645 matches
-
la] care ne credem în drept de-a pretinde înainte de toate o ureche cultivată, ca să facă simțirea viitorului reprezintător atât de iritabilă față cu orce greșeli contra pronunției încît să nu se poată ca să-i scape neci cea mai mică disonanță. Atuncea nu va rămânea numai o pretențiune abstractă, un pium desiderium, aceea ca actorul pe scenă să fie modelul unei pronunții naționale, de la el să se-audă limba clară, curată, aurul cel lămurit de toată zgura. Scena, care pune în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru starea morală a societății decum ar mărturisi-o moraliștii stricți. Viața socială câștiga printr-asta signitatea * sa mai nobilă, și cu drept cuvânt se numește bun-ton împrejurarea când sociabilitatea nu se dezonoră prin nici un fel de licențiozitate, prin nici o disonanță morală. Acest bonton n-ar putea să esiste fără respectul celor convenabile, și astfel deșertăciunea, care vrea să placă și să se recomande prin asta, este cum se vede un stâlp fundamental al societății". Nu putem să încheiem această considerațiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al imitației lui Hristos, dezvoltându-se o seamă de stabilimente de sprijin al celor bolnavi, săraci etc., și unul corespunzător eliberării surprinse în sintagma hanseatică. "Dezvoltările medievale în domeniul economic și religios au împins sensul locului în direcții opuse, o disonanță ale cărei ecouri încă se resimt în timpurile noastre. Economia orașului dădea oamenilor libertatea acțiunii individuale pe care nu o puteau avea în altă parte; religia orașului crea locuri în care oamenii aveau grijă unii de alții. "Stadt Luft macht
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu a cunoscut etape ale coabitării politice, celălalt nume al majorității divizate, regula funcțională fiind cea a majorității unificate. Au existat cel mult situații în care majoritatea parlamentară inițială a suferit o serie de modificări, dar fără a ajunge în disonanță cu cea prezidențială. De astfel, regulile sistemice, și în mod desosebit simultaneitatea alegerilor parlamentare și prezidențiale, nu favorizează apariția majorității disjuncte. În treacăt fie spus, revizuirea sistemului politic francez prin egalizarea mandatului prezidențial cu cel parlamentar (al primei camere mai
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
respingerii totale a instrumentului sau a negării utilității sugestiilor sale. Particularități ale IMM-urilor - acest tip de organizații urmează două căi diferite de utilizare a instrumentului SWOT - una formală, alta neformală -, care au, în mod paradoxal, un conținut aflat în disonanță cu gradul de formalizare. Organizațiile de mici dimensiuni sunt obligate de multe ori - acordare de credite, subvenții, fonduri nerambursabile etc. - să realizeze așa-numite analize SWOT. Acestea sunt „prefabricate” conform normelor organizațiilor care cer aceste analize. Dincolo de aceste prescripții cu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o scară cu punct median a elementelor de același tip, dar aparținând unor organizații diferite. 3. Care considerați că sunt caracteristicile și elementele culturii organizaționale ce împiedică realizarea unei strategii de diversificare a unei organizații cunoscute? Explicați mecanismul care generează disonanța cultură/strategie în aceste cazuri. 4. Evaluați natura acțiunilor și costurile asociate pentru modificarea unor elemente simbolice ale unei firme, cum ar fi denumirea, sigla ori sloganul publicitar. 5. Comparați cultura organizațională a unei firme românești create în anii ’60
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Republica a avut o influență majoră asupra tuturor reformatorilor sociali și politici, asupra educatorilor, psihologilor; un alt motiv ar fi că dialogul în sine se desfășoară pe mai multe niveluri extrem de complexe și, mai mult, cuprinde câteva idei oarecum în disonanță cu epoca modernă, care nu au făcut decât să provoace numeroase controverse și pasiuni. Din cele spuse deja, devine destul de clar că nu se poate decupa mesajul lipsit de echivoc al acestui dialog, dar putem conchide, alăturându-ne propunerii lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
proceselor psihologice care generează percepții distorsionate și pe consecințele acestora asupra deciziei de declanșare a conflictului militar. O contribuție importantă în înțelegerea proceselor psihologice au avut-o teoriile cu privire la imagini, stereotipuri și prejudecăți, și, nu în ultimul rând, teoriile cu privire la disonanță cognitivă și consistență (vezi Jervis, 1976, pp. 58-113). Astfel, imaginea de adversar, prejudecăți și stereotipuri cu privire la intențiile agresive ale unei națiuni sau ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul în care un factor decident interpretează informația și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sau ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul în care un factor decident interpretează informația și ia decizia de a porni sau nu un război. De asemenea, un alt factor care merită luat în considerare ar fi disonanța cognitivă dintre viziunea liderilor politici asupra lumii și „realitatea” de pe teren, care i-ar putea predispune pe ultimii, în încercarea reduce „ambiguitatea intolerabilă”, să recurgă la soluții implicând aplicarea violenței față de terți (Dougherty și Pfaltzgraff, 1971, pp. 224-230). La nivelul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acelor competențe. Totuși, fenomenele de încapsulare par să apară mai frecvent în contextul existenței unei disparități între prescripțiile de rol actuale și cele propuse în training. Se observă că trainingul accentuează discordanța dintre cele două seturi de prescripții de rol, disonanța rezultată este greu tolerată, iar managerii soluționează această dilemă prin acceptarea noilor valori, dar prin aplicarea lor doar în condiții de training. Conflictele de rol - au același mecanism de producere ca și încapsularea competențelor antrenate, însă diferă prin consecințe. Astfel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
diferența. Odată stabilită disocierea culturi/ civilizație, autorul întreprinde o fină analiză a relațiilor dintre cei doi poli privind influențarea reciprocă, interacțiunea, aportul specific, cu deschideri pertinente spre chestiuni intens vehiculate în discursul filosofic contemporan: problema contactelor dintre culturi, relativismul cultural, disonanțele apărute în procesele modernizării între cultură și civilizație, „intrarea” culturilor în civilizație (testul „intrării în timp”). Produs a ceea ce raportul Clubului de la Roma numește prima revoluție globală, geomodernitatea, transformare radicală a modernității, implică și nevoia oamenilor de a înțelege o
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
scopuri extrem de variate, care planifică și acționează cu succes În afara cadrului formal al acțiunii publice”. Le Corbusier ar fi fost de acord cu această descriere a orașului existent și tocmai acest aspect Îl Îngrozea, deoarece era de părere că această disonanță de intenții reprezenta principala cauză a aglomerației, urâțeniei, dezordinii și ineficienței dintr-un oraș neplanificat. Referindu-se la aceleași fapte sociale și istorice, Jacobs găsește motive să le elogieze: „Orașele au capacitatea de a oferi fiecăruia ceva numai fiindcă și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
în probleme încă sensibile, cum ar fi controlul democratic asupra serviciilor de informații, cartea atrage și se citește cu interes, deși nu cu sufletul la gură. Capitolul 1 - „Ce este activitatea de informații?” - fixează limitele cunoașterii comune, implicit punctele de disonanță asupra cărora mai este de lucrat, la nivel național și internațional. Autorii evidențiază - fără a căuta să ofere însă un răspuns unic sau un evantai de opțiuni - absența unei definiții universale a securității, calarea ei tradițională excesivă pe interesele unui
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
privind anumite tipuri de activități și cerința ca fondurile pentru activitățile informative să fie alocate prin lege. Deosebit de interesantă este analiza relației expertiză-strategie, respectiv servicii de informații - decident politic. Nu scapă ochiului atent al autorilor situațiile cele mai frecvente de disonanță între cele două elemente ale binomului. Dificultățile relației sunt atribuite de ofițerii de informații tendinței factorului politic de a ignora informările care nu-i susțin strategiile politice (sindromul „uciderii mesagerului”), situație la care singurul răspuns este, după Shulsky și Schmitt
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
al constatărilor cifrice, ci încearcă și explicații și predicții ale comportamentului demografic - cum se și întâmplă, de altfel -, ea ajunge inevitabil la concepte și teorii fundamentale din psihologia socială: valori, atitudini și intenții comportamentale, teoriile socializării și învățării sociale, teoria disonanței cognitive, teoria procesului atribuțional, factorii motivaționali și luarea de decizii etc. Prognoza demografică este strâns legată de cea a planificării familiale, care, la rândul ei, este și o problemă de sisteme de valori și atitudini. Intersecțiile dintre istorie și sociologia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
studiul de caz multiplu. Sau, oricum, prin el se pune și mai acut problema teoretizării și generalizării. Studiul de caz multiplu cere să fie analizate mai multe cazuri în același demers investigațional pentru a se decupa notele comune, mecanismele similare, disonanțele majore. Este evident că aici se aplică eșantionarea teoretică și contrastantă, elaborarea și/sau ajustarea ipotezelor și a teoriilor în procesul investigațional și alte principii ale metodologiei calitative. Este de asemenea evident că aici lucrează din plin comparația. Cazurile se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dezbătuta problemă a valorilor familiale. În fine, prin analiza multiperspectivală se urmărește identificarea cu mijloace riguroase (inclusiv prin coeficienți de calculare a corelației dintre ranguri) a similarităților și disparităților perspectivale ale diferiților actanți sociali. La rândul lor, aceste consonanțe sau disonanțe perspectivale pot fi interpretate ținând seama de contextele de muncă și de viață ale surselor emitente și pot servi ca fundament decizional în programe și politici sociale. Cunoașterea concretă a diferitelor perspective asupra realității sociale prezente sau proiectate contribuie la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
manuale (muncitori, operatori, constructori etc.), cât și cele intelectuale (medici, manageri), sunt aproape nepermisive pentru femei. O inegalitate flagrantă, dar mai puțin discutată până de curând este aceea că femeile au profesii și execută munci cu mare încărcătură afectivă și disonanță emoțională. În relația cu publicul, în calitate de educatoare și învățătoare, ca secretare, vânzătoare și chelnerițe etc., lor li se pretinde să fie mereu amabile, să nu supere clienții, copiii, părinții. Deci indiferent de stările sufletești care, firesc, nu pot fi întotdeauna
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru consortul ei, dar că din afară i s-a sugerat și indus neechitatea raporturilor dintre „ce dau și ce primesc eu” și „ce dă și ce primește el”. În acest caz, este foarte probabil că ea va rezolva inechitatea, disonanța, pe plan mental, cognitiv, recurgând la raționamente de genul: „De fapt, dacă mă gândesc bine, și el face mult în casă”, „Are o slujbă grea și trebuie să se relaxeze mai mult” etc. Soluțiile de ajustare a inechității sunt multiple
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copiii. Bărbații vin cu stresuri legate de grija de a avansa și de a câștiga mai mulți bani, cu responsabilitățile de conducător, în timp ce la femei două fenomene pot marca semnificativ starea lor de spirit: ponderea mult sporită în activitate cu disonanță emoțională și expunerea la hărțuirea sexuală. Încărcătura de disonanță emoțională înseamnă că femeile exercită frecvent acele profesii care pretind afișarea bunei dispoziții și amabilității indiferent de starea lor sufletească (secretare, vânzătoare, lucrătoare la ghișee etc.). Astfel, nu e deloc surprinzător
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a avansa și de a câștiga mai mulți bani, cu responsabilitățile de conducător, în timp ce la femei două fenomene pot marca semnificativ starea lor de spirit: ponderea mult sporită în activitate cu disonanță emoțională și expunerea la hărțuirea sexuală. Încărcătura de disonanță emoțională înseamnă că femeile exercită frecvent acele profesii care pretind afișarea bunei dispoziții și amabilității indiferent de starea lor sufletească (secretare, vânzătoare, lucrătoare la ghișee etc.). Astfel, nu e deloc surprinzător că ajunse acasă își revarsă tensiunea acumulată. Hărțuirea sexuală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
38 2. Atitudine și comportament 43 2.1. Definiții, proprietăți, relații 43 2.2. Funcțiile 48 2.3. Formarea atitudinilor 50 2.4. Schimbarea atitudinală 53 2.4.1. Persuasiunea și efectele ei 53 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive 61 2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente 66 2.5.1. Convergența atitudine/comportament 67 2.5.2. Divergența atitudine/comportament 68 2.5.3. Modelarea relației dintre atitudine și comportament 72
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Neputând eluda realitatea valorilor umane propriu-zise (cinste, adevăr, frumos ș.a.), el le consideră valori secundare și le derivă direct din cele primare (bazale). Umorul, de exemplu, s-ar explica prin aceea că oferă contraexemple pentru aserțiuni stabilite, altfel spus creează disonanță între informații, între „ceea ce ne așteptăm” și „ceea ce s-a spus” (în comedii, în glume etc.). Aceasta ar răspunde caracteristicii minții noastre de a opera în conformitate cu modelul bayesian, potrivit căruia există întotdeauna cel puțin două ipoteze concurente cu privire la un fapt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și astfel combinația ce dă ambiguitatea maximă este echiponderalitate de intensitate mare atât a negativului, cât și a pozitivului. Intensitatea ambiguității depinde însă, pe lângă caracteristicile celor două laturi ce o produc, și de alte fenomene. Ea este intim legată de disonanța cognitivă. De remarcat, totuși, că teoria disonanței cognitive, ce va fi expusă mai târziu, în acest capitol, se referă prioritar la raportul informații/evaluări și la structuri interatitudinale, pe când aici sunt în joc dimensiuni evaluative intraatitudinale. 2) Chiar în condițiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este echiponderalitate de intensitate mare atât a negativului, cât și a pozitivului. Intensitatea ambiguității depinde însă, pe lângă caracteristicile celor două laturi ce o produc, și de alte fenomene. Ea este intim legată de disonanța cognitivă. De remarcat, totuși, că teoria disonanței cognitive, ce va fi expusă mai târziu, în acest capitol, se referă prioritar la raportul informații/evaluări și la structuri interatitudinale, pe când aici sunt în joc dimensiuni evaluative intraatitudinale. 2) Chiar în condițiile în care negativul și pozitivul au aceeași
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]