190 matches
-
cu propensiunea angelicului. (Vezi, de exemplu, oarecum apropiat, și comentariul Oanei Simona Zaharia, de la p. 60, în legătură cu concretețea pe care angelicul o dobândește în universul boccaccian, univers al lui dicere, totuși). În perimetrul schemei conceptuale contrastive - pe care-o instituie doctoranda ca operațională în analiza sa - se pot înscrie, cum autoarea însăși precizează, „o diversitate uimitoare de personaje” (p. 5), dar, în special semnificativă îmi pare, de exemplu, încadrarea sub cupola tipologiei donnei demonicata a unui cumul de opoziții, respectiv „atât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
uneori, se detașează încă în capitolul II, cu intenții teoretice, care configurează de fapt maniera în care lucrarea va folosi cele două concepte (Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate). Introducerea celor două concepte cu denumirile „angelic” și „demonic” conduce demersul doctorandei spre nuanțări teoretice care încorporează atitudinea mentalității medievale, dar o (re)conexează de o perspectivă modernă a integrării în existență; judecarea personajului feminin demonic traversează astfel maleficitatea spre autenticitate și deplin al personalității, iar verosimilitatea și consistența personajului angelic se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
injust, dobândind astfel valențe pozitive” p. 16 și p. 57 pentru donnele angelicate). Viziunea asupra universului și a vieții, prezentată prin intermediul capodoperelor medievale, pune problema pendulării autorilor între două extreme, uneori misogini, alteori protofeminiști, dar dincolo de această ezitare, pe care doctoranda are dreptate s-o considere „aproape firească” (p. 4), în Povestirile din Canterbury, dar și în Decameronul se identifică o abordare complexă a personajului feminin. Ca idee generală se cuvine să remarc ca valoroasă organizarea internă a demersului tezei, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
autoarei s-a concentrat cu prisosință spre o panoramică abordare critică și istorică a acestor uriași ai povestirii scrise, bibliografia este reprezentativă, foarte întinsă (majoritatea citatelor folosite cu atentă acribie, uneori chiar abundent, sunt traduse frumos, cu aplecată exactitate de doctorandă) și bogatele trimiteri la ideile preluate, atunci când nu sunt citate, sunt făcute cu o științifică onestitate, admirabilă în sine. Modalitatea în care Oana Simona Zaharia își organizează demersul implică toate aceste trimiteri la cercetări avizate, folosite însă cu scopul de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cercetări avizate, folosite însă cu scopul de a le institui ca mărturii adiacente ale punctului de vedere propus și susținut în teza sa. Așa încât numărul celor 1060 de note pot să dea o sugestivă imagine a seriozității cercetării propuse de doctorandă, dar și asupra erudiției Oanei Simona Zaharia în tematica abordată. Autoarea lucrării precizează că nu cunoaște „existența unui alt studiu comparativ care să se axeze, cu precădere, asupra imaginii feminității, așa cum apare ea la Giovanni Boccaccio și la Geoffrey Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
părerea mea, și la realizarea unei demonstrații a modului în care se configurează personajul în culturi diferite (aici, italiană și engleză), incorporând desigur și viziunile universurilor creatoare ale scriitorilor (în cazul Boccaccio și Chaucer afine, dar posibil și marcat diferite). Doctoranda are pe deplin dreptate să estimeze faptul că în această privință, lucrarea sa poate fi un prim pas (p. 275), care ar fi profitabil de urmat prin alte studii comparative, ce vor dezvălui, alte aspecte, uneori paradoxale, după opinia mea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
5 uman” (p. 277). Trebuie să observ că autoarea tezei împărtășește mărturisit, în finalul acestui citat, opinia criticului Alexandru Balaci, distins italienist, marcat însă de determinismul caracteristic și obligatoriu al epocii sale (a doua jumătate a secolului XX). Este, din partea doctorandei, o opțiune multiplu justificabilă, la care eu aș dori însă să adaug o altă observație, de fapt o altă perspectivă. De fapt, în ideea unui alt pas posibil de făcut în studiile comparatiste pe grila angelic demonic, cred că factorii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și chiar în deșfășurarea lui diegetică. Dinamica antinomiei angelic-demonic este și ea un exemplu al unei desfășurări preponderent ciclice, pline de reîntoarceri specifice, în toată istoria culturii. Ce-un secol ne zice, ceilalți o dezic. În altă ordine de idei doctoranda observă, cu temei, că în opera lui Boccaccio femeia joacă un rol multiplu, până și pe acela de deziderat, ca o unică „cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan creator” (p.46), ceea ce-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu propensiunea angelicului. (Vezi, de exemplu, oarecum apropiat, și comentariul Oanei Simona Zaharia, de la p. 60, în legătură cu concretețea pe care angelicul o dobândește în universul boccaccian, univers al lui dicere, totuși). În perimetrul schemei conceptuale contrastive - pe care-o instituie doctoranda ca operațională în analiza sa - se pot înscrie, cum autoarea însăși precizează, „o diversitate uimitoare de personaje” (p. 5), dar, în special semnificativă îmi pare, de exemplu, încadrarea sub cupola tipologiei donnei demonicata a unui cumul de opoziții, respectiv „atât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
uneori, se detașează încă în capitolul II, cu intenții teoretice, care configurează de fapt maniera în care lucrarea va folosi cele două concepte (Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate). Introducerea celor două concepte cu denumirile „angelic” și „demonic” conduce demersul doctorandei spre nuanțări teoretice care încorporează atitudinea mentalității medievale, dar o (re)conexează de o perspectivă modernă a integrării în existență; judecarea personajului feminin demonic traversează astfel maleficitatea spre autenticitate și deplin al personalității, iar verosimilitatea și consistența personajului angelic se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
injust, dobândind astfel valențe pozitive” p. 16 și p. 57 pentru donnele angelicate). Viziunea asupra universului și a vieții, prezentată prin intermediul capodoperelor medievale, pune problema pendulării autorilor între două extreme, uneori misogini, alteori protofeminiști, dar dincolo de această ezitare, pe care doctoranda are dreptate s-o considere „aproape firească” (p. 4), în Povestirile din Canterbury, dar și în Decameronul se identifică o abordare complexă a personajului feminin. Ca idee generală se cuvine să remarc ca valoroasă organizarea internă a demersului tezei, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Anexă 186 Bibliografie 187 Index tematic 193 Index de autoare/autori 197 Prezentarea autoarelortc "Prezentarea autoarelor" Oana xe "Băluță"Băluță Este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea București (2003), și a Masteratului de Gen și Politici Publice la SNSPA (2005), doctorandă, din 2004, în Științe Politice la SNSPA cu o teză despre gen și interese politice. Este coordonatoarea volumelor Parteneri egali. Competitori egali. Integrarea dimensiunii de gen în procesul de elaborare a politicilor publice (Editura Maiko, București, 2007) și Uși deschise
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
A publicat articole în diverse reviste: aLtitudini, Observator cultural, România literară, AnALize. Este interesată, cu precădere, de teorii politice feministe și studii de gen. Alina xe "Dragolea"Dragolea A absolvit Facultatea de Științe Politice (SNSPA, București) și în prezent este doctorandă în Științe Politice, sub coordonarea prof.univ.dr. Mihaela xe "Miroiu"Miroiu. A publicat studiul „Dimensiunea de gen a pieței muncii”, în Oana xe "Băluță"Băluță (coord.), Parteneri egali. Competitori egali. Integrarea dimensiunii de gen în procesul de elaborare a politicilor publice
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Editura RG Publishing, București, 2007). Din 2006 activează ca asistentă de proiect în cadrul organizației nonprofit Centrul FILIA. Alice Iancu Este absolventă a Facultății de Științe Politice (SNSPA) și a Masteratului de Gen și Politici Europene din cadrul SNSPA. În prezent este doctorandă în Științe Politice (SNSPA). Studii publicate: „Gen și putere: devalorizarea și revalorizarea muncilor femeilor”, în Oana xe "Băluță"Băluță (ed.), Gen și putere. Partea leului în politica românească (Editura Polirom, Iași, 2006); „Dimensiunea de gen a excluziunii sociale”, în Oana
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
este bună se poate realiza ușor etc.) pentru diferiți actori implicați în program, era predominantă la momentul lansării proiectului. A urmat secvența de cercetare socială pentru diagnoza problemelor și pentru evaluarea socială de fundamentare. Manuela Stănculescu și Ionica Berevoescu (pe doctorande cu teze de doctorat excelente, finalizate și susținute între timp) au preluat cercetarea de teren cu o bună structurare a proiectului și cu multă pasiune. Nu a mai fost posibilă, însă, o descriere... a satului Moșna de zi cu zi
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
o poți mușca, Edward Behr, Humanitas, București, 1998; Stalin, Boris Souvarine, Humanitas, București, 1999; Reușești sau mori, Vladimir Bukovski, Humanitas, București, 2003; Gulag, Anne Applebaum, În curs de apariție la Editura Humanitas. Ioana Macrea-Toma este licențiată În litere (2001) și doctorandă În literatură comparată (la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, și Université d’Artois, Arras) cu o teză intitulată Câmp politic - Câmp literar. Literatura română În comunism. Cu ajutorul istoriei și sociologiei literare, studiază literatura și instituțiile literare din vremea comunismului. Angelo Mitchievici este
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
domniei sale de a accesa și de a utiliza, în demersul său științific, lucrări teoretice cu un grad înalt de dificultate, multe dintre ele în limbi străine. Studiile aprofundate în cadrul masteratului, profilat pe Semiotica limbajului în mass-media și publicitate, urmat de doctorandă la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, i-au prilejuit contactul cu metodele cele mai moderne în cercetarea stilistică, iar buna cunoaștere, din interior, a tradiției din comuna natală Fundu Moldovei, considerată, pe drept cuvânt, "vatră folclorică" (în care au
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
an, printrun articol găsit pe Internet, am aflat de experimentul transdisciplinar Anonimul din spatele măștii efectuat la Colegiul Național "Moise Nicoară" din Arad. Din cele câteva rânduri ale articolului am intuit că ceva important sa întâmplat la Arad. Am scris imediat doctorandei mele Anca Mustea, care este lectoră la Universitatea "Vasile Goldiș" din același oraș și ea mi-a stabilit contactul cu profesoara Mirela Mureșan, coordonatoarea experimentului. Câteva luni după aceea, în septembrie 2009, ca un semn al destinului, trebuia să particip
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
coordonatele teoretice ale contextului impus de Generația '60, generație care marchează o consolidare a domeniului cultural-artistic, după arida perioadă proletcultistă. Sentimentul solidarității de generație, precum și individualitatea distinctă pe care și-o câștigă autorii în această perioadă este îndeaproape cercetată de doctorandă. A doua parte a lucrării se evidențiază prin atenția acordată fixării principiilor estetice ale poetei, cuprinzând, totodată, evoluția Anei Blandiana de la primul său volum și până la "surprinderea miraculosului univers al copilăriei din versurile închinate copiilor, de la ceea ce Nicolae Manolescu, prefațatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fonetice, lexicale, semantice, stilistice care la rândul lor permit mecanismelor lingvistice stratificarea sonoră, structura combinatorie, denotație și conotație"145. Totodată, metafora specifică îi conferă o notă de originalitate poeziei Anei Blandiana, în permanenta regăsire și redobândire a identității, pe care doctoranda i-o atribuie interiorului poeticii acesteia. Analiza complexă, abordată din unghiuri diferite, reușește să ofere o nouă viziune asupra operei Anei Blandiana, venind să completeze imaginea tradițională din cadrul studiilor anterioare. Mecanismele de creație ale Anei Blandiana sunt supuse unei investigații
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
învestire personală prin asumarea fermă a poziției și rigoarea argumentației, prin arta comunicării. Le regăsim și le prețuim pe toate, în tabloul, mișcat de emoția privitorului, al Profesorului nostru. Un ironist în lumea literelor Daniela Petroșel Am fost studenta și doctoranda doamnei profesoare Elvira Sorohan. Și totuși acest lucru nu mă îndreptățește să restrâng complexitatea unui om până la a intra în forma unui portret construit din frânturi și din întâlniri nu întotdeauna revelatorii. Un portret în care admirația ce-l hrănește
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
profesori se pregătesc pentru umili studenți și îi iau într-o călătorie care nu implică nici improvizația iute pieritoare, nici catehismul dictării propriilor tomuri. Iar această știință a drămuirii științei face probabil diferența dintre profesorii buni și cei excepționali. Ca doctorandă, am avut privilegiul de a beneficia de coordonarea ei atentă și exigentă. O exigență care a dat libertate aproape totală doctorandului. Cum făceam o lucrare despre fenomenul parodic în literatura română, am găsit în doamna profesoară un subtil interpret al
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Marinescu este absolventă a secției de Relații Internaționale și Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai. Și-a continuat studiile printr-un masterat în Științe Politice la Universitatea Paris Est și un masterat în Relații Publice la Universitatea Babeș-Bolyai. În prezent este doctorandă în Științe Politice la Universitatea Paris Est, cu o teză despre reprezentările alterității în discursul extremei drepte din România. Publicațiile sale numără cartea Tipul eroului în cultura română: de la stereotip la comportament politic (Lumen, Iași, 2009) și articolele "Au carrefour
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în limba sa maternă. 5. În finalul acestei scurte note, gratitudinea noastră se îndreaptă spre distinsul filolog clasic Macello Marin, fiul magistrului Demetrio Marin, actualmente profesor la Universitatea din Foggia, pentru colaborarea sa cordială cu noi și, de asemenea, către doctoranda noastră Corina Bădeliță, eminentă italienistă, pentru traducerea acestei lucrări în limba română. DEMETRIO MARIN Ovidiu a fost exilat pentru că s-a opus regimului lui Augustus? PRECUVÂNTARE În toamna anului în curs 1958 se împlinesc exact 1950 de ani de când în
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de intelectual revoluționar exemplar. Atunci când se îndrăgostește de Arina, încearcă să-și contureze un profil intermediar între cele două, dar o pierde tocmai pentru că își ocultase adevărata natură, cea de "bestie din junglă"53, care o fascina, de fapt, pe doctoranda în filosofie adorată. Fatalitatea, în ipostaza caragialiană a "destinului care seamănă a voință răutăcioasă" (Zarifopol), pare să fie resortul acestui deznodământ. Variațiuni pe această temă sunt de găsit și în numeroase nuvele ale lui Gib. I. Mihăescu: Semnele lui Dănuț
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]