215 matches
-
Declinul vechei protipendade ne apare clar atât în fațada neîngrijită a clădirei și în starea de părăsire în care se află grădina din față, cât și în ruina care amenință, stâlpii de piatră cu grelele lanțuri ce înlocuiesc cu atâta distincțiune orice alt fel de împrejmuire, în piatră, în fier sau în lemn. În vastele-i saloane, palatul Roznovanu va mai reuni din când în când nobilimea cetăței și oaspeți iluștri, va mai străluci în splendoarea a câte unui bal de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
găseau. Căci chiar când nu înfățișau realizări artistice mai de seamă, casele aceste dovedeau totuși o grijă pentru armonie și proporții, un fel anumit de a le adapta la mediu, la condiții, la peisaj, la cadru; un gust și o distincțiune, din care nu lipsea niciodată moderațiunea, condiții care au ferit Iașul de toate acele lucruri greoaie, pretențioase și ridicole de care alte orașe mai avansate n-au putut rămânea scutite. Zic: "l-au ferit", raportându-mă la ce a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de poet, tot așa dintre orașe, Iașul pare singurul care a vorbit sufletului lui. I-a vorbit, nu numai prin poziția sa încântătoare, dar mai ales prin atmosfera și prestigiul de capitală decăzută, prin ușoara-i melancolie și prin toată distincțiunea sa. Eminescu a venit la Iași, după ce s-a întors din Viena, la un timp când gândirea și sentimentele lui se găseau în plină dezvoltare. Ochiul său era deja ochiul unui poet și, pe atunci, Iașul era încă un oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe care i le-a lăsat în pază trecutul, atâta vreme cât trecutul acesta nu se va fi șters din amintirea generațiilor, sufletul Iașului, forța de gândire și de creație a acestuia, predispoziția sa la meditație și reverie și toate semnele vechei distincțiuni morale nu se vor schimba prea mult. Căci toate cauzele care au determinat formațiunea Iașului de altădată s-au concentrat, s-au obiectivat în cadrul și în ambianța aceasta, în pietrele acestea, în mărturiile acestea ale trecutului. Astfel că, mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
că generoasele vinuri ale Iașului au și ele partea lor în formațiunea sufletului acestui oraș. Că adică, dacă locuitorii fostei capi-tale a Moldovei au dovedit în trecut unele calități frumoase și rare, de pildă vioiciunea de spirit, înclinațiile artistice, oarecare distincțiune sufletească, oarecare elan în toate, e că s-au putut bucura de acest dar al lui Dumnezeu, pe care nu știu ce francez l-a numit "du soleil en bouteilles" (comparație care se potrivește de minune untdelemnului de Cotnari); despre care, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
că a trebuit s-atragă tot ce orașul are astăzi mai ales. Priveam în jurul meu, căutând cu deosebire frumusețea și eleganța femenină care, în toate timpurile și pretutindeni, a format cel mai sigur semn de înflorire socială, de vitalitate și distincțiune morală. Și mi-am adus aminte de vechea, strălucita înfățișare pe care o aveau obicinuit spectacolele teatrului național, de pildă. Atunci, pe atunci, ca și barbarul din antichitate, care ieșind de la o ședință a senatului roman spusese uimit "am sentimentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în cunoștințe etnografice. Pentru el erau un ce misterios chiar și locuitorii sârbi din Banat, cari, dimpreună cu românii și cu alte neamuri, erau pentru dânsul un fel de formă intermediară dintre unguri și turci. Cu toate acestea existau oarecari distincțiuni în interiorul acestei mari clase de oameni cam nedeterminat și confuz circumscrisă. Două tipuri mai diferite unul de altul au fost "negustorul sîrb" și "bogatul boier romîn", a cărui solie și fiică nu erau altfel, numite decât "frumoasele boieroaice". Damele române
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
monarh este desemnat la Paris drept încoronatul aliat de răzbunare al Franței; astăzi deja foile republicane dau a se înțelege că Alexandru al slavilor nu va continua politica Alexandrului german. Să nu se pună prea puțin preț pe această drastică distincțiune caracteristică dintre cei doi țari, ca moment politic. Cel mort s-a simțit a fi un Holstein - gottorp, cel în viață este cu trup și suflet un Romanoff. Acela se considera drept mijlocitor natural dintre ruși și boruși, între germanism
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Deja atunci era în lași în uz Scrânciobul, pe care cronicarul îl descrie cu deamănuntul. "În urmă, principele Tudor a fost silit să părăsească țara, refugindu-se la credincioșii lui amici, la suedezi. Senatul din Stockholm l-a primit cu mare distincțiune, acordîndu-i în considerația înaltelor sale facultăți spirituale o pensiune anuală și dîndu-i pentru locuință castelul de lângă Stettin. de unde întreținea o corespondență statornică cu tatăl său, care trăia în Varșovia, și care corespondență trebuie să se afle în vreo arhivă rusească
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
propria lor micime; dar, pe lângă rămășițele fanariotice din România, mai există și nume cari au un trecut în țările noastre și nu pot fi tot o apă cu cei de sus. Când republicanii de ieri se bucură de favori și distincțiuni la cari nu i-ar îndreptăți nici o ordine de lucruri în vro altă țară, nu li [se] poate refuza oamenilor onești o reparare a atingerii suferite prin frivolitatea elementelor roșii cari au votat darea în judecată, fără ca unul măcar din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui Radu Negru, sau în epoca fanarioților, sau chiar în epoca Regulamentului Organic, este un curat anahronism. Dar unde absurditatea se înfrumusețează și cu rea-credință este când ziarul "Romînul", punând tot acest trecut în sarcina partidului conservator, face și o distincțiune arbitrarie, imputîndu-i numai relele regimelor trecute și lăsând la o parte tot binele ce trebuie să recunoască că a fost și-n trecut. Cine dar are gloria acestui bine, fiindcă, după chiar spusa "romînului", pe acele timpuri (în acele secole
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de program sau o reamintire de program, din care estragem următoarele: Noi independenții am fi fericiți dacă din această anarhie de idei ar răsări în viitor o mai bună doctrină în politica noastră de stat pentru toate partidele țărei, fără distincțiune. Am dori să se înțeleagă, în fine, și de liberali și de conservatori că un stat mic cum este al nostru nu se poate susține între statele vii ale Europei dacă, nu are o politică sinceră naționalistă și dacă în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vale, în care se descopere iar o asemenea măsură, luată anume și fățiș pentru a-și exercita protecțiunea. O repetăm, pentru cine știe a câta oară: Nu oamenii, sistemul cată să-l schimbați. Acest sistem de corupere a caracterelor, de distincțiune a nemeritului, de escluzivism de partid trebuie înlăturat. Deodată cu acest sistem, nulități absolute ca d-nii Gheorghian sau Giani nici n-ar îndrăzni a se amesteca în viața publică, necum să viseze la portofolii ministeriale, precum într-o zidire în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căci altfel acea clasă-l dă jos. La noi nu e așa, fiindcă acea clasă luminată de care vorbim, pe lângă interesele țării, mai are și alte interese de guvern: interesul de-a avea mijloc de viață, interesul de-a căpăta distincțiune, cari nu pot fi mulțumite {EminescuOpXI 193} decât prin meserii retribuite de bugetul statului. Deci să vorbim drept și să mă pun chiar eu în locul lor, cât de bun să fie un guvern, pentru mine e rău dacă mă lasă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al Băncii, de vreme ce acest lucru stătea în mâna sa, căci semnătura domnească de întărire nu se capătă cu așa greutate. Asemenea înțelegem ca, oriunde e câștig fără muncă la mijloc, roșii să alerge după el. Dar ce au a face distincțiunile fără valoare materială ale statului cu toate acestea? Într-adevăr există nebuni în țară care, cu toată corupțiunea domnitoare, cu tot virusul demagogic care putrifică România, totuși o iubesc pentru gloria ei trecută, pentru chiar suferințele ei pline de amărăciune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Costineștii și mai cinstiți decât Mihăleștii, numai una nu vor mai fi... români. Acum veți fi înțelegînd și d-voastră, credem, de ce-am zis că, daca Domnul e convins de corupțiunea oamenilor cu cari se servă, face neapărat o distincțiune între viitorul țării menit a fi moștenirea dinastiei sale și viitorul poporului ce locuiește în această țară. Cine crede că un popor e atât de corupt încît să privească cu indiferență numirea unui domn Candiano ca adjutant domnesc, medaliarea unui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, până cel mai târziu în 31 decembrie al fiecărui an, numele, prenumele și domiciliul acelora care au prestat muncă depășind în mod excepțional îndatoririle și facultățile normale urmând ca statul să le acorde o distincțiune morală și răsplată materială. Capitolul III Determinarea lucrărilor de folos obștesc Art. 9 - Munca de folos obștesc se va îndeplini în cadrul lucrărilor de interes național sau local. Art. 10 - Lucrări de folos național vor putea avea de obiectat: a.) Drumuri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
promovarea categoriilor funcționale, naționale, ca realități politice de bază, și - distincția juridică și politică între români de sânge și cetățeni români. b. - Din expunerea de motive, mai rezultă că acest Decret-Lege a avut la bază principiul rasial, și a făcut distincțiunea juridică politică între români de sânge și cetățeni români, fără însă a se preciza când cineva este considerat „român de sânge” și când nu. c. - În vederea respectării principiilor constituționale, Decretul reglementează drepturile evreilor, fără preocuparea de a le ridica calitatea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de Miniștri urmând a recunoaște acestora, în mod limitativ, practica unor activități în domeniul liber, adică în domeniul nesupus restricțiunilor legale. Reținem din acest punct de vedere, preocuparea legiuitorului de a nu trata în același fel pe toți evreii fără distincțiune și de a considera pe acei care sunt așezați de mai mult timp în România, ca și acei care au dat dovadă prin acte săvârșite în timp de război, că au dreptul la un regim de favoare, care în nici un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
juridice, cu unele lacune și în totalitatea ei lipsită de un sistem juridic. Deși atât de dezvoltată, nu a precizat încă un statut personal al evreilor. De asemenea, nu a lichidat sau precizat situația lor politică. Astfel: a. - Se face distincțiune juridică politică între români de sânge și cetățeni români, fără a se arăta criteriul după care se determină românul de sânge; b. - Definiția noțiunii de evreu variază de la lege la lege; c. - Categoriile de evrei privilegiați și exceptați variază și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Legi, evreii nu mai pot stăpâni, dobândi sau deține proprietăți rurale în România, sub nici un titlu sau calitate, ca: proprietari, uzufructuari, asociați, administratori. Sunt proprietăți rurale, în sensul Legii, toate bunurile agricole, bălțile, viile, live zile, conacurile, grădinile, etc., fără distincțiunea dacă aceste bunuri sunt situate în perime trul comunelor urbane, suburbane sau rurale. Intră de asemenea în prevederile Legii și locuințele cu toate anexele lor, aflate pe proprietățile mai sus enumerate. Toate aceste bunuri trec în proprietatea Statului, pe data
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
anul 1868 (iar nu Ministeriul trecut, precum o spune Curierul intereselor generale) prin mai multe circulare au esplicat judecătorilor de pace spiritul articolului 18. Una din aceste circulări, sub No. 9174, spune anume că nu este a se face vreo distincțiune de religiunea ce ar avea persoanele ce se prezintă ca vechili înaintea judecătorilor de pace. Nedemnă mi se pare asemenea apucătura "Curierului int[ereselor] gen[erale]" de a cita o persoană onorabilă într-un articol intitulat "Escrocherii jidovești". Poate fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acele ale parlamentelor regimului democratic, ele află totuși o latură comună cu ele, în împrejurările ce le dau prilejul să-și manifeste voința și să-și afirme cu mai multă continuitate rostul în vieața de stat. De aceea, făcând toate distincțiunile pe care stadiul actual al cercetării internaționale le impune, între corporatism și parlamentarism, între Adunările de Stări ale vechiului regim și adunările legislative în statul modern, trebue totuși să constatăm că aceste organe politice atât de deosebite prin originea și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fiind pusă sub o lupă deformatoare și cercetată minuțios. Când personajul diform se autodezvăluie ingenuu, părând să-și asume, în mod narcisist, urâțenia, el devine de două ori rizibil; iată cum figura sa capătă contururi de un grotesc-suprarealist: Desigur că distincțiunea mea intelectuală și sufletească se acordă cu genul distins al fizicului meu suplu și elegant. [...] Pleoapele cam triunghiulare și întinse către colțurile dinafară dau, zice-se, ochilor mei o expresie galinacee. Nasul meu, către vârf, devine poate ușor carminiu, de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
are un nume pe care-l adaptează cameleonic statutului său social și în marginea căruia glisează meditativ, deconspirându-și psihologia, are o identitate profesională: "advocat", are "convingeri moderne", folosește cuvinte străine, este, într-un cuvânt, un snob cu pretenții nobiliare: Distincțiunea este și a fost suprema mea preocupare"; este, de asemenea, tipul parvenitului cosmopolit care, întors din Occidentul civilizator, se lamentează patetic în maniera personajelor caragialiene: "Ce oameni! Ce țară! Și ce femei! Și la noi ce tragedie!". De un comic
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]