Și aceasta deoarece Wittgenstein ar fi suferit de boala numită „dislexie“ (?!). „Dacă lucrurile stau așa, urmează că metoda expunerii filozofice la Wittgenstein nu a fost alegerea deliberată a unui gen sau stil literar, ci ea a fost impusă de dislexia lui, care se pare că a făcut ca lui să-i fie extrem de greu să articuleze verbal structuri lingvistice și alte structuri simbolice mai lungi, cum sunt demonstrațiile și alte argumente. Lucrul cel mai bun pe care a putut să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
acest lucru o va face: toți elevii de la Morningside au fost trimiși la această școală deoarece nu au fost în stare să învețe în școlile obișnuite. Toți au un diagnostic oficial referitor la anumite probleme de învățare - deficit de atenție, dislexie și chiar retard, printre altele. Snyder (1992) afirmă că, la Morningside Academy, „Copiii diagnosticați cu probleme de învățare, care nu au acumulat niciodată decât jumătate din materia unui an de învățământ, echivalează între două și trei clase în fiecare an
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
alte însemnări nu ar exista teze, „puncte de vedere pozitive“, drept profund greșită. Ce-i drept, aceste „puncte de vedere pozitive“ nu sunt formulate ca atare în textele lui Wittgenstein. Și aceasta deoarece Wittgenstein ar fi suferit de boala numită „dislexie“ (?!). „Dacă lucrurile stau așa, urmează că metoda expunerii filozofice la Wittgenstein nu a fost alegerea deliberată a unui gen sau stil literar, ci ea a fost impusă de dislexia lui, care se pare că a făcut ca lui să-i
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein. Și aceasta deoarece Wittgenstein ar fi suferit de boala numită „dislexie“ (?!). „Dacă lucrurile stau așa, urmează că metoda expunerii filozofice la Wittgenstein nu a fost alegerea deliberată a unui gen sau stil literar, ci ea a fost impusă de dislexia lui, care se pare că a făcut ca lui să-i fie extrem de greu să articuleze verbal structuri lingvistice și alte structuri simbolice mai lungi, cum sunt demonstrațiile și alte argumente. Lucrul cel mai bun pe care a putut să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și dificilă. Având în vedere schimbarea condițiilor învățării, când cunoștințe achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, acestea se tezaurizează în stocul memoriei, iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării. Așa se explică discalculia, dislexia, disgrafia, alexia, agrafia, alalia, dislaliile, dizartriile, afazia și toate tulburările de comportament și limbaj, în procesul învățării și integrării socio-afective a copiilor cu nevoi speciale. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru a face față unor noi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
caz, cunoștințele achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, ele însă se tezaurizează în stocul memoriei iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării, memoria de evocare fiind de asemenea dificilă. Așa se explică discalculia, dislexia, disgrafia, alexia, agrafia, alalia, dislaliile simple și polimorfe, dizartriile, afazia și toate tulburările de limbaj și comportament în cazul copiilor cu nevoi speciale, în procesul învățării și integrării lor socio-afective. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o școală la alta, nivelului intelectual și atmosferei precare din familie; cu tulburări neuromotorii majore, manifestate din punct de vedere al limbajului prin dizartrii, alalii mai mult sau mai puțin pronunțate, dislalii polimorfe asociate cu alte modificări neurologice, manifestate prin dislexii, disgrafii, dizortografii, agrafii, acalculii, tulburări de lateralitate, de organizare spațio-temporală etc. Fără să lezeze intelectul întotdeauna, unele din aceste tulburări pot totuși să provoace dificultăți serioase în însușirea vorbirii, citirii, scrierii, socotitului, aspecte de bază ale activității școlare. Toate aceste
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este mai mare decât al dislaliilor (2.995 cazuri = 18%). Aceste tulburări au o incidență mai mare și sunt extrem de negative datorită consecințelor perturbatorii ce le au asupra dezvoltării intelectuale și al randamentului școlar. Cercetările ultimilor 10 ani arată că dislexia nu este o categorie nosologică aparte ci un simptom dezintegrativ în cadrul afaziei sau al apraxiei. Pe lotul observat s-au făcut nete diferențieri calitative pe baza criteriului simptomatologic. S-au clasat în disgrafia specifică toți cei ce nu s-au
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
s-au făcut diferențieri în cadrul marilor categorii, începând cu cazurile ușoare de alterări de pronunție, dereglări de ritm, citire și scriere, situate la limita dintre normal și patologic, până la tulburările grave și accentuate cu caracter evident patologic: dislalii polimorfe; alalii; dislexii, disgrafii, disortografii; logonevrozele de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. În cadrul dislaliilor au predominat dislalia fiziologică și funcțională și în procentaj scăzut cea organică. La multe cazuri este evident deficitul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sistemul simbolic a rămas neatins, dar aveau motricitatea tulburată. Și tot în sindromul disgrafic au fost grupate și disortografiile având explicații etiopatologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc prin lipsa suportului lingvistic sau prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia înglobează dificultăți grafice și ortografice explicate prin analiză și sinteză corticală deficitară și concretizată prin imposibilitatea unei citiri corecte, conștiente, curente și expresive, transpunându-se de cele mai multe ori aspectele dislaliei în citire. Aceasta a devenit o problemă medico-pedagogică ce stă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în apariția și dezvoltarea vorbirii ca urmare a unei incapacități funcționale care afectează limbajul și vorbirea în ansamblu, credem că este preludiul unor forme grave de tulburare a limbajului de tipul dislaliei polimorfe, organice și funcționale, disartriilor, disfaziilor sau logonevrozei, dislexiilor. În anumite condiții nefavorabile, întârzierile grave pot să apară cu o intensitate extremă sub forma alaliei, ajungând până la 5,6 9 ani cu o tulburare motrică foarte gravă (pareze, apraxii), cu un deficit de auz profund și un ritm bolborosit
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și al recepției. Aceste aspecte ne îndreptățesc să cercetăm, să interpretăm și să depistăm încă de la vârsta preșcolară simptomatologia întârzierilor în dezvoltarea vorbirii și limbajului, cât și a sindroamelor dezintegrative (disfazia, dislogia, afazia) și dismaturative (dislalia în evoluție, bâlbâielii fiziologice, dislexia, disgrafia de evoluție). Căci, deși toți au aceeași vârstă și aproape aceeași înfățișare, există între ei mari diferențe temperamentale și din punct de vedere al dezvoltării psihice și intelectuale. Subliniem mai ales diferențele de maturizare exprimate atât la nivel anatomo-fiziologic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diferențieze și să precizeze categoria de întârziere în dezvoltarea vorbirii și a limbajului, de alte handicapuri verbale ce constau în absența vorbirii (alaliei), pierderea ei (afazici), și de alte imperfecțiuni care deteriorează fenomenul de limbaj (disfazia, dizartria, mutismul psihogen logonevrozele, dislexiile etc.). Se arată că deficitul de limbaj și vorbire formulat în întârzieri, concretizat în forme și intensiuni diferite duce la forme de retard sau alterare a elocuției și recepției, cu răsunet asupra intelectului, afectivității, comportamentului și personalității logopatului. Ambele aspecte
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
brațului drept hemiplegie, aspecte de care depinde ritmul și calitatea acestor procese intelectuale. Prognosticul reconsiderării scris-cititului nu poate fi pus cu certitudine, rezultatele fiind variabile de la o posibilitate liminară la anumite performanțe legate de optimul de timp. Etiopatologia și simptomatologia dislexiei Dislexia, fiind definită în sens descriptiv, ca o dificultate în învățarea cititului, se manifestă ca o tulburare, sindrom tipic . Se înțelege că fiind determinat de o multitudine de cauze și simptomatologia va fi diversă. Cititul se realizează prin acțiunea corelată
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
drept hemiplegie, aspecte de care depinde ritmul și calitatea acestor procese intelectuale. Prognosticul reconsiderării scris-cititului nu poate fi pus cu certitudine, rezultatele fiind variabile de la o posibilitate liminară la anumite performanțe legate de optimul de timp. Etiopatologia și simptomatologia dislexiei Dislexia, fiind definită în sens descriptiv, ca o dificultate în învățarea cititului, se manifestă ca o tulburare, sindrom tipic . Se înțelege că fiind determinat de o multitudine de cauze și simptomatologia va fi diversă. Cititul se realizează prin acțiunea corelată a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diferit: a) În unele cazuri subiectul pierde recunoașterea literelor datorită pierderii memoriei denumirii grafice și a desenului ei, citirea literelor în sinteza lor fiind imposibilă, ceea ce se numește alexie. b) În alte cazuri citirea este parțial denaturată ceea ce se numește dislexie. Dicționarul de psihiatrie clinică al autoarei Aurelia Sârbu, menționează că termenul „dislexie” a fost propus în anul 1917 de Hinshelwood, termen prin care se definesc tulburări legate de cititul și înțelegerea limbajului scris, de mână sau de tipar. După Ajuriaguerra
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
denumirii grafice și a desenului ei, citirea literelor în sinteza lor fiind imposibilă, ceea ce se numește alexie. b) În alte cazuri citirea este parțial denaturată ceea ce se numește dislexie. Dicționarul de psihiatrie clinică al autoarei Aurelia Sârbu, menționează că termenul „dislexie” a fost propus în anul 1917 de Hinshelwood, termen prin care se definesc tulburări legate de cititul și înțelegerea limbajului scris, de mână sau de tipar. După Ajuriaguerra (1971), dislexia apare prin blocaj de achiziție și o împarte ca tipologie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]