1,319 matches
-
familia de Roma le organiza în pădurile de salcâmi din jurul Vizirului, se continuau cu cele organizate de familia Știrbey, care avea conacul la Berteștii de Jos și a cărei moșie se întindea în Insula Mică a Brăilei până aproape de fruntariile dobrogene. La o astfel de vânătoare ar fi participat ca invitat al lui George Bibescu și al Martei Bibescu, și autorul Micului Prinț, Antoine de Saint-Exupéry (ipotetic, anul 1935), amfitrioană fiind Marina Știrbey, care era ea însăși femeie aviator, la Bertești
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
a fost pierdută ca urmare a unor datorii neonorate. Bătrânul Camil al doilea de Roma se retrăsese de necaz pe rămășița de pământ din Balta Brăilei, trăind printre pescarii și geambașii care negustoreau, din câmpie spre bălțile Dunării și munții dobrogeni. Ai lui l-au găsit mort pe o pomoștea din lut, papură și stuf, un fel de ridicătură făcută de mâna omului pentru supravegherea uneltelor de pescuit în așteptarea mișcării peștelui. Petru al doilea de Roma a murit prin ^50
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
biografie intelectuală a celui mai însemnat cărturar român din toate timpurile. [Vălenii de Munte], 22 septembrie 1908 Dragă domnule Moisil, Vei fi citit în n[umă]r[ul] 111 din Neamul Românesc articolul Din Dobrogea, iscălit Un dobrogeanz. Nu știu cine e „Dobrogeanul", dar mi s-a părut om de cinste și cu iubire de neam și am publicat informațiile lui, adăugând, pentru a nu face nedreptate nimănui, că acela care ar avea de obiectat poate vorbi pentru a rectifica. Astfel de denunțări
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
neplăceri, te rog să-mi faci îndatorirea de a mă lămuri ce fel de om e acel „Gospodin" și, în același timp, dacă ai putea să afli, după proba de scrisoare ce-ți trimit, chiar din acel articol, cine e Dobrogeanul cari mai semna „Studentul dobrogean". Te rog fă ce-ți stă prin putință ca să mă lămurești. Primește cele mai bune salutări ale mele. N. Iorga [Domniei sale domnului Constantin Moisil, profesor la Liceul din Tulcea 4; Trimite: N. Iorga, Vălenii de
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
faci îndatorirea de a mă lămuri ce fel de om e acel „Gospodin" și, în același timp, dacă ai putea să afli, după proba de scrisoare ce-ți trimit, chiar din acel articol, cine e Dobrogeanul cari mai semna „Studentul dobrogean". Te rog fă ce-ți stă prin putință ca să mă lămurești. Primește cele mai bune salutări ale mele. N. Iorga [Domniei sale domnului Constantin Moisil, profesor la Liceul din Tulcea 4; Trimite: N. Iorga, Vălenii de Munte]. [București], 11 iunie 1923
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
acum, se găsesc în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. N. Iorga - Corespondență. Volumul 1-3. Ediție, note și indici de Ecaterina Vaum. București, Editura Minerva, 1984, 480 pagini; 1986, 424 pagini și 1991, 423 pagini. (Documente literare). 2. Un dobrogean - Din Dobrogea în Neamul Românesc, 3, nr. 111, 17 septembrie 1908, p. 1754-1755. [Localizat și datat: Tulcea, 10 septembrie 1908]. 3. Profesorul C. Iordăchescu, directorul Școlii nr. 4 din Tulcea, unde funcționa ca învățător Eugen Gospodin, după cercetări riguroase, îl
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
de altfel, că modelul lui Radu Brateș nu mai este poezia tradițională interbelică, nici lirica tânără ardeleană de la începutul anilor ’40, din care el însuși făcea parte. Ciclul se numește Tristia și trimite, evident, la figura ilustrului exilat pe malurile dobrogene ale Pontului Euxin. Excelentă este plasarea acestei poezii în contextul istoric. Editoarele au structurat cartea în patru secțiuni, ordonate cronologic: 1) exilul la Rogojeni, la granița de est a României (nov. 1948 - oct. 1949), 2) scurtul intermezzo clujean, de la Institutul
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
vadă pe cel închis pe nedrept (înainte de război, culmea, îi apărase onest, ca avocat, pe comuniștii trimiși în judecată de autorități, fair-play-ul său fiind remarcat în ziarele epocii): " Imagini de neuitat: căruța hurducându-ne (primise aprobarea și mama) prin praful dobrogean, apoi poarta lagărului, cu milițianul examinând cartea poștală și buletinul meu de identitate (mama trecuse mai repede, probabil din cauza vârstei, iar tinerețea mea păruse suspectă, pentru că nu puțini tineri, pe atunci, declarau - de obicei și la sfatul părinților - că au
Ce ar trebui să citească oamenii politici by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15302_a_16627]
-
dovedind capacitatea noii generații, pe care o reprezentai, de a duce mai departe locomotiva strălucitei pleiade dintre cele două războaie. Lumea părea că va fi atunci a noastră, proiectele ne erau pe măsură, plănuiai o trilogie simfonică dedicată acelor stepe dobrogene în al căror mediu vântos și arid deschiseseși ochii asupra lumii. Blocada ar fi fost atunci episodul Tomisului îngenunchiat de războiul ce-l asediase, Toragai epopeea unui cavaler al stepelor din trecutul legendar, Ovidiu la Tomis plonjarea în trecutul antic
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
dacă nu aș vorbi despre activitatea ta literară, culturală, din anii de după 1989. Despre desele tale reveniri în patrie, zilele de la Neptun, raftul de cărți pe care le-ai tipărit pentru o bibliotecă inteligentă, grija de a cunoaște tineri scriitori - dobrogeni mai cu seamă - și a le fi de ajutor. Iar dacă m-ai onorat, în scrisoarea ta de acum cinci ani, pomenind de demnitatea cu care am trecut prin vitrege vremi, vreau să nu trec cu vederea înțelepciunea, măsura, tactul
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
95 de ani. Acum luăm cunoștință de însemnările lui din tinerețe, cuprinse și ele în două volume dense, primul intitulat Vulcanul iubirii și al doilea, Uraganul istoriei. Anul 1940. Amândouă titlurile sunt profund semnificative. Pericle Martinescu era copilul unor țărani dobrogeni înstăriți (comuniștii le-au spus "moșieri") și cunoscuse direct viața și preocupările alor săi. Așa mic de statură cum era, apăsase coarnele plugului, dusese oile să pască și caii, în nopțile de vară, la iarbă. }ăranul acesta va dovedi o
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
exterminați. Rusificarea forțată Și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă Și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
politice și puțini sunt aceia care sesizează imensul ridicol al acestei supoziții. Un grăunte de ridicol pudrează și insistența cu care factorul dirigent al țării bagă sub nasul Occidentului chestiunea Mării Negre, veche de pe când Miletul își trimitea coloniștii către malul dobrogean. Și într-un mapamond presărat cu vulcani politici ori în plină erupție, ori gata să explodeze. Nu e mai puțin adevărat, însă, că, deocamdată, noi suntem deținătorii acestei cărți de joc. Când Europa va ajunge la Vladivostok, ne vom mândri
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
vorba în continuare, este îngrijit și prefațat de Nicolae Rotund. Echipa de la Ex Ponto realizează prin aceste tipăriri un act semnificativ de punere în lumină a unor valori care, măcar printr-o dimensiune a lor, sunt expresii ale spiritualității spațiului dobrogean (tomitan). Dincolo de altele, Pavel Chihaia este și un produs al acestui spațiu și o bună parte din opera sa (romanul Blocada, dar și altele) vorbește despre acele meleaguri, despre oamenii de acolo și istoria lor. Să mai spun că trebuie
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
a Serviciului VII din fosta Direcție a III-a. Jocurile se succed, de-acum înainte, fabulos. Cele mai multe din capitolele Vieților paralele sunt redactate (vorba vine) prin colaționarea unor note aparținând unor informatori („surse”) ca Iancu, Titus, Profesorul, Canonicul, Mozes, Mite, Dobrogeanul, Aron și alții. Chiar și o nevinovată pereche de inițiale: F.I. Clin d’oeil. Pentru cititorii cât de cât familiarizați cu istoria literară, identificarea acestora poate fi un foarte agreabil quiz intelectual. Sub un nume de cod hipocoristic, Guță, avem
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
Bratu Iulian Pe lângă alegerile parlamentare, duminică vor avea loc mai multe referendumuri în județele Constanța și Alba. Locuitorii din patru localități dobrogene și 35 apusene vor fi consultați cu privire la modul în care vor evolua zonele lor din punct de vedere economic, informează pesurse.ro. Astfel, locuitorii din Costinești, Limanu și Mangalia sunt chemați de autoritățile locale, în ziua alegerilor parlamentare, să răspundă
Referendumuri în Constanța și Alba, odată cu parlamentarele. Vezi motivele by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40614_a_41939]
-
de ROXANA COSTACHE Mihai Iunian Gîndu, născut la 21 iunie 1969, în București. A urmat cursurile liceului de matematică-fizică “Gheorghe Lazăr” din Capitală. A debutat în paginile revistei Astra din Brașov, cu o proză foarte scurtă (“Eram”...). În revista „Orizonturi Dobrogene”, în 1990, i-a apărut un medalion cu o scurtă prezentare și câteva poezii. În 1996, a publicat volumul de versuri “Alegerea celui singur”, la Editura Societății Scriitorilor Români, cu ajutorul și prin bunăvoința marii și regretatei poete Leonida Lari. Ulterior
RÂUL ILUZIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384688_a_386017]
-
mănuși și aș da o tură prin ninsoare. Ostap Benser: Îți plac cartofii cu slănina? Răspuns: Beahh... nu. Marinake: Dacă vin vară la București, in ce restaurant pot și eu mânca: creier pane sau a la grec, murături bune, plăcintă dobrogeana că cea din Piață Ovidiu din Constantă. Și unde pot bea o cafea turcească traznet și fuma un ciubuk? De ceai, știu - la Cărturești. Răspuns: M-ai încuiat. Nu știu. Marinake: Sau, cu alte cuvinte, serviți mâncare românească când vă
M-ați întrebat, vă răspund! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19045_a_20370]
-
ce întrerupea ospețele luând la goană pețitorii risipitoarei sale mame” (p.67). Când nu-i dictează informații securistului ce-și ponegrește consoarta, ca și ilustrul harabagiu al lui Creangă, mama răniților merge la pescuit, trecând Dunărea cu bacul pe malul dobrogean, ori chiuretează femei și fete care au păcătuit. Peștele prins e dat la pisici, la câini și mai ales calicilor din bloc. Celor scăpate de sarcinile nedorite nu le ia niciodată niciun ban. Face toate astea din filantropie sau doar
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
rie l Comenzi la domiciliu, făcute telephonic Specializată în producție și desfacere de produse de patiserie (plicuri cu telemea sau carne, timbre cu ciuperci, cașcaval, carne, brânză sau fructe, covrigi, minisaleuri, batoane cu telemea sau cabanos, cozonaci, aperitive cu pizza, dobrogene cu carne, ciuperci sau telemea), firma „Bon Bon”, cu sediul pe Bd. Gen. Dragalina nr. 42 și punct de desfacere în cadrul Centrului Comercial Alpha și-a diversificat gama de produse din ofertă. Ca noutate, de câteva zile unitatea a lansat
Agenda2005-09-05-servicii-comert () [Corola-journal/Journalistic/283438_a_284767]
-
-n făpturăDe la stea, o rază pură,Să nască o copilita... XXXI. DATE PERSONALE, de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014. M-am născut într-o zi de iarnă, 22 ianuarie 1964, într-un sat dobrogean, ba nu, la spital în Constantă, dar ai mei locuiau în Valea Seaca, am crescut alintata, eram copil unic, ascultăm povești la pick-up pe plăci de vinil, sau teatru radiofonic la un radio de prima generație, am învățat să citesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
să o înțeleg, am scris poezie la tinerețe și scriu la maturitate, am publicat o singură carte de poezie pe suport de hartie: ,, ... Citește mai mult M-am născut într-o zi de iarnă, 22 ianuarie 1964, într-un sat dobrogean, ba nu, la spital în Constantă, dar ai mei locuiau în Valea Seaca, am crescut alintata, eram copil unic, ascultăm povești la pick-up pe plăci de vinil, sau teatru radiofonic la un radio de prima generație, am învățat să citesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
fost motivul coborârii. Pașii mă duc ireversibil spre acel simbol al Copoului și de mândrie al ieșenilor, teiul, secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal ca un brâu din piele purtat cu fală mai ales de către maramureșeni, frumos ornamentat și cu franjuri multicolore. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
jertfă de sânge a ostașilor români pe câmpul de luptă. La finele războiului, conform prevederilor Tratatului de Pace de la Berlin s-a hotărât reintegrarea Dobrogei în România. La 14 noiembrie 1878 Carol I a emis două documente fundamentale „Proclamația către dobrogeni“ și „Înalt Ordin de Zi către Armata“, prin care se arată că „Dobrogea de astăzi, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrîn, face parte din România”. Ziua Dobrogei merită să fie sărbătorită în fiecare an că data importantă în devenirea
ZIUA DOBROGEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384631_a_385960]
-
am putea imagina evoluția modernă și contemporană, independența și prosperă a țării noastre. Este ceea ce putem numi Ziua Dobrogei”.(7) „Ziua Dobrogei” se datoreaza cu precădere vizitei lui Carol I la Constantă și a faptului că „Proclamația Domnitorului României către dobrogeni”, datata în 14 noiembrie 1878, era o afirmare, era o asigurare și era un îndemn: „Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de
ZIUA DOBROGEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384631_a_385960]