571 matches
-
să fie dat și cu îngrășământ. Pământul bine cultivat, după un köböl produce șase clăi, iar o claie dă o baniță și jumătate, foarte rar dă mai mult.” Despre creșterea animalelor au constatat: ”Sunt destule pășuni pentru toate neamurile de dobitoace... Izlazurile sunt bune, produc fân bun pentru hrănirea vitelor, dar câteodată, după revărsarea apelor Mureșului, ogoarele se umplu cu nămol și de aceea fânul obișnuiește să se strice.” Din cauza posibilităților agricole reduse, istoria satului în sec. XVIII-XIX a fost caracterizată
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
din simplul pretext "„ca sî nu se înece ... anii cei trecuți“" și să lase urmașilor amănunte despre cele ce au fost să se petreacă în anii de demult, dar și din grija ca aceștia să nu rămână "„asemenea fiarelor și dobitoacelor celor mute și fără minte“". E de accentuat importanța pe care o acordă cronicarul istoriei în trezirea și creșterea conștiinței naționale a poporului, "Letopisețul Țării Moldovei" constituind începutul istoriografiei în limba română. Versiunea originală a circulat într-un mediu foarte
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
și Darda, fiii lui Mahol „Cartea întâi a împăraților” arată că Solomon a rostit trei mii de pilde și a alcătuit o mie cinci cântări, a vorbit despre copaci, de la cedrul de Liban până la isopul ce crește pe zid, despre dobitoace, despre păsări, despre târâtoare și despre pești Cărțile istorice ale Vechiului Testament istorisesc că faima înțelepciunii sale devenise așa de mare încât veneau oameni din toate colțurile lumii, inclusiv cei trimiși de împărații pământului ca să audă înțelepciunea pe care o
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
frăție Doar lupta pentru noi ciosvârte, Și roată Lumii se învârte Cu noi lozinci la temelie Și va veni și-o vreme, poate, Când tot Cezarii ne vor face Frăție și egalitate, Cu dumnezeu Satan, în pace Ca niște vite, dobitoace, Îi vom slavi atunci, prin munca, Pe cei ce pâinea ne-o aruncă În timp ce Dumnezeu va tace Privind ce inima, ne face, Și nu vă dă nicio porunca...
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
și H. Newton Malony, editura Augsburg Fortress 1998.) Ecleziastul capitolul 3 spune: (verset 18) Și am zis iar în inima mea despre fiii oamenilor: "Dumnezeu a orânduit să-i încerce, ca ei să-și dea seama că nu sunt decât dobitoace". (19.) Căci soarta omului și soarta dobitocului este aceeași: precum moare unul, moare și celălalt și toți au un singur duh de viată, iar omul nu are nimic mai mult decât dobitocul. Și totul este deșertăciune! (20.) Amândoi merg în
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
domesticit câinii cu obiectivul de a-i folosi ca animale de companie iar carnea lui a devenit ca sursă de hrană în timpul lui Confucius și probabil, după aceasta. Scrierile antice din timpul dinastiei Zhou, se referă frecvent la cele trei dobitoace care erau folosite ca principal aliment al oamenilor din acea epocă, acestea făcând referință la porc, capră și câine. Filozoful chinez Mencius recomanda carnea de câine datorită gustului său delicios. Carnea de câine a fost des consumată în perioadele de
Carne de câine () [Corola-website/Science/330792_a_332121]
-
durat jefuirea orașului. Chiar și după incendiile care mistuiseră două treimi din Constantinopol, pradă era din belșug. Cavalerii luau totul, fără a cruța nici măcar sanctuarele creștine. Ei au adus în catedrala Sfânta Sofia catâri, ca să-i încarce cu comori, și dobitoacele murdăreau străvechiul mozaic al pardolselii cu excrementele lor; ornamentele prețioase ale bisericii, candelabrele și vasele din aur și din argint erau sfărâmate cu săbiile, ca să fie vândute apoi la prețuri de nimic negustorilor. Pe barbarii occidentali nu-i interesau cărțile
Alexios al V-lea Ducas Murtzuphlos () [Corola-website/Science/316646_a_317975]
-
cugete și în intenția omului 16. Sfântul Ioan Damaschin, când enumeră patimile trupești, așează patima desfrânării între patimile trupului: Iar patimi trupești - spune el - sunt: iubirea de plăceri felurite, curvia, preacurvia, desfrâul, necurăția, amestecarea sângelui (incestul), stricarea pruncilor, împreunarea cu dobitoacele (zoofilia sau bestialitatea), poftele rele și toate patimile urâte și potrivnice firii 17. Caracterul patologic și patogen al desfrânării apare destul de evident, putând astfel să înțelegem de ce Sfinții Părinți o numesc adeseori boală și văd în ea o formă de
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
când a vrut să fie la fel ca Dumnezeu și și-a arătat această dorință prin faptă și-a pierdut simțirea duhovnicească a neprihănirii, a căzut la simțirea trupească a poftei de femeie și prin această poftă s-a alăturat dobitoacelor celor neînțelegătoare și s-a asemănat lor88. Sfântul Nil Ascetul scrie în același fel: Adeseori gândul curviei vine de la gândul slavei deșarte și dă înfățișări cuviincioase începuturilor căilor ce duc la iad, ascunzând alunecările primejdioase de mai târziu prin care
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
la fel este și Seniorul Yoshitatsu. — Dar dacă-i devine dușman? — E o nemernicie. Se cuvine ca tatăl și fiul să întindă arcurile și să tragă unul în altul? Pe lumea asta, nu se cunosc exemple nici măcar despre păsări și dobitoace care să să facă un lucru atât de rușinos. — Da' tare ne mai încurci. Ce-ar fi să te duci acasă și să ne lași în pace? — Nu pot face asta. — Hm? — Nu plec înainte de a ajunge aici Mitsuharu. Shichinai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Voi renunța la ideea și am să mă întorc, dar... Scoase din kimono un penel și o călimară și scrise o poezie pe o bucată de hârtie: În viața de nepăsare nu se găsește liniște. Ar trebui lăsată păsărilor și dobitoacelor. Chiar și-ntr-o mulțime se află însingurare, Liniște, pe străzile unui oraș. Norii munților sunt liberi de legăturile lumești, Vin și pleacă în voia lor. Cum poate fi locul în care-ți îngropi oasele Să se mărginească la munții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
acestea cu carele noi toți ne-am legat și am primit; după cum însemnează hogetul, așezate fiind aceste tocmele și orînduiele, noi toți așezîndu-ne ca să locuim pe partea locului Moldovei unde ni s-au poruncit. Însa cunoscând noi că pentru pășunatul dobitoacelor noastre, om avea lipsă și strâmtoare, ajuns-am cu rugăminte divanul Măriei Sale hanului stăpânului nostru, rugîndînd și cucerindu-ne ca să ne isprăvească puțină nevoie numai pentru dobitoace, și păstorii noștri să se poată pășuna pe unde părți de loc a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
locului Moldovei unde ni s-au poruncit. Însa cunoscând noi că pentru pășunatul dobitoacelor noastre, om avea lipsă și strâmtoare, ajuns-am cu rugăminte divanul Măriei Sale hanului stăpânului nostru, rugîndînd și cucerindu-ne ca să ne isprăvească puțină nevoie numai pentru dobitoace, și păstorii noștri să se poată pășuna pe unde părți de loc a Moldovei de pe care ne-am rădicat noi, fiind acele părți de loc de această dată nelocuite de raiaua Moldovei, și, deșerte aflîndu-se acele părți de loc, ne-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unde părți de loc a Moldovei de pe care ne-am rădicat noi, fiind acele părți de loc de această dată nelocuite de raiaua Moldovei, și, deșerte aflîndu-se acele părți de loc, ne-am rugat ca să avem voie a ne pășuna dobitoacele noastre o samă de vreme. Deci Măria Sa hanul, milostivindu-se asupra noastră, triimes-au către Măria Sa Domnul Moldovei cinste iarlicul Măriei Sale și despre partea noastră, a nohailor, pe Kaspolat-mîrza anume și pe Cantemir-mîrza și pe Iș-mîrza și pe sultanul Mambet-mîrza, împreună cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și să lăcuiască raiaua Moldovei. Într-acesta chip arătîndu-le Măria Sa Domnul Moldovei, marzacii acei de mai sus pomeniți, vechilii noștri, răspunzând într-acesta chip, s-au apucat, de vreme că acele părți de loc pe care noi să ne pășunăm dobitoacele se află deșerte de această dată de lăcuitori, pe acele părți de loc poftim să ni se dea voie de pășunat o samă de vreme; iară în părțile ce-or fi trebuitoare pentru lăcuiturii Moldovei să nu ne atingem, ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vor arăta ispravnicii și zapcii marginilor Moldovei, iară peste voia lor să nu avem a călca aiurile, și despre car[e] ne-ar arăta ci că este de trebuință lăcuitorilor Moldovei îndată fără nici o întîrziere să avem a ne rădica dobitoacele. Și, osebit de aceasta, apucîndu-ne noi să dăm Măriei Sale Domnului Moldovei alîm îndoit pe bucatele noastre, Măria Sa plecând către poftă și porunca (? ) Măriei Sale hanului și sfătuindu-se la aceasta și cu ai săi boieri ai Moldovei, într-acest chip au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să dăm Măriei Sale Domnului Moldovei alîm îndoit pe bucatele noastre, Măria Sa plecând către poftă și porunca (? ) Măriei Sale hanului și sfătuindu-se la aceasta și cu ai săi boieri ai Moldovei, într-acest chip au dat răspuns, zicînd: precum pentru pășunea dobitoacelor de-om cumva păși noi peste legăturile și așezământul ce se însemnează mai jos, nici un ceas să nu ne lase dobitoacele pe locurile Moldovei să le pășunăm; așijderea și dobitoacele noastre să aibă a se pășuna numai pe acele părți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la aceasta și cu ai săi boieri ai Moldovei, într-acest chip au dat răspuns, zicînd: precum pentru pășunea dobitoacelor de-om cumva păși noi peste legăturile și așezământul ce se însemnează mai jos, nici un ceas să nu ne lase dobitoacele pe locurile Moldovei să le pășunăm; așijderea și dobitoacele noastre să aibă a se pășuna numai pe acele părți de loc care ne-ar arăta domnealui sărdarul și dumnealui căpitanul de codru și afară din cuvântul acestor boieri a Măriei Sale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
într-acest chip au dat răspuns, zicînd: precum pentru pășunea dobitoacelor de-om cumva păși noi peste legăturile și așezământul ce se însemnează mai jos, nici un ceas să nu ne lase dobitoacele pe locurile Moldovei să le pășunăm; așijderea și dobitoacele noastre să aibă a se pășuna numai pe acele părți de loc care ne-ar arăta domnealui sărdarul și dumnealui căpitanul de codru și afară din cuvântul acestor boieri a Măriei Sale nici un pas să nu pășim, nici să facem cât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și iară noi singuri să avem a le strica la sfârșitul iernii. Iară de nu le-am strica pe cum ne apucăm oamenii Măriei Sale să aibă a le da foc și a ne ridica cu totul. Așijderea și din stăpânii dobitoacelor, cari ar avea dobitoace la iernatic sau la văratic, mârzaci fiind sau karatătari, fiind trebuință să-și cerceteze dobitoacele, de ar vrea să meargă la dobitoace să le vadă, să albă întîi a merge la boierii Măriei Sale diregătorii marginilor, adică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să avem a le strica la sfârșitul iernii. Iară de nu le-am strica pe cum ne apucăm oamenii Măriei Sale să aibă a le da foc și a ne ridica cu totul. Așijderea și din stăpânii dobitoacelor, cari ar avea dobitoace la iernatic sau la văratic, mârzaci fiind sau karatătari, fiind trebuință să-și cerceteze dobitoacele, de ar vrea să meargă la dobitoace să le vadă, să albă întîi a merge la boierii Măriei Sale diregătorii marginilor, adică la serdarul și la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cum ne apucăm oamenii Măriei Sale să aibă a le da foc și a ne ridica cu totul. Așijderea și din stăpânii dobitoacelor, cari ar avea dobitoace la iernatic sau la văratic, mârzaci fiind sau karatătari, fiind trebuință să-și cerceteze dobitoacele, de ar vrea să meargă la dobitoace să le vadă, să albă întîi a merge la boierii Măriei Sale diregătorii marginilor, adică la serdarul și la căpitanul de codru și la pârcălabul de Lăpușna, și, arătîndu-și nevoia și trebuința lor ca să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a le da foc și a ne ridica cu totul. Așijderea și din stăpânii dobitoacelor, cari ar avea dobitoace la iernatic sau la văratic, mârzaci fiind sau karatătari, fiind trebuință să-și cerceteze dobitoacele, de ar vrea să meargă la dobitoace să le vadă, să albă întîi a merge la boierii Măriei Sale diregătorii marginilor, adică la serdarul și la căpitanul de codru și la pârcălabul de Lăpușna, și, arătîndu-și nevoia și trebuința lor ca să meargă să-și vadă dobitoacele colo unde
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
meargă la dobitoace să le vadă, să albă întîi a merge la boierii Măriei Sale diregătorii marginilor, adică la serdarul și la căpitanul de codru și la pârcălabul de Lăpușna, și, arătîndu-și nevoia și trebuința lor ca să meargă să-și vadă dobitoacele colo unde se pășunează, așa cu știința lor să aibă voie a merge, iară fără de voia și cuvântul acestor boieri nimeni din noi să nu aibă voie a călca pe părțile Moldovei. Iară de s-ar afla cineva din nohai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se pășunează, așa cu știința lor să aibă voie a merge, iară fără de voia și cuvântul acestor boieri nimeni din noi să nu aibă voie a călca pe părțile Moldovei. Iară de s-ar afla cineva din nohai cu pricina dobitoacelor să vie pe locurile Moldovei ori păstorii noștri cu vreun chip de s-ar ispiti a face vreun supăr odăilor sau fânațelor răielii locuitorilor Moldovei sau de s-ar afla cineva din nohai sau dintr-alții și s-ar ispiti
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]