38,777 matches
-
Regina Marie, Doctorul, Juliette, Guardul. Aici, funcționează scenic doar Irina Bîrlădeanu ca un contrapunct în Juliette, fata în casă, infirmiera și, atît cît rolul îi oferă, Marius Gâlea în Guard. Farmecul îi lipsește lui Marie (Gabriela Butuc) și nebunia cinică Doctorului (Viorel Păunescu) de la felul în care spun textul. Mai departe este, de multe ori, la nivelul de figurație atitudinea lor. Nu trebuie însă omis efortul pe care l-au făcut avînd în vedere că n-au mai lucrat de mult
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
pe Alain Brossat, de la Universitatea Paris VIII, filosoful Philippe Artières, de la Centrul Michel Foucault din Paris, Bogdan Ghiu, Sorin Alexandrescu, Ciprian Mihali, Augustin Ioan, Ștefan Afloroaei, Aurel Codoban. Colocviul s-a încheiat cu un Festival al filmului psihiatric animat de doctorul Alain Bouvarel. Publicăm în exclusivitate textul comunicării lui Philippe Artière de la Colocviul Foucault - Deleuze. Într-un strălucit articol omagial, pe care Michel de Certeau l-a intitulat "Râsul lui Michel Foucault", istoricul consideră că râsul este semnătura filosofului Foucault în fața
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
spunea/ cum e cu prostiile, cum e cu țîncii din vecini/ cu numeroșii mei frați/ cu sandalele rupte, iubiții de mai tîrziu/ nefericirile și neliniștea/ și rîdea și mai mult/ printre fericiri solidificate între certuri/ și spălat rufe/ ducîndu-mă la doctor/ luîndu-mi uniforma albastră de școală/ printre fericiri și uitare// și rîdea ș...ț". Am căzut în păcatul de a cita foarte mult, adică exact ce nu-mi place la așa-zișii critici de poezie. însă volumul Ioanei Nicolaie e entuziasmant
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
jur ceea ce știu, cu o bunătate inflexibilă, care pare, adesea, de pe altă lume. Am cunoscut cîțiva astfel de oameni, a căror bunătate nu s-a lăsat contaminată nici de jegoșeniile totalitarismului și nici de murdăriile tranziției. Unul dintre ei este doctorul Mihai C. Teodorescu, unul dintre marii dermatologi ai României, doctor și în filosofie - sper că nu-și închipuie nimeni că ne înrudim, deși aș fi fericit să fiu rudă cu el. Acest om, care ar putea spori cu unul numărul
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
de pe altă lume. Am cunoscut cîțiva astfel de oameni, a căror bunătate nu s-a lăsat contaminată nici de jegoșeniile totalitarismului și nici de murdăriile tranziției. Unul dintre ei este doctorul Mihai C. Teodorescu, unul dintre marii dermatologi ai României, doctor și în filosofie - sper că nu-și închipuie nimeni că ne înrudim, deși aș fi fericit să fiu rudă cu el. Acest om, care ar putea spori cu unul numărul celor bogați din România, dacă și-ar prețui cît de
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
că te pot vindeca de orice și al căror succes sigur e că te vindecă de banii din buzunar și te bagă și la datorii, cu siguranță că ar deveni o celebritate națională și ar fi mediatizat la televiziuni. Acestui doctor, în schimb, nu i se face reclamă din gură în gură, fiindcă e prost de bun. Te jenezi să-l lauzi, așa cum ar merita, fiindcă tu ai o problemă nerezolvată cu el. Ți-a refuzat banii. Și nu știi cum
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
gură, fiindcă e prost de bun. Te jenezi să-l lauzi, așa cum ar merita, fiindcă tu ai o problemă nerezolvată cu el. Ți-a refuzat banii. Și nu știi cum să povestești că te-a vindecat. Sînt unii care, din pricină că doctorul Teodorescu le refuză banii, se autoconving că acesta nici nu i-a vindecat, în ciuda unei evidențe pe care o acceptă în cele din urmă. Dar numai după ce irosesc bani mulți pe vindecători cu tarife care te pot vindeca de boală
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
care te pot vindeca de boală cînd îți prezintă nota de plată. În treacăt fie spus, în dermatologie, chiar și în cea a medicilor cu patalama, există un număr descurajant de impostori. Exasperat probabil de uriașa impostură din meseria sa, doctorul Mihai C. Teodorescu a făcut un doctorat în filosofie despre principiile care întemeiază valorile vitale și morale ale relației dintre medic și pacient. Dacă acest om sărac programatic n-ar fi fost unul dintre blajinii care există și de fapt
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
și forme specifice ale unor elemente gramaticale: ale demonstrativului (ista, aista, cela): "de unde negativismul ista?"; "taman aista trebuia să ne oprească"; "tinerii ceea" (= ceia) etc.; ale auxiliarului de perfect compus ("Ce-o muncit...?"; "s-o terminat discuția"; "s-o făcut doctor în matematică"), ale verbului a lua: ("să mă ieie în considerație"). Ar mai merită să fie amintite poziția în frază a adverbului mai ("ieri mai nu m-a dat jos"; "mai nu am facut-o imnul meu"; "mai n-am
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
de pomină în întunericul sălii de școală, cu cei doi lăutari aduși din cătunul învecinat, cu potopul grozav, ploaia torențială ce ne prinsese pe câmp... Drumul îl făcusem pe jos, - ideea lui Garabet. Deși, la greutatea lui, fusese un chin. Doctorul însă îl sfătuise să mai iasă din prăvălie, și să se miște... Ialomița, n-o trecusem pe pod niciodată. Era un pod de vase bătrâne, smolite, pe care din când în când le luau și le duceau la vale spre
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
ultimului deceniu, venit și el dintr-un spațiu extra-european (mai bine zis extra-temporal, de lunară Siberie, cu Dostoievski și Bunin, cu marile probleme ale omenirii - prezent/eternitate, război/pace, crimă/pedeapsă - și ele, asemenea marilor opere, atemporale). Născut în 1957, doctor în filologie la Moscova și Sorbona, emigrat la 1987 în Franța, deținător al Premiului Goncourt, rusul Makine s-a împământenit în literatura franceză: la prima vedere, datorită "stilului Proust" (viziunea poetică asupra timpului), la a doua vedere (limpezită de Testamentul
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
ar fi îndrăznit cumva și altceva, ar fi intervenit imediat Garda Civilă. Plăcerea asta blestemată, care era cu atât mai râvnită cu cât ne era prezentată ca un păcat de moarte, încercam să ne-o imaginăm jucându-ne de-a doctorul cu fetițele și observând animalele. Un coleg a încercat să descopere părțile intime ale unei catârce, fără vreun alt rezultat decât că a căzut de pe taburetul pe care se urcase. Din fericire, ignoram inclusiv existența sodomiei. Vara, la ora siestei
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
veterinar, devine medic asistent militar (căci, afirmă autorul "singura diferență dintre animal și om este creierul") și este transferat în sudul orașului Beijing, unde lucrează sub comanda colonelului chirurg militar Kamata Hiroyoshi. "Pacienții" spitalului erau prizonieri chinezi și rebeli japonezi. "Doctorii" supuneau acești "pacienți" la disecții pe viu pentru cercetări medicale. Ca asistent al lui Kamata, Tani era responsabil cu înregistrarea informațiilor. În 1945, Tani devine prizonier al sovieticilor, iar după ce China devine Republică Populară, în 1949, este acuzat de maltratarea
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
obiectului sau a modelului - o parte din numeroasele nume cu sonorități internaționale; unele explicații rămîn însă indecidabile: „un ursuleț (...) galben pe care îl cheamă Kevin”, „ursul pe care îl am de când eram mic și cu care dormeam și care e doctor (are halat și bonetă și stetoscop) pe care îl cheamă... Boris”; „o veveriță (...Dely)”. Alteori se indică faptul că numele străine au fost atribuite spontan, poate prin acțiunea unor stereotipuri sau din nevoia de a separa lumea internațională a jucăriilor
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
manuscrise din Cehia, scoase clandestin peste graniță, tipărite afară și reintroduse în țară tot clandestin. Stejarul și vițelul de Soljenițîn este una din cele mai copiate cărți, dar avem aici și prima ediție, publicată în Franța, a Arhipelagului Gulag și Doctor Jivago și chiar Orizonturi roșii, a lui Pacepa. Un autor mult copiat este Czeslav Milosz. Avem adevărate ediții bibliofile, în cîte 20 de exemplare, cu grafica originală, a unor poeți expulzați, precum Jiøí Kolar, Vladimir Vokolek... Alt text prețios este
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
lui Ioan Es. Pop, Muzeul lăuntric, publicată în antologia de autor Podul, este o reușită bucată borgesiană în linia fantasticului livresc, în vreme ce Paul Doru Mugur scrie zerlendi@shambala.com, o interesantă povestire apocrifă, nu mai puțin borgesiană, pornind de la Secretul doctorului Honigberger, misterioasa povestire a lui Eliade. Pulp Fiction, semnată de Florin Lăzărescu, ar fi fost o proză genială dacă Tarantino și-ar fi făcut filmul abia anul acesta. Altfel, mâna de prozator se vede, textul e savuros și printre cele
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
fiul regelui care a plecat o dată în oraș Unde a văzut lumea cea adevărată: mizeria, boala, bătrânețea și moartea. ACESTA poate fi comparat cu fața împietrită a aceluia care a înțeles că a fost părăsit pentru totdeauna. Sau cu vorbele doctorului ce nu îi mai dau nici o speranță. Pentru că ACESTA înseamnă zidul din stâncă pe care l-am atins - Înțelegând că-i zidul ce nu se dă la o parte oricât l-aș implora. Ewa Lipska Testament După moartea lui Dumnezeu
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
tot felul de chestii, dar nu și încorsetarea în programe rigide, mai ales după evadarea din ceaușism. Iar dacă mai e și intelectual, sau demnitar - și e, dacă ne gândim că, la această oră, patria e atât de plină de doctori în ceva, încât e mai bine să discutăm despre fotbal... De-aceea cred că domnul fost-ministru s-a și autopedepsit înscriindu-se în PNȚCD și întorcându-se la babeșbolyaianul clujean, umilit că nu a știut destulă carte dialectic-hegeliană oponentă înverșunată
Reformele athanasiene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13445_a_14770]
-
atît prin destin cît poate mai ales prin tipul de scriitură practicat. Cititorii occidentali descoperă în cărțile autorilor ruși, proaspăt traduse aici în Apus, un univers foarte diferit de clișeele curente - romane polițiste cu mafioți ruși, story-uri sentimentale à la Doctor Jivago, memorii și mărturii despre ororile totalitarismului ori dezbateri interminabile în jurul problemelor democrației ruse. Cunoscătorii avizați ai scenei literare ruse se referă la o adevărată revoluție culturală, manifestată printr-o deschidere fără precedent spre circuitul de valori, idei și bunuri
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
eu! Poliția trebuie să înregisreze martorii, să ia declarații... Un tânăr: - Și cum știți dacă e mort sau nu? Șoferul ambulanței: - Păi, nu-l consultă asistenta!? Tânărul: - Asistenta nu are parafă de deces, deci nu poate constata decesul. Trebuie un doctor, trebuie dus la spital... Șoferul ambulanței: - Domîle, nu-nțelegi, eu nu bag morți în Salvare! Să vină Poliția! Șoferul autocarului: - Și io ce fac, domîle!? Stau cu mortuî în autocar toată ziua!? Șoferul ambulanței: - Îl dăm jos, îl învelim cu
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
de extraordinare fotografii de familie. Academia CAȚavencu nr. 38 ne informează că poetul și senatorul Adrian Păunescu și-a trecut în cont un examen parțial de doctorat cu (ați ghicit?) profesorul și președintele Academiei Române, dl E. Simion. Pînă să devină doctor, mai este oarece drum de străbătut. Tema: poezia generației ’60. Sugerăm doctorandului un titlu mai potrivit firii sale intelectuale: Poezia generației mele. Așteptăm cu mult interes vestea susținerii (în ce sală? în ce an?) tezei. l Un comentariu foarte dur
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
de televiziuni și de posturile de radio. Însă experiența ne face să credem că după ce a apucat zvonul să se răspîndească Armata va fi nevoită să folosească arcanul pentru a-i aduce pe recruți la oaste. l Inexplicabila ură pentru doctorul Beuran se intitulează unul dintre editorialele NAȚIONALULUI. Editorialistul anonim e de părere că sînt uitate meritele doctorului Beuran „un foarte bun medic chirurg, căruia nu i-a murit pacientul pe masă fiindcă el se îmbătase, nici n-a euthanasiat vreun
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
zvonul să se răspîndească Armata va fi nevoită să folosească arcanul pentru a-i aduce pe recruți la oaste. l Inexplicabila ură pentru doctorul Beuran se intitulează unul dintre editorialele NAȚIONALULUI. Editorialistul anonim e de părere că sînt uitate meritele doctorului Beuran „un foarte bun medic chirurg, căruia nu i-a murit pacientul pe masă fiindcă el se îmbătase, nici n-a euthanasiat vreun bolnav.” Nu înțelegem care e meritul unui chirurg care nu se îmbată înainte de operație sau care nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
Max Ernst și Miró au desenat decorul pentru mai multe din aceste balete. În unele lucrări ale lui Brauner, această factură dansantă poate fi și ea observată. În anii ‘30, Fritz Lang adoptă o poziție categoric antifascistă. În filmul Testamentul doctorului Mabuse, personajul principal este un monstru care hipnotizează oamenii și îi supune. Fritz Lang refuză o ofertă a guvernului nazist și emigrează. Exact în acest moment, Victor Brauner creează un excelent desen care îl reprezintă pe Hitler. Ca toți avangardiștii
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
încă din casă, prin rudele mele de origine străină. La Liceul “Nicu Gane” am avut și colegi care au devenit, peste ani, cunoscuți, cum ar fi fermecătorul Grigore Vasiliu-Birlic, vărul meu, Jules Cazaban sau Petre Jitaru. Alții au devenit profesori, doctori, ingineri. Iar alții s-au diluat în atmosfera împrăștiată a împrejurărilor. - Ați urmat, apoi, Academia de Belle Arte din București. - Când am ajuns la București, a fost un moment de mare emoție. Era o ocupație mai deosebită, cea pe care
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]