412 matches
-
să moară pentru binele clanului.” Și, găsind un pretext, Nobunaga îl arestă pe Nobuyuki și-l trecu prin spadă. Nimeni nu-l mai considera pe Nobunaga un nătâng. Dimpotrivă, toți se chirceau speriați de inteligența și de agerimea ochiului său. — Doctoria a fost puțin cam prea puternică, remarca ocazional Nobunaga, cu un rânjet sardonic. Dar se pregătise. Nu avusese intenția de a face pe nebunul pentru a-și amăgi servitorii și rudele. Odată cu moartea tatălui său, îi revenise responsabilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
le strigă zorită slugilor să aducă apă și medicamente. — Nesocotito! o mustră Koroku. De ce plângi și-l mângâi? Kameichi e un nevolnic fiindcă tu l-ai crescut așa. N-o să moară. Lasă-l în pace! Slujitorii care aduseseră apa și doctoriile nu făcură decât să privească, fără expresie, chipul sever al lui Koroku, păstrând distanța. Matsunami își șterse lacrimile. Cu aceeași batistă, tamponă sângele care curgea din buza lui Kameichi, în timp ce-l legăna în brațe. Își mușcase buza când fusese lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
o singură crizantemă albă într-o vază de flori tăiată dintr-o bucată de bambus. Se așeză umil lângă Hideyoshi, punând vasul de bambus în alcov. Hideyoshi înțelese: deși patul de boală fusese înlăturat, Hanbei se temea ca mirosul de doctorii și de mucegai din odaie să nu rămână în aer și, în loc de tămâie, încerca să împrospăteze aerul cu parfumul acelei flori. — Nu mă deranjează deloc. Nici să nu te gândești, spuse el cu considerație, privindu-și îngrijorat prietenul. Hanbei, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
numele meu este Oyu. — Tu ești Oyu, murmură el grosolan. Ești drăguță. Și coborî pe treapta de piatră, bombănind. Oyu nu făcu decât să dea dn cap în urma lui. Își auzea fratele tușind în continuare și părea mai preocupată de doctoria care se răcea decât de sentimentele vizitatorului. Însă tocmai când credea că acesta plecase, Nobumori se întoarse din nou, spunând: — Au venit recent vești de la Seniorul Hideyoshi, din Harima? Nu. — Fratele tău a neglijat anume ordinele Seniorului Nobunaga, dar sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
plăcere nespusă privindu-l, în acea frumoasă dimineață. Deodată, însă, avu un sentuiment de deznădejde, amintindu-și cuvintele medicului: „Sunt foarte puține speranțe de vindecare.” Însă nu avea de gând să se lase pradă simțămintelor. Câți pacienți nu-șireveniseră, după de doctorii îi declaraseră ca și morți? Își făgădui să-l îngrijească pe Hanbei până se însănătoșea - a-l vedea sănătos era un scop pe care-l împărtășea cu Hideyoshi, de la care primise în ajun o scrisoare de încurajare din Harima. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Japonia de apus, erau conduse de seniori ca Otomo, Omura, Arima și Ito. În ultima vreme, deveniseră tot mai influențați de cultura europeană. Nobunaga accepta cu recunoștință tot ceea ce se aducea din Europa - arme de foc, praf de pușcă, telescoape, doctorii și echipamente medicale, pielărie, produse împletite și vopsite, ustensile de uz cotidian. Era deosebit de entuziasmat - și chiar dornic - în fața invențiilor legate de medicină, astronomie și știința militară. Totuși, existau două lucruri pe care digestia lui le respingea cu desăvârșire: creștinismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Se părea că ospărul avea să dureze până seara, dar starea lui Katsutoyo se agrava. Subiectul de conversație se schimbă, iar Hideyoshi propuse să se mute în altă cameră. Fu chemat un medic. Acesta îi dădu imediat lui Katsutoyo niște doctorii și se făcu tot posibilul pentru a se încălzi camera în care aveau să se desfășoare tratativele. Odată ce cei patru oamenise așezară, Inuchiyo deschise discuția: — Cred că ați primit o scrisoare de la Seniorul Nobutaka, care recomandă de asemenea pacea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
provincial, patronată de „preafericitul Bacovia”, este creionată fără încrâncenare sau resentiment, în tonuri jovial-negative: „vino în provincie mi-au zis vino / profesore la căsuța ta albă în micul orășel / vei umbla ca Iisus peste ape vei fi / întâmpinat cu ave doctorii avocații vor / da un dineu în cinstea noului lor / prizonier ... / [...] vino profesore la căsuța ta albă / cu moartea în ferești.” Nu lipsește protestul împotriva societății de consum, cea care îngroapă fiorul liric sub munți de gunoaie: „Acești munți de ambalaje
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
politice în care actorii semnificativi nu sunt idealiști din organizații internaționale, ci realiști pragmatici, preocupați, dacă nu sunt corupți, să protejeze interesele țării lor și, dacă sunt corupți, să își apere propriile oportunități de rent-seeking. Note 1. În mod paradoxal, doctorii, în ciuda tuturor istorisirilor de scandal medical și incompetență cu care ziarele își hrănesc regulat cititorii, și în ciuda faptului că cel mai mare criminal în serie din Regatul Unit este el însuși doctor, se bucură din plin de o încredere publică
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
dus Înapoi În ghetou. Și pe urmă a fost transportul doi, cu care am plecat repede, fiindcă am zis că cu cât ajungem mai repede cu atât mai bine. Îți amintești că s-a zis să plece În primul rând doctorii, să pregătească niște condiții igienice civilizate În lagărul de dincolo de Dunăre. Și dacă noi am văzut că se duc doctorii acolo ca să facă curățenie... Mă, tot mai bine decât aici, că aici nu aveam nici unde ne spăla, nimic... Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu cât ajungem mai repede cu atât mai bine. Îți amintești că s-a zis să plece În primul rând doctorii, să pregătească niște condiții igienice civilizate În lagărul de dincolo de Dunăre. Și dacă noi am văzut că se duc doctorii acolo ca să facă curățenie... Mă, tot mai bine decât aici, că aici nu aveam nici unde ne spăla, nimic... Și fiecare s-a Înghesuit cât mai repede să plece În lagărul ăla minune, care de fapt era Birkenau. DAVIDOVICI: Da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a continuat aceasta. "De cinci ani ne luptăm cu o problemă. Noi ne-am dorit foarte mult un copil și am fost la o grămadă de medici, însă nimeni nu a avut ce să ne facă. Suntem sănătoși amândoi și doctorii nu știu ce să ne mai facă. Ne-au propus fertilizarea in vitro, dar Marcel nu este de acord. Mi-a zis că nu vrea să încercăm în felul ăsta. Nu pot să renunț la visul meu de a fi mamă în
Adevăratul motiv al despărțirii Gabrielei Cristea de Marcel Toader by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72484_a_73809]
-
stări bruște de slăbiciune, tremurături și foame. Heidi deținea echipament și cunoștințe medicale demne de un ipohondru. — Atunci, zise Harry, deocamdată o să folosim pipeta dacă se poate... Sigur, sigur. Heidi era de fapt Încântată. Pentru prima dată, arsenalul ei de doctorii era de folos cuiva. Stai, să-mi iau Întâi valiza. Heidi scotoci după echipamentul medical cu care venise, pe când ceilalți scormoneau prin bagajul de mână după alte obiecte folositoare: o căciulă de lână drept pat pentru cățelușă. O mănușă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ed. bilingvă, București, 2000; Se luminează de poezie, București, 2000; Brâncuși, ed. bilingvă, cu desene de Dumitru Roșu, București, 2001; Poezii, București, 2001; E-mail de poezie, București, 2002; Stoluri de concetti - Concetti Flights, ed. bilingvă, București, 2002. Traduceri: Erich Segal, Doctorii, București, 1993. Repere bibliografice: Elena Tacciu, „Văluri”, RL, 1985, 51; Alex. Ștefănescu, Curajul de a nu fi la modă, RL, 1995, 8; Mioara Mincu, Elena Mironescu, Dicționar mondofemina, II, București, 1995, 103-104; Octavian Soviany, Poemele scrise de Mariana Țăranu Rațiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
băgat bisturiu’... no. A doua zi, sâmbăta, ne-am dus dimineața la dispensar ca-n orice zi... Nu era nimic care să prevestească circu’ care s-a Întâmplat după câteva ore... Și pe la zece vine paznicul de celular și spune: „Doctorii, mergeți la baie”. Eu nu puteam, că eram bandajat tot, și zic: „Mă ierți, da’ n-am ce face, tre’ să rămân”. Toți medicii a plecat la baie și eu am rămas În dispensar la chirurgie... Și, pe la zece și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a grațiat de orice pedeapsă pe care o mai aveți de făcut și, de aici Încolo, sunteți oameni liberi”. Eram două sute patruzeci și am strigat toți: „Ura! Trăiască guvernu’ Gheorghe Gheorghiu-Dej!”. Și doi s-au și Îmbolnăvit... I-a luat doctorii și i-a dus... Da’ unu’ a murit până la infirmerie... A murit de bucurie. Atuncea a fost ceva impresionant. Vă dați seama? Aveam patruzeci și cinci de ani la eliberare... Și intrasem la treizeci și unu! După ce v-ați Întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de azi pe mâine... (se întoarce spre pat, se apropie și-i pune mâna pe frunte:) Arde ca focu'... Uite, ți-am adus ceva : înghite asta și o să-ți treacă arșița. Nu, nu te strâmba ! Unde-ai mai văzut tu doctorie bună ?! (apoi, spre copilul de pe scaun:) Mâine dimineață mă întorc ; dacă îi e tot așa, îl ducem la spital. (și iese, târșâind pașii "bătrânește") Copilul de pe scaun : (se ridică, pare înspăimântat; ceea ce urmează spune frângându-și mâinile și mergând încoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
de mâneca jachetei lui Brandy. Ellis zice: — Nu mă lăsa prea mult, domnișoară. Dacă nu iau destule pilule, o să-mi vină o criză. — Criză? zice Parker. Ellis zice: — Uneori, domnișoara Alexander, ea uită că aștept, și nu-mi aduce nici o doctorie. — Aveți crize? zice Parker. — Asta-i o noutate pentru mine, zice Brandy și surâde. N-o să ai nici o criză, îi spune Brandy noului meu frate vitreg. Ellis, îți interzic să ai o criză. Sari la noi în grota submarină. — Dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Vălurile mele sunt toate pe măsuța cu cosmetice, departe de mine. Ușa se deschide destul cât să se lovească de piciorul cu toc cui al lui Brandy, chicotind tolănită și pe jumătate plină de Valium, pe jumătate despuiată acolo, printre doctoriile de pe jos. E destul de deschisă ca să-i văd fața lui Parker cu singura-i sprânceană unită, și destul de deschisă ca fața să mă vadă pe mine șezând pe vasul de veceu. Brandy strigă: — Mă ocup de domnișoara Arden Scotia! Având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
femeilor putred de bogate care nu vor să-și strice siluetele când sunt Însărcinate. Hardacre Își băgă mâinile În buzunare și a Început să râdă zgomotos. În viața mea n-am mai auzit așa o balivernă. Spitalul ăsta și toți doctorii de-aici sunt adepți ai nașterilor naturale. —Chiar așa? Atunci asta ce-o fi oare? Ruby băgă mâna În buzunar de unde scoase copia listei pe care o găsise. —Ce-i aia? spuse Jill cu vocea tremurândă. Ruby Îi dădu lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
et les Roumaines: impact, images, interprétations (1989) ș.a. În primăvara anului 1988, „ajutat“ de un general de securitate, aflat atunci în fruntea Arhivelor Statului, - care se lăuda în fața superiorilor și a subordonaților că a dat afară din instituție pe toți doctorii în istorie - am devenit coleg cu Alexandru Zub la Institutul de Istorie și Arheologie, în același timp cu un alt năpăstuit de soartă, pe nume Sorin Antohi. Primirea caldă făcută de noii colegi și vechi prieteni m-a ajutat să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
20%A ai informației (Miller and Mangan 1983, Deber 1994Ă În studiul Degner et al’s (1997Ă, din 1012 femei cu cancer de sân confirmat, 22% voiau să-și aleagă treatmentul, 44% voiau să-și aleagă treatmentul în colaborare cu doctorii și 34% voiau să delege decizia medicului. Doar 42% credeau că au obținut nivelul dorit de control asupra deciziilor terapeutice. Câte minute petrecem furnizând informații? 1 minut în 20 de minute de interviu, nu 9 minute cum credeau doctorii participanți
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
medicul aduse deodată în Emanuel o amintire suavă și plină de soare, ca o adiere de briză răcoroasă în atmosfera înăbușitoare a cabinetului medical. Anul trecut la Tekirghiol, unde stătuse o lună să-și îngrijească presupusul reumatism (așa diagnosticaseră toți doctorii durerile de spate), tot timpul fusese obsedat de ideea că foarte curând va trăi într-un sanatoriu. Își aducea acum perfect aminte de o dimineață însorită, pe plajă, la umbra unui parasol unde prietenii lui jucau cărți întinși cu burta
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cu năvălitorii nomanzi. Acolo te scalzi în istor ia ce ne îndreptățește nouă stirpea de români, pentru că spunea Neculce: „Și mai bine le place vinul cel cu pelin... oaspeților de la Răsărit, prin iunie 1711, când Petru cel Mare vizita Iașii”. „Doctorie este însă tot Cotnariul - spun autorii lucrării „Sub zodia lui Bachus.” ION NECULCE Cronicarul s-a născut la 1672. Sub Antioh Cantemir a înaintat până la rangul de spătar și, după ce a stat retras câtăva vreme, a fost făcut mare hatman
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
neînvins, dacă stăruința lor în bătălie ar fi deopotrivă cu furia primei lor ciocniri. Se hrănesc aproape în chipul animalelor sălbatice, cu carne crudă și cu sânge. Inima dușmanilor morți o taie în bucăți și o înghit în chip de doctorie. Ei nu știu ce este mila și cu atât mai puțin cunosc simțămintele motivate prin frica lui Dumnezeu sau datoria către rudenii”. Un alt cronicar, Ricardo, îi caracterizează astfel: „Ungurii trăiesc ca fiarele să lbatice, necultivând pământul, mâncând carne de cal, de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]