175 matches
-
presă și conferințe de presă Termene de diseminare a datelor: 04.06.2002 Statistică socială - Statistică populației și demografie STABILITATEA FAMILIILOR ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1990-2001 1. OBIECTIVUL, CONȚINUTUL LUCRĂRII ȘI SURSA DATELOR Domeniul statistic: Analiza demografică Obiectivul: Caracterizarea nupțialității, divorțialității și văduviei, principalele elemente ale stabilității familiei Principalele variabile prelucrate: Numărul căsătoriilor pe grupe de vârstă și numărul căsătoriilor după grupa corelata a soților, numărul căsătoriilor după starea civilă anterioară corelata a soților, numărul căsătoriilor după rangul căsătoriei încheiate, numărul
HOTĂRÂRE nr. 175 din 20 februarie 2002 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2002*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140604_a_141933]
-
date operative, 01.09.2003 pentru date definitive referitoare la anul 2002 Statistică populației și demografie MIȘCAREA STĂRII CIVILE A POPULAȚIEI 1. OBIECTIVUL, SFERA DE CUPRINDERE ȘI CONȚINUTUL CERCETĂRII Domeniul statistic: Statistică demografică Obiectivul: Stabilirea nivelului fenomenului de nupțialitate și divorțialitate Sfera de cuprindere: Căsătoriile încheiate la starea civilă și divorțurile cu hotărâri definitive pronunțate de organele judecătorești în anul 2002 Tipul de cercetare: Cercetare statistică exhaustiva Numărul de evenimente demografice: Circa 145.000 căsătorii și 35.000 divorțuri înregistrate anual
PROGRAM din 18 decembrie 2002 privind cercetările statistice în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147461_a_148790]
-
3. MODUL DE VALORIFICARE A REZULTATELOR ȘI TERMENELE DE DISEMINARE Principalii indicatori rezultați din centralizare și derivați: Numărul căsătoriilor, rata nupțialității, vârsta medie la căsătorie și la prima căsătorie a bărbaților și femeilor, durata medie a căsătoriei; numărul divorțurilor, rata divorțialității, vârsta medie a soților la divorț, durata medie a căsătoriei Tipul de serii de date: Lunare, anuale Profilul de prelucrare a datelor: Național, regiuni de dezvoltare, județe, localități, medii de rezidență Lucrări editate: Nupțialitatea în anul 2002, Divorțialitatea în anul
PROGRAM din 18 decembrie 2002 privind cercetările statistice în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147461_a_148790]
-
divorțurilor, rata divorțialității, vârsta medie a soților la divorț, durata medie a căsătoriei Tipul de serii de date: Lunare, anuale Profilul de prelucrare a datelor: Național, regiuni de dezvoltare, județe, localități, medii de rezidență Lucrări editate: Nupțialitatea în anul 2002, Divorțialitatea în anul 2002, Populația după starea civilă la 1 ianuarie 2003 (calcul intercensitar) Publicații în care se regăsesc datele prelucrate: Anuarul Statistic al României, Situația demografică a României Bazele de date alimentate cu datele prelucrate: BDL, BDJ, TEMPO Beneficiarii rezultatelor
PROGRAM din 18 decembrie 2002 privind cercetările statistice în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147461_a_148790]
-
Periodicitate de apariție: Semestriala Termen de apariție: S+90 Mod de prezentare: Facsimil cu cca. 4 pagini. SERIA POPULAȚIE Descrierea publicației Conținutul publicației: Dinamică fenomenelor demografice și analiza trimestriala asupra evoluției natalității, mortalității generale și infantile, șporului natural, nupțialității și divorțialității pe total țară, medii și județe Limba în care se realizează publicația: Română Periodicitate de apariție: Trimestriala Termen de apariție: Ț+45 Mod de prezentare: Facsimil cu cca. 8 pagini. Analize, studii și publicații SERIA TURISM Descrierea publicației Conținutul publicației
PROGRAM din 18 decembrie 2002 privind cercetările statistice în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147461_a_148790]
-
creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza de autoritate. La nivel mezosocial, putem aminti insuficiențele și disfuncțiile instanțelor cu rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului parental, dezorganizarea sau disoluția familiei, creșterea ratei divorțialității și instabilității cuplului familial. Școala, incapabilă să facă față multiplelor probleme care sunt lăsate pe seama ei de către ceilalți factori demisionari, proliferează evaziunea și abandonul școlar, indisciplina și mediocritatea, creșterea numărului copiilor problemă. S-a încercat proiectarea și construcția unui model
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Ortodoxă Română a reacționat în mod repetat: legalizarea prostituției și traficul de ființe umane. Ele sunt completate cu alte probleme feminine și sociale, cum ar fi concubinajul (problemă socială față de care Biserica a luat poziție în mai multe rânduri), fenomenul divorțialității și cel al monoparentalității. Dintre toate, violența domestică se distinge ca o problemă cu efecte sociale și moral-spirituale profunde. Capitolul X din lucrare oferă argumente convingătoare în acest sens. Un conținut original și special al cărții este adus de partea
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
schimbată urgent. Partea a patra Familia și analfabetismul în viața privată Nici Casandre, nici romantici Primele ispite legate de tratarea temei despre situația familiei în România s-au orânduit firesc: să analizez pe scurt starea de fapt: creșterea mare a divorțialității, creșterea de 1,5 ori a numărului familiilor monoparentale, scăderea dramatică a natalității la categoria de vârstă cea mai fertilă din România și, de ce nu, faptul că aproape 80% dintre crime și lovituri cauzatoare de moarte se petrec între soți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
au următoarele consecințe: a) întăresc conservatorismul de gen și ideea că viața privată e apanajul femeilor; b) constituie sursa fundamentală a socializării timpurii a femeilor pentru acceptarea dublei zile de muncă drept destin fatal; c) ajută o creștere semnificativă a divorțialității din cauza bărbaților (la ora actuală bărbații au un scor de 5-1 în inițierile și cauzele divorțurilor) care, consumând mai puțină energie în viața de familie, sunt mai detașați de ea; d) crește iresponsabilitatea paternă și numărul familiilor monoparentale; e) slăbește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
teritorială a condus de cele mai multe ori la războaie, jafuri și măceluri. Alterarea instinctului de dominație produce conflicte în familie atunci când capul familiei tradiționale (tatăl), sau în timpurile moderne unul din părinți este pătimaș, cauzând nu rareori (destul de frecvent astăzi) discordie, divorțialitate și violență. Dincolo de cadrul familial alterarea acestui instinct ia aspectul de mândrie exagerată, orgoliu și dorință impetuoasă de supremație, cu consecințe nefaste în relațiile interpersonale. La nivelul societății lărgite sau națiunii, pătimașul caută cu ardoare orice oportunitate pentru a accede
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o anumită tradiție a familiilor numeroase de la sate. III. 2.2. Componentele bilanțului natural al populației III.2.2.1. Natalitatea Natalitatea reprezintă un parametru geodemografic esențial în dinamica unei populații. Un rol determinant în evoluția natalității îl joacă nupțialitatea, divorțialitatea și fertilitatea. Nupțialitatea- reprezintă un factor important al creșterii populației. Ea este influențată de cauze economice,demografice,sociale,psihologice. Se știe că în România există o viteză sporită de încheiere a căsătoriilor, indicele celibatului fiind redus,deoarece există o viață
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
11,6‰ (in 1992) la cca. 4‰ (în 2002),indicele de nupțialitate înregistrând o scădere tot mai mare (in 1996- 6,6‰ ; in 1999- 4,9‰; in 2002-4,1‰). Acest recul se datorează reducerii resurselor materiale necesare întemeierii tinerelor familii. Divorțialitatea este un factor important ce influențează natalitatea și, respectiv,sporul natural. În societatea tradițională românească era mai puțin prezent,dar în ultimii ani a început să înregistreze valori tot mai mari, datorită unor factori economici, sociali, psihologici. Mai grav e
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
factori economici, sociali, psihologici. Mai grav e că tendința de creștere a acestui indicator înregistrează un raport invers proporțional cu cel al nupțialității. În timpul societatii bazate pe planificarea centralizata, autoritățile au intervenit prin legislație,pentru a scădea valorile mari ale divorțialității,așa cum interveniseră și în cazul natalității,care înregistra valori mici. Astfel,în anul 1967 și după acest an, rata divorțialității a avut valori mici la nivelul întregii țări,deci și la nivelul comunei Șipote. Analizând fig. nr.2, se observa
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cel al nupțialității. În timpul societatii bazate pe planificarea centralizata, autoritățile au intervenit prin legislație,pentru a scădea valorile mari ale divorțialității,așa cum interveniseră și în cazul natalității,care înregistra valori mici. Astfel,în anul 1967 și după acest an, rata divorțialității a avut valori mici la nivelul întregii țări,deci și la nivelul comunei Șipote. Analizând fig. nr.2, se observa ca in întreaga perioada analizata, 1985-2002, indicele de divorțialitate este cuprins intre 0‰ si 0,9‰ . In intervalul 1985-1989, acest
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
valori mici. Astfel,în anul 1967 și după acest an, rata divorțialității a avut valori mici la nivelul întregii țări,deci și la nivelul comunei Șipote. Analizând fig. nr.2, se observa ca in întreaga perioada analizata, 1985-2002, indicele de divorțialitate este cuprins intre 0‰ si 0,9‰ . In intervalul 1985-1989, acest indicator demografic a avut valoarea 0‰, exceptând anul 1987, cu 0,3‰ .Începând cu anul 1990 divorțialitatea creste brusc, ajungând la valoarea de 0,9‰ (in 1991), apoi, pana
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nr.2, se observa ca in întreaga perioada analizata, 1985-2002, indicele de divorțialitate este cuprins intre 0‰ si 0,9‰ . In intervalul 1985-1989, acest indicator demografic a avut valoarea 0‰, exceptând anul 1987, cu 0,3‰ .Începând cu anul 1990 divorțialitatea creste brusc, ajungând la valoarea de 0,9‰ (in 1991), apoi, pana in 2002, înregistrează valori intre 0,2‰si 0,7‰. La fel ca și alți indicatori demografici, divorțialitatea este influențată de standardul economic redus, de lipsa anumitor valori
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
exceptând anul 1987, cu 0,3‰ .Începând cu anul 1990 divorțialitatea creste brusc, ajungând la valoarea de 0,9‰ (in 1991), apoi, pana in 2002, înregistrează valori intre 0,2‰si 0,7‰. La fel ca și alți indicatori demografici, divorțialitatea este influențată de standardul economic redus, de lipsa anumitor valori morale, de lipsa educației sexuale, de gradul de educație,de numărul de copii dintr-o familie etc. Acestor cauze de natura psio- sociala, ce au determinat creșterea numărului de divorțuri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de numărul de copii dintr-o familie etc. Acestor cauze de natura psio- sociala, ce au determinat creșterea numărului de divorțuri li s-au adăugat si cele de natura juridica, prin simplificarea procedurii de divorț. Totuși, valorile mai mici ale divorțialității din mediul rural față de cele din mediul urban (ex: in orașul Iași, indicele de divorțialitate in perioada 1985-2002 a fost intre 1,5‰si 3,5‰), denotă și pentru locuitorii comunei Șipote că au rămas,în cea mai mare parte
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
au determinat creșterea numărului de divorțuri li s-au adăugat si cele de natura juridica, prin simplificarea procedurii de divorț. Totuși, valorile mai mici ale divorțialității din mediul rural față de cele din mediul urban (ex: in orașul Iași, indicele de divorțialitate in perioada 1985-2002 a fost intre 1,5‰si 3,5‰), denotă și pentru locuitorii comunei Șipote că au rămas,în cea mai mare parte,păstrătorii unei societăți tradiționale românești. Fertilitatea feminina constituie o premisă esențială pentru natalitate. Dar nu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nivelul valorilor, comportamentelor și acțiunilor de această coexistență a celor trei sisteme creează dificultăți majore în implementarea deciziilor politice de combatere a flagelului respectiv. Evoluția raporturilor sexuale dintre bărbați și femei, în sensul creșterii ponderii celor premaritale și extramaritale, creșterea divorțialității având drept cauze dizarmoniile sexuale dintre parteneri, sporirea numărului celor care au comportamente sexuale atipice (homosexualii), reprezintă tot atâtea procese care îngreunează în plus demersul politic anti-SIDA. În China, chiar dacă ratele de seropozitivitate nu sunt mari (raportat la populație), având
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
a înregistrat în 1994 (0,289), când numărul divorțurilor în Fetești a fost de 71 și cel al căsătoriilor de 245. Valorile din ceilalți ani se mențin totuși la un nivel ridicat, pentru că este vorba de un mediu urban unde divorțialitatea se situează întotdeauna la un nivel mai mare decât în mediul rural învecinat, cu toate că în localitate concepția morală tradițională asupra familiei este bine înrădăcinată. Unul dintre factorii care au facilitat instabilitatea familiei a fost absența educației religioase a tinerilor (în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Independența materială și egalitatea socială dobândite de ele au contribuit mult la modificările din plan mental, inclusiv în problemele legate de familie. Problema stabilității s-a pus în termenii raportului indirect a două componente principale ale comportamentului demografic: nupțialitatea și divorțialitatea. Aceștia sunt indicatori ce pot explica variațiile teritoriale ale comportamentului demografic al populației. Rezultanta lor rămâne stabilitatea cuplurilor și a familiei, cu urmări în procesul mișcării naturale a populației. Nupțialitatea Exprimată ca numărul de căsătorii raportat la mia de locuitori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru întemeierea unei familii. Tabelul 6. Rata de nupțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de nupțialitate* 8,6 9,4 9,5 8,6 7,9 6,7 6,7 * Proporții la 1.000 de locuitori. Divorțialitatea În comparație cu nupțialitatea, înregistrează valori mai reduse, situându-se între 1‰ în 1966 (valoare apropiată de cea din 1990) și 2,3‰ în 1991. Tabelul 7. Rata de divorțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de divorțialitate* 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
7,9 6,7 6,7 * Proporții la 1.000 de locuitori. Divorțialitatea În comparație cu nupțialitatea, înregistrează valori mai reduse, situându-se între 1‰ în 1966 (valoare apropiată de cea din 1990) și 2,3‰ în 1991. Tabelul 7. Rata de divorțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de divorțialitate* 1 1,1 2,3 1,5 1,7 1,9 1,6 * Proporții la 1.000 de locuitori. Mișcarea migratorie Mobilitatea populației reprezintă o componentă importantă a dinamicii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
locuitori. Divorțialitatea În comparație cu nupțialitatea, înregistrează valori mai reduse, situându-se între 1‰ în 1966 (valoare apropiată de cea din 1990) și 2,3‰ în 1991. Tabelul 7. Rata de divorțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de divorțialitate* 1 1,1 2,3 1,5 1,7 1,9 1,6 * Proporții la 1.000 de locuitori. Mișcarea migratorie Mobilitatea populației reprezintă o componentă importantă a dinamicii populației, ea fiind determinată, în sens ascendent sau descendent, de acțiunea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]