1,017 matches
-
oferă fotografia - energetică, s-ar putea spune - a unei situații Înțelese ca logic purtătoare de consecințe numai În măsura În care nimic nu se face pentru a interveni În privința cursului său. Evoluția este previzibilă, dar alterabilă În funcție de deciziile și acțiunile subiecților implicați. Aici, divinația nu duce la un viitor existent ca atare, ontologic detașat și izolat de prezent. În modelul creării de cunoaștere al lui Ikujiro Nonaka, ideograma ba asociază, pe de o parte, potențialul specific al unui mediu (partea stângă) și, pe de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
arhitect urbanist. Knowledge Management sau gestionarea cunoașterii. Originare din China, kanji sînt ideogramele cele mai „conceptuale” utilizate de japonezi. Vezi Yi Jing. Le livre des changement, importantă scriere clasică a culturii chineze. Nishida, op. cit. Cartea schimbărilor servește drept referință pentru divinație. Ikujiro Nonaka, 1998, citat tradus de autor. Kazue Kikawada, Knowledge Dynamic Initiative (vezi partea a doua). Cuptor al alchimiștilor din Evul Mediu. Exemple deosebit de elocvente - cazurile Mediascope, Eisai sau Kao Corporation - sînt prezentate În a doua parte a lucrării. Această
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
material sensibil în fabricarea mâhnirilor și a suferințelor. Nu încape îndoială că sofistul, retor iscusit, înzestrat cu știința folosirii cuvântului, își mobiliza toată arta pentru a dezamorsa potențialul negativ al visului dându-i o interpretare cathartică... Pentru că, după spusele lui, divinația se rezumă la prezumțiile unui om înzestrat cu bun-simț. Inventator al psihanalizei, el este și inventatorul modelului lacanian - să spunem mai degrabă al analistului care recurge la humor sau la ironie în caz de necesitate. Judecați, vă rog: un țăran
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fi citit pe acesta, care (greșit sau nu, e o altă chestie) se îngrozea de această idee și o anunța ca pe un Apocalips. Deci, printre mijloacele „ideale” (dar nu utopice) ale polemicii, ar fi și acesta: între studiu și divinație, a-l prefera pe cel dintâi. august 1973 POEZIA ROMÂNĂ LA 1971 1. Fiți, vă rog, de acord să căutăm împreună genul proxim și diferența specifică, pentru poezie, în general, și pentru poezia română, în special! 2. Încercați să circumscrieți
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
reprobabile imputate celor încadrați în această categorie? „În sistemul juridic roman, învinuirea de vrăjitorie desemna mai întâi celebrarea riturilor nocturne și nelegiuite în scopul de a rosti descântece, de a fermeca, de a vrăji o terță persoană. De asemenea, practica divinației care întrebuința sângele sau măruntaiele victimelor umane, sacrificate într‑un loc sfânt, deținerea de cărți de vrăjitorie, fabricarea sau folosirea substanțelor avortive, otrăvurilor sau poțiunilor de dragoste erau considerate, în egală măsură activități criminale, de către legea Cornelia numită De Sicariis
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de vrăjitorie, fabricarea sau folosirea substanțelor avortive, otrăvurilor sau poțiunilor de dragoste erau considerate, în egală măsură activități criminale, de către legea Cornelia numită De Sicariis și Ueneficiis.” În afara dimensiunii lor enigmatice și uneori imorale (amestecul în viața particulară a oamenilor), divinația și profețirea erau considerate tehnici de manipulare ideologică foarte eficiente. Puterea avea deci tot interesul să țină sub atentă supraveghere acest domeniu al vieții private capabil, în orice moment, să răstoarne ordinea publică. De aici riscul, la care se expunea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lipsit pe ei înșiși de mântuire. El confirmă aceasta prin cele ce urmează, spunând că minunile săvârșite nu sunt adevărate. Într‑adevăr, asemenea minuni ar fi putut fi săvârșite și de cei care își trag numele de la pietrele folosite pentru divinație. Ei arată aur care nu există cu adevărat și înșelăciunile lor sunt curând date în vileag. „Fiindcă ei n‑au primit iubirea adevărului, ca ei să se mântuiască; și de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire, ca ei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ristich de Groote, H. Ey, W. Szumowski, M. Foucault, R. Semelaigne, Y. Pelicier, D. Cargnello). Se poate afirma, în sensul acesta, fără a comite o eroare, că „intrarea” în psihiatrie s-a făcut prin „poarta” practicilor mistico-magice, ale șamanismului și divinației oraculare, precum și prin sistematizarea datelor comparate de antropologia culturală, în special a celor de etnopsihologie și psihiatrie transculturală (M. Eliade, H. Ellenberger, E. Kraepelin, Y. Pelicier, H. Ey, M. Sendrail, A.V.S. De Reuck și R. Porter). Extazul șamanic și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
șochează și invită totodată la reflecție. Din punct de vedere psihanalitic, ea exercită, în planul colectivităților umane, o funcție catarctică (D. Barrucand, C. Enăchescu). Este „descoperire” și „avertisment”, realizând întâlnirea umanului cu supranaturalul divin, ca în cazul profetismului sau al divinației oraculare. În sensul acesta Pythia, la greci, și Sybila, la romani, devin personaje emblematice, simboluri ale exemplarității nebuniei, respectată, temută și ascultată. Luciditatea vizionară a profeților Vechiului Testament, precum și extazul tenebros al profeteselor oracolului de la Delphi sau al sibilelor romane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
doctor în filologie cu teza Personaje mitologice malefice la popoarele romanice și slave (1995). Un amplu demers în domeniul cercetării magiei și a mitologiei este întreprins de O. în Ipostaze ale maleficului în medicina magică (1998) și Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat (1999). Cele două lucrări impun prin vastitatea câmpului cercetat, prin amploarea problematicii dezbătute și prin demersul comparatist, cvasiabsent în studii similare. Vrăjitoria trebuie să stea în atenția cercetătorului, consideră O., fiindcă este un fenomen viu
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
spirituale legate de reprezentările generale ale fiecărei zile. SCRIERI: Mitologie comparată, București, 1998; Civilizația rusă. Perioada veche și modernă, București, 1998; Ipostaze ale maleficului în medicina magică, București, 1998; Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, 1998; Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999; Calendarele poporului român, București, 2001. Ediții: Simion Florea Marian, Botanică populară, pref. edit., București, 2000, Mitologie populară, pref. edit., București, 2000; Tudor Pamfile, Văzduhul, pref. edit., București, 2001, Cerul și podoabele lui, București
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
1999, 388-389; Petru Ursache, Căutătorii de adevăr, CL, 2000, 12; Adriana Cristian, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Studii de limbă, literatură și metodică” (Cluj-Napoca), 2000, 290-293; Camelia Burghele, În numele magiei terapeutice, Zalău, 2000, 62-63; Ecaterina Căpățână, „Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat”, „Filologie rusă”, 2001, 209-210; Datcu, Dicț. etnolog., III, 115-117; Nicolae Constantinescu, Calendare și sărbători, ALA, 2001, 578. I.D.
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
-o. Fr. Schleiermacher (1768-1834) a operat distincția între „neînțelegere” (Unverständnis) și „înțelegerea greșită” (Mißverständnis), delimitând clar două tipuri de competențe. Mai întâi, expertiza istoric-filologică, menită să reconstruiască paternitatea și mediul genetic ale textului. Urmează apoi competența psihologică, însărcinată cu „arta divinației” sau a intuiției spontante. Aceasta nu l-a făcut însă pe Schleiermacher să se despartă de idealul kantian, după care cele trei straturi ale hermeneuticii (intentio auctoris, intentio operis, intentio lectoris) puteau fi unificate. Distincțiile marcate de Schleiermacher vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să termin monologul ăla, care nu-i spunea nimic nou. Aruncă aceeași căutătură rapidă spre sacul meu care rămăsese deschis și spre mâna mea care părea să caute un obiect rătăcit. Ne-am văzut preț de o clipă, cu o divinație reciprocă totală, cu o acută conștiință a ceea ce eram, aici, în ploaie, împărțind acel trecut care ne făcea viața moderat-imposibilă și totodată perfect obișnuită, la fel ca sandalele alea de plajă, la fel ca sacul meu cumpărat în ajun din
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ajuns ca femeile alea nebune care nu îndrăznesc să facă nimic, nici să călătorească, nici să ia medicamente, ori pur și simplu să bage ceva în gură fără să consulte astrele, dar... Râde forțat: — Dar sunt momente când vechea noastră divinație mi se pare prea... prea... — Seacă? îi sugerează evreul. Germanicus încuviințează abătut. Agrippa se ferește să-l contrazică. Și pentru el știința augurilor, atât cât o pricepe, este prea searbădă, bazată pe observație, fără nici o urmă de inspirație. Ori de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
locurile prăpăstioase ale gândirii. Sau, așa cum am văzut, Aristotel (Metafizica, XII, 10). Deopotrivă scepticii și stoicii vechi, în dese rânduri. Cicero face și el acest lucru, spre cinstea sa. Afirmația pe care o am în vedere se află în Despre divinație, II, 58: „Însă, nu știu în ce fel, nimic nu poate fi spus atât de absurd încât să nu fi fost spus de unul dintre filozofi“. Încerc să reformulez puțin acest gând. Oricât de absurd am căuta să vorbim, acest
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
vizionară a sufletului, prin urmare recomandă chiar o anume pregătire înaintea somnului și a viselor. Pitagoreicii au mers până la interzicerea acelor alimente, precum bobul, care ar dăuna activității nocturne a spiritului. Zenon stoicul ar fi fost mai re zervat în privința divinației („somnul însuși nu înseamnă altceva decât strângerea și într-un fel căderea și pieirea sufletu 70 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 57. lui“). Surprins cu totul în fața acestor atitudini opuse, Cicero nu mai știe ce să creadă. Își dă seama
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
caută mai curând neinteligibilul ca atare decât ceva ce poate fi înțeles. Reacția lui Cicero nu se datorează doar atitudinii sale sceptice, proprie celor care țin de filozofia ce se practică în Noua Academie. Nu pune la îndoială ideea de divinație, nici pietatea semenilor săi. Vede însă cum apar tot felul de practici curioase, cel mai adesea triviale. Astfel îi apare orice superstiție, „acea obsesie care nu îngăduie ca spiritul săși afle liniștea“ (II, 72). Ea răspunde nevoii omului de a
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
locurile prăpăstioase ale gândirii. Sau, așa cum am văzut, Aristotel (Metafizica, XII, 10). Deopotrivă scepticii și stoicii vechi, în dese rânduri. Cicero face și el acest lucru, spre cinstea sa. Afirmația pe care o am în vedere se află în Despre divinație, II, 58: „Însă, nu știu în ce fel, nimic nu poate fi spus atât de absurd încât să nu fi fost spus de unul dintre filozofi“. Încerc să reformulez puțin acest gând. Oricât de absurd am căuta să vorbim, acest
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
vizionară a sufletului, prin urmare recomandă chiar o anume pregătire înaintea somnului și a viselor. Pitagoreicii au mers până la interzicerea acelor alimente, precum bobul, care ar dăuna activității nocturne a spiritului. Zenon stoicul ar fi fost mai re zervat în privința divinației („somnul însuși nu înseamnă altceva decât strângerea și întrun fel căderea și pieirea sufletu 70 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 57. lui“). Surprins cu totul în fața acestor atitudini opuse, Cicero nu mai știe ce să creadă. Își dă seama însă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
caută mai curând neinteligibilul ca atare decât ceva ce poate fi înțeles. Reacția lui Cicero nu se datorează doar atitudinii sale sceptice, proprie celor care țin de filozofia ce se practică în Noua Academie. Nu pune la îndoială ideea de divinație, nici pietatea semenilor săi. Vede însă cum apar tot felul de practici curioase, cel mai adesea triviale. Astfel îi apare orice superstiție, „acea obsesie care nu îngăduie ca spiritul săși afle liniștea“ (II, 72). Ea răspunde nevoii omului de a
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
riturile la care de obicei se recurgea nu erau altceva, de cele mai multe ori, decât trucuri ale unor impostori șireți, cărora, la sate, le făceau concurență legiuni de așa-ziși urmași ai străvechilor druizi, care maimuțăreau în felurite forme metodele de divinație celtice. Arta prezicerii practicată de Cetegus era cu totul altceva. Ea reprezenta într-adevăr o veritabilă artă, ce venea din cea mai pură tradiție romană îunii pretindeau însă că lumea romană le-ar fi fost datoare chiar străvechilor etrusciă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
întîia oară în viață când am revăzut pe Adela aici, pentru că probabil am început s-o iubesc chiar de-atunci. Dar ea știe desigur mai bine de când am început s-o iubesc. În privința asta, femeile, care merită acest nume, au divinația promptă și infailibilă. Și cum punctul de ironie i-a apărut în ochi din primele zile, desigur că am început s-o iubesc îndată ce am revăzut-o. Plouă năprasnic zi și noapte. Când încetează puțin, începe din nou, cu o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
rând, edil, pretor și consul. Exilat de către adversarii politici pentru un an (58 î. Chr.). Dintre lucrările sale cu caracter filosofic, merită menționate: De republica (Despre stat); De legibus (Despre legi); De natura deorum (Despre natura zeilor); De divinatione (Despre divinație); De fato (Despre destin). Cicero a avut și o vastă corespondență (peste 800 de scrisori), scrisă între anii 68 și 43 î. Hr., adevărată frescă a vieții Romei din vremea sa. Ambrosius Theodosius Macrobius s-a născut în a doua jumătate
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
de Daniela Gheorghiu, prefață și control științific Ioan Lucian Munteanu, ed. Teora, colecția Universitas, București, 1998. Le Boeuffle, Andre, Le vocabulaire latin de l'astronomie, service de reproduction de theses, Universite de Lille, Lille, 1973, vol. 1-3. Bouche-Leclercq, A., Istoria divinației în antichitate, ed. Symposion, 1999, vol. 1. Brehier, Emile, Histoire de la philosophie, tome 1, fasc. 1 și 2, Presses universitaires de France, Paris, 1967. Brehier, Emile, Filosofia lui Plotin, traducere de Dan Ungureanu, ed. Amarcord, Timișoara, 2000. Cizek, Eugen, Istoria
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]