488 matches
-
a da a lua repetiție sau bâlbâială divină preluată conștiincios de uman într-un poem al nesiguranței lance de spirale puncte învolburate în sacul cu amăgiri și curba descrisă de aripile păsării de apă când vrea să atingă ținta deja doborâtă sărut mâna pământului - rădăcina ieșită din asfaltul învechit pas în fisura primită de privirea oarbă și tăcerea din spatele gardului de sârmă ghimpată al grădinii în care iubirea ascultă orga lui Bach lăsând în voie calul alb al împlinirilor să zburde
TRAFIC DE GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346876_a_348205]
-
mor adesea-n zbor... Păsări veșnic călătoare, Siluete-n asfințit Ce continuă să zboare Neștiind că au murit... Nu am lacrimi câte gânduri De doliu mă-nvăluie Precum lemnul mort din scânduri Ce-n mormânt se năruie... Lemn de cetină cerească Doborât și descarnat Ce continuă să crească Neștiind c-a fost tăiat... Nu am lacrimi câte riduri M-ar săpa și m-ar seca Precum iedera pe ziduri Dacă toamna ai pleca... Iederă crescând pe cruce Ca un șarpe-naripat, Ce continuă
NU AM LACRIMI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346275_a_347604]
-
mor adesea-n zbor... Păsări veșnic călătoare, Siluete-n asfințit Ce continuă să zboare Neștiind că au murit... Nu am lacrimi câte gânduri De doliu mă-nvăluie Precum lemnul mort din scânduri Ce-n mormânt se năruie... Lemn de cetină cerească Doborât și descarnat Ce continuă să crească Neștiind c-a fost tăiat... Nu am lacrimi câte riduri M-ar săpa și m-ar seca Precum iedera pe ziduri Dacă toamna ai pleca... Iederă crescând pe cruce Ca un șarpe-naripat, Ce continuă
NU AM LACRIMI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346369_a_347698]
-
El a propus totodată asistenței un moment de reculegere în memoria soțului doamnei Ligya Diaconescu, decedat în urmă cu o săptămână. Deși profund îndurerată, minunata organizatoare a Zilei Limbii Române și conducătoare a manifestărilor dedicate acesteia nu s-a lăsat doborâtă de tristețe și amărăciune, ci a venit la Sâmbăta de Sus, urmând cu toată energia și pasiunea programul stabilit. Părintele Constantin Mănescu - președintele Ligii Scritorilor -Filiala Rm.Vâlcea, a vorbit despre importanța sărbatorii și sustinerea organizării unor astfel de manifestări
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
de toate zilele? --Nici! Economie la sânge, că ne mănâncă revizia! Bietul suflet candriu, de taximetrist, capitalist, gemea înăbușit de gândurile astea pâcloase, printre care, abia se mai zăreau visele lui albe, de businessman împlinit. Dar, nu se lasă el doborât. Va ține cu dinții de pleașcă. Rezervorul este plin, motorul toarce ca o pisică mângâiată, clientul a fost generos și i-a vârât în buzunar planetara... ce mai vrea? Să țină cu dinții covrigul volanului. Atât! Chiar atât? Păi, capitalistul
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
este botezat și moare în brațele iubitei sale (Qui posa îl fianco... Giselda ! io manco). Actul IV Sfanțul Mormânt Tabloul 1. Arvino sosește cu pustnicul în peștera și își regăsește fiica. Pustnicul îi cere lui Arvino s-o ierte. Giselda, doborâta de sete, are o viziune: Oronte apare și îi spune despre existența unei surse de apă în deșert (În cielo benedetto).Tabloul 2. Cruciații sunt în apropierea Sfanțului Mormânt și își exprimă bucuria că lupta pentru eliberarea locurilor sfinte de sub
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în timp ce celălalt trebuie ucis. Roger își exprimă bucuria demonica pe care i-o provoacă o astfel de faptă (Ah, viens démon! Esprit du mal!). Asasinul intra în capelă în timp ce Cruciații petrec alături. Din capelă se aud strigate: asasin! Dar cel doborât va fi Contele, deoarece în semn de conciliere îi împrumutase tunica lui Gaston. Asasinul, la îndemnul lui Roger, îl indică pe Gaston drept autorul moral al tentativei de asasinat. Gaston își pledează în zadar nevinovăția. Vicontele va fi acuzat pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
adune pentru a-i spune lui Alfredo că va veni o vreme când va înțelege adevărată semnificație a gestului de a-l fi părăsit. Actul III Dormitorul din locuința Violettei. La puțin timp după petrecere, Violetta zace bolnavă la pat, doborâta de tuberculoză care o macină de multă vreme. Bătrânul Germont i-a trimis o scrisoare în care îi aduce la cunoștință că Alfredo a fost informat de sacrificiul pe care ea l-a facut în favoarea surorii lui. Alfredo, care a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
alte devieri, a creat o situație geopolitică și economică nouă pe plan internațional, situație care avea să dureze, în diverse forme și manifestări, un sfert de mileniu: de la Constantinopol 1204 la Constantinopol 1453. Pe o parte a teritoriului Imperiului Bizantin doborât s-a așternut o rețea de feude încredințate cavalerilor latini, grupate în principate, dependente cu titlu vasalic de împăratul din Constantinopol, care controla direct un șir de teritorii din Tracia și din Asia Mică. Veneția și-a rezervat, potrivit tendințelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
opera lui G., se remarcă din nou joncțiunea dintre universul rural și cel mitic. Țăranul e văzut ca discipol „al unor preoți ce-au pierit demult”, ca făuritor și păstrător de cultură. Poemul La căpătâiul gigantului reprezintă portretul-hiperbolă al țăranului doborât, sacrificat de civilizație: „Zvârlit cu fața-n iarbă, ca o gânganie blândă și mare,/împilat de moarte, doarme țărănește și zace,/ de departe i se văd degetele de la picioare,/ cum stă trântit în plasa lumii, de insectă rapace;/ cu gura
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
de personalitate fermă, deplin construită și pregătită pentru viață, capabilă de a se adapta și de a suporta orice situație, de a Învinge toate obstacolele, de a rezolva toate situațiile. De a nu ceda. De a nu se lăsa Înfrânt, doborât. De a se ridica deasupra soartei. De a fi propriul său stăpân. Acest model uman exemplar din punct de vedere moral și sufletesc ne este descris de către Horațiu (Ode, IIIĂ: Justum et tenacem propositi virum Non civium ardor prava jubentium
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
în țară”. Se publică sau se reiau versuri de Tudor Arghezi (Mărturisire pe vioară și arcuș), Ion Pillat (Poetul), Ion Minulescu (Aquarelă), G. Bacovia (Amurg violet), Ștefan Aug. Doinaș (Intermezzo), Virgil Șotropa (Galerele aleargă, Vremile, În goană), Mihai Beniuc (Vulturii doborâți), Victor Ilieșiu, Francisc Păcurariu, prezent în redacție și marcându-și acum începuturile literare (Înviforată creștere, Împrimăvărare, Stanțe, Stih tânăr, Un zar, Ursita ș.a.), Iosif Moruțan, Valentin Strava, Ion Cherejan, Teodor Ciceu, Valentin Raus ș.a., iar proză dau Andrei Radu, Pia
TRIBUNA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
rezultatul unei neobișnuite creșteri a greutății, provocată de absența țesuturilor ușoare. Dar lucrurile nu stau așa. Căci se întîmplă uneori să se scufunde și balenele tinere, sănătoase tun și înfășurate în slănină, care clocotesc de aspirații nobile, ca niște eroi doborîți prematur în primăvara vieții lor. în treacăt fie spus, cașalotul este mai puțin expus decît celelalte specii acestui accident. La douăzeci de balene normale, un singur cașalot se scufundă în felul acesta. Deosebirea se datorește fără doar și poate cantității
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Întîi să te vindeci pe tine”? Organizarea unei practici Reiki reușite poate fi dificilă, de aceea chiar trebuie să aveți, Înainte de toate - și Întotdeauna -, grijă de dumneavoastră Înșivă. Nu le veți fi de mare ajutor altor oameni dacă vă lăsați doborît sau dacă vă Îmbolnăviți, deci este vital să puneți În mișcare acele lucruri care vă pot ajuta să rămîneți sănătoși, Întregi și energici. Aceasta presupune să vă concentrați asupra bunăstării dumneavoastră fizice printr-o alimentație corectă și prin exerciții corespunzătoare
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
mod de reamintire a nemuririi sufletului. În sfârșit, mugurii evocă promisiunea unei ameliorări, reînnoirea naturii și deci a situației, sosirea vremurilor mai bune (primăvara). Deoarece copacul este un element sacru și simbol al vieții, este de foarte rău augur dacă doborât (în alte vremuri, acest lucru era considerat o crimă și se pedepsea cu moartea). A tăia un copac în vis semnifică o pierdere de energie, o dezrădăcinare, o ruptură (voluntară sau subită) interioară sau cu mediul. Tăietorul de lemne va
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de personalitate fermă, deplin construită și pregătită pentru viață, capabilă de a se adapta și de a suporta orice situație, de a Învinge toate obstacolele, de a rezolva toate situațiile. De a nu ceda. De a nu se lăsa Înfrânt, doborât. De a se ridica deasupra soartei. De a fi propriul său stăpân. Acest model uman exemplar din punct de vedere moral și sufletesc ne este descris de către Horațiu (Ode, IIIĂ: Justum et tenacem propositi virum Non civium ardor prava jubentium
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
au o persistență nefirească, focurile astea. De Îndată ce pompierii sting o vâlvătaie, izbucnește o alta, În altă parte. Se stârnesc În care cu fân și-n pubele de gunoi; urmăresc dungi de kerosen pe mijlocul străzilor; dau colțuri; pătrund prin uși doborâte. Un foc pătrunde În brutăria lui Berberian, dând gata repede rastelurile de pâine și cărucioarele de patiserie. Își croiește drum spre camerele de locuit și urcă scara principală pe care, la jumătatea drumului, se Întâlnește cu Charles Berberian Însuși, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dârdâind de frig. Când în cele din urmă întinderea mării se arătă mărginită de insule, apăru în zare un golfuleț liniștit. Pe o coastă fuseseră deja construite câteva colibe pentru clăcași, iar din depărtare se auzea sunetul asurzitor al copacilor doborâți. Spre deosebire de largul învolburat al mării, golful era adăpostit de insule și de munți și pe apele sale pluteau deja multe luntrii. Samuraiul se înfățișă la oficiul de gardă al clăcașilor, dar în timp ce se treceau în registru numele celor doi tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
purtau toți haine de călătorie ca ale lor, pesemne că le primiseră la sosirea în Japonia. Dar aveau bărbi de culoarea castanei și fețe roșii de parcă băuseră. Toți se uitau cu priviri curioase înspre munții ce răsunau de trosnetele copacilor doborâți. Între ei era și un străin care știa japoneză și le vorbea însoțitorilor din dreapta și din stânga sa. Când suita trecu prin fața șirului de slujbași, cineva rosti numele tatălui său: Nu ești tu fiul lui Gorozaemon? Vorbise seniorul Shiraishi. Samuraiul își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu bărcile din peninsula Ojika. Pentru chila galionului aveau să folosească ulmi japonezi, dar pentru catargul mare căraseră chiparoși de la Kesennuma și Esashi. De pe toate cele trei coaste ale golfului se auzeau fără încetare pocnetul cuielor bătute și vuietul copacilor doborâți. Câteva care încărcate cu butoaie de lac pentru carena vasului trecură scârțâind prin fața misionarului. Dulgherii munceau de zor adunați ca niște furnici pe cadrul vasului ce semăna cu un schelet de animal albit de vreme într-o văiugă. Misionarul tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
se năpustea în jos pe scări. După patru ore, corabia ieși în sfârșit din raza furtunii. Valurile erau agitate, dar nu mai treceau peste bord. Pe punte zăceau într-o vălmășeală de nedescurcat unelte marinărești zdrobite și rămășițele unui catarg doborât. Câțiva mateloți dispăruseră, iar în cală se scurgea de ici-colo câte un geamăt. Cabina cea mare nu mai putea fi folosită până când apa nu avea să fie scoasă de acolo, așa că negustorii istoviți de puteri se prăvăliră unii peste alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
seamă că păduricea era cu totul despuiată, iar ramurile argintii și golașe se întrețeseau ca ochiurile unei plase. Ca de obicei, samuraiul se ducea în munte împreună cu Yozō și cu ceilalți supuși să taie lemne. La ei în vale, copacii doborâți erau fie tăiați ca lemn de foc și stivuiți în jurul caselor ca într-o întăritură de pământ, fie erau folosiți ca să ardă cărbune. Îmbrăcat la fel ca și ceilalți în momohiki și în hangiri cu mâneci ca niște suluri, samuraiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
asta a fost schingiuită cu pricepere și răbdare chinezească jumătate din viața ei, până să fie dresată, pentru ca apoi, cealaltă jumătate din viață, să mimeze un vals vienez pentru câteva grăunțe. În așteptarea mucosului, marinarii zăceau cu capetele pe masă, doborâți și vlăguiți de băuturi ieftine date pe gât fără suflare. Se treziră uimiți și bucuroși la auzul muzicii și se repeziră, dându-i brutal pe cei doi la o parte, să vadă și să probeze și ei minunea orientală. Reflexul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mod posibil: o ploaie de săgeți se abătu peste grupul de combatanți în mijlocul căruia se lupta comandantul dușman. Câțiva cai se răsturnară, câțiva cavaleri dispărură, scufundându-se în acel vălmășag, însă Sebastianus constată că ținta cea mai importantă nu fusese doborâtă; dimpotrivă, găsind drum deschis printre cavalerii burgunzi, războinicul cu eșarfă se îndrepta acum hotărât în direcția sa, împreună cu tovarășul lui ce mânuia buzduganul. Prefectul strigă ilirilor săi să se adune în jurul arcașilor, ca să-i apere, dar ei nu avură timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
multe focuri aprinse care să încredințeze spiritelor vântului trupurile luptătorilor Hiung-nu uciși. Dintr-un nor de fum negru-albăstrui ieși Khaba, care înaintă spre Balamber ținându-și calul la pas. Haina sa de berbec, fără mâneci, era pătată de sângele dușmanilor doborâți și negre de funingine. — Aici n-o să găsim nimic, anunță. Au luat tot ce puteau duce. — Și animalele?... — Odolgan a găsit prin preajmă numai o jumătate de duzină de oi și un cal bătrân și bolnav. Nimic altceva. Atunci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]