292 matches
-
Stupari nr. 36 A, Viskovo 51216. 166. Holzinger Werner, născut la data de 19 iulie 1953 în localitatea Comlosul Mic, județul Timiș, România, fiul lui Mihai și Anna, domiciliat în prezent în Germania, Ostfildern 3, Schonblickstr. nr. 17, Baden-Wurttemberg. 167. Dogar Nicolae, născut la data de 5 noiembrie 1957 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Nicolae și Ștefănescu Lotte, domiciliat în prezent în Germania, Furth 8510, Ammonstr, nr. 5. 168. Condrea Sabina, născută la data de 4 aprilie 1956
HOTĂRÂRE nr. 153 din 27 martie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136155_a_137484]
-
3**) 3 3 3**) 75. Prelucrător pluta 733128 2 3 3 3 3 76. Confecționer garnituri (cauciuc, azbest, pâsla) 733135 2 - - - - 77. Rotar - caretaș 733112 2 - 3 - 3 78. Decorator produse ceramice și de sticlă 732207 2 - 3 3 - 79. Dogar 733136 2 3**) 3 - 3**) 80. Blanar-confectioner îmbrăcăminte din blană, după comandă 743401 2 - - - 3 81. Argăsitor, vopsitor, curelar 744208 2 - 3 - 3 82. Tapițer 743701 2 3 3 - 3 83. Tapițer în și cânepă 743706 2 3 3 3
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
1964 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Luca Ioan-Liviu și Adriana, cu domiciliul actual în Germania, 90768 Furth, Wurzburgerstr. 481, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Vasile Milea nr. 5, ap. 31, județul Sibiu. 147. Dogar Nicolae, născut la 5 noiembrie 1957 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Dogar Nicolae și Ștefănescu Lotti, cu domiciliul actual în Germania, 90473 Nurnberg, Reinerzerstr. 91, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Tarnava, str. Lunca nr. 514
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
actual în Germania, 90768 Furth, Wurzburgerstr. 481, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Vasile Milea nr. 5, ap. 31, județul Sibiu. 147. Dogar Nicolae, născut la 5 noiembrie 1957 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Dogar Nicolae și Ștefănescu Lotti, cu domiciliul actual în Germania, 90473 Nurnberg, Reinerzerstr. 91, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Tarnava, str. Lunca nr. 514, județul Sibiu. 148. Erhardt Elenă, născută la 20 decembrie 1967 în localitatea Lapusnicu Mare, județul
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Alimentarea cu apă a comunei Ciomăgești, satele Dogari și Giuclani, județul Argeș", prevăzuți în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate
HOTĂRÎRE Nr. 633 din 5 august 1996 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Alimentarea cu apa a comunei Ciomagesti, satele Dogari şi Giuclani, judeţul Arges". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115740_a_117069]
-
Șușu Eva, Iliuță Maria, care sunt bune țesătoare și cos prosoape, fețe de masă etc. Asavei Carmen, Costandache Maria practică, în plus, croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în lemn. între fierari sunt semnalați Butnaru Ionel și Gache Mihai. La Râșnița sunt bune țesătoare Duduman Maria, Spiridon Maria, Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în lemn, pe tâmplarii și dogarii Alexandru Florin și Ciuraru Constantin, pe țesătoarele Pușcașu Maria, Andone Valența, Gache Virginia, Ioniță Elena, Alexandru Iulia, Ioniță Fira, care fac, de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Vutcani, Ciorbagiu Gabriel, Voicu Costandache, Voicu Doru, Danu Gheorghe, Bojian Eugen, Axinte Dumitru, Adam Anghel, Adam Constantin, Puțoi Stan, Arsene Bogdan, Ciorbagiu Marin, Chiriac Constantin, Ceru Constantin, Alexa Gelu, Ciorbagiu Victor practică în primul rând prelucrarea lemnului, ca tâmplari, dulgheri, dogari, dar și tinighigeria. Neștian Gelu, Bostan Gelu, Stoica Vasile sunt fierari forjori, iar Mândru Constantin și Dimir Ștefan sunt cojocari. Țesăturile și cusăturile sunt cel mai bine realizate de Lumina Tinca, Nica Maria, Duniș Maria, Neștian Maria, Bulgaru Ecaterina, Bojian
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Vasile, Condrea Gavril, Brâncă Gheorghe, Jugănaru Ionel, Sănuță Ion, Cucaș Vasile, Florea Neculai, iar Comanduru Vasile încă mai știe să confecționeze opinci. în comuna Drânceni (de fapt, în satul Ghermănești) sunt tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
18 ce se presupune că a aparținut logofătului Tăutu. Piesele din muzeu aduc toate cu această veche îndeletnicire de la ulcele, căzi, butoaie zdrobitori, până la teascuri . Au fost reconstituite în muzeu până și un atelier de olărit, dar și atelierul unui dogar, ambii confecționând manual vase pentru păstrarea vinului. Muzeul are trei secțiuni: Nașterea - Nunta - Moartea, iar obiectele expuse arată că vinul face parte din viața omului de la naștere și până când m oare. Mu zeul este condus cu dăruire de istoricul Paul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Linda di Chamounix, în Curierul românesc, 1845, nr. 13). O priveliște carnavalescă oferea, la 1848, garda civică a Bucureștilor, alcătuită din exponenți ai stratului de mijloc: „Ce vedeai în frontul acestor companii? Negustori, cavafi, ișlicari, curelari, covaci, plăpumari, cojocari, caretași, dogari, cizmari, bărbieri, fiecare în costumele lor. Frontul era împestrițat de giubele, scurteici scurte, elecuri cu poturi, căciuli, șăpci, spențere, fracuri, surtuce și anterie; era o cadră hazlie. Era frumos să vezi acest front numai cu puști ostășești fără patrontașe și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
importante bresle meșteșugărești din Agnita: Breasla Blănarilor reprezentată de Coroana pe care sunt așezate patru vulpi cu câte un jder În gură și de un urs cu stăpânul său; Breasla Croitorilor reprezentată de Căluțul Croitorului Împreună cu călărețul său, și Breasla Dogarilor reprezentată de un bărbat ce Învârte o doagă de butoi pe care sunt așezate În formă piramidală pahare pline cu vin. Conducătorul Paradei este Însoțit de doi Îngerași. Pe lângă costumele inedite, farmecul acestui vechi obicei este faptul că trecătorii sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
cu cercuri din lemn de stejar, care este de fapt o invenție celtică. Divinitate celtică a pădurii, asimilată de romani zeului Silvan, reprezentat cu o coroană de iederă pe cap, un cosor în mână, iar pe umăr, un ciocan de dogar, Sucellus proteja oarecum băutura mitică. Prin aceste exemple, cultura viței de vie apare, mitologic vorbind, ca mărturie a unei epoci fabuloase în care zeii trăiau pe pământ și în care vinul însuși era considerat ca un mit viu. II. La
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
papă, este prăznuit la data de 25 mai; sfântul Urban, episcop, este prăznuit la data de 2 aprilie; sfântul Vincențiu este prăznuit la data de 22 ianuarie; sfântul Werner este prăznuit la data de 19 aprilie. Dintre sfinții ocrotitori ai dogarilor îl menționăm pe sfântul Nicolae prăznuit la data de 6 decembrie, iar dintre sfinții ocrotitori ai oțetarilor îi amintim pe sfântul Amand prăznuit la data de 6 februarie și pe sfântul Vincențiu prăznuit la data de 22 ianuarie. Muncitorii care
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în vedere că țăranii aveau voie să țină și cai care periodic trebuie potcoviți. La Vatra este Corneliu Cojocea, D-tru Corlăteanu și Stelu Drâmbă, la Alba Gh. Istrate, Petru Drescanu și la Mlenăuți Ion Drescanu, Romică Bețianu. Au cam dispărut dogarii, chiar cojocarii și căciularii, apoi olarii și chiar unii dintre croitori. Modernizarea societății a făcut ca unele meserii încet, încet să dispară. Mai există o serie de ateliere pentru lucrări de tâmplărie, dulgherie. Maiștrii aici sunt Afloarei Vasile (Goșu), Ion
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
profesiunile practicate de evreii din Iași erau din cele mai diverse. În 1774 sunt atestați evrei covrigari și brutari, în 1820 era atestată o breaslă a căciularilor evrei. Ei practicau și meseriile de cărămidari, ceasornicari, caretași, ceaprazari, cizmari, croitori, medici, dogari, butnari, fanaragii, casapi, lăutari, pecetari, pietrari, sticlari și geamgii, negustori și fabricanți de băuturi spirtoase. În Iași, atelierele și dughenele evreiești erau predominant dispuse pe două mari artere - Ulița Rusească și Ulița Hagioaiei. Conform catagrafiei din 1844, în Iași trăiau
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
-o și am apărat-o în lucrarea menționată. 8 Citat în "Are sau nu loc Dumnezeu în noua Constituție a României?", în Semnele timpului, http://www.semneletimpului.ro/stiri/Are-sau-nu-loc-Dumnezeu-in-noua-Constitutie-a-Romaniei -9115.html. Accesat 20.04.2013. 9 Citat în Andreea Dogar, "Biserica îl vrea pe Dumnezeu în noua Constituție", Yahoo! News, 13 martie 2013, http://ro.stiri.yahoo.com/. Accesat 20.04.2013. 1 Laura Bereni, Sébastien Chauvin, Alexandre Jaunait, Anne Revillard, Introduction aux gender studies. Manuel des etudes sur le
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
economic: - Andrei Grovu a trebuit să contribuie la plata datoriilor de război numai în anul 1950 cu: 500 de kilograme de grâu, 400 de secară, 450 de ovăz, 250 de porumb, 6700 de carofi și 2600 kilograme de fân. - David Dogar cu 350 kilograme de grâu, 280 de secară, 300 de ovăz, 180 de porumb 4500 de cartofi și 2300 de fân. - Liviu Cânduleț cu 400 de kilograme de grâu, 440 de secară, 360 de ovăz, 200 de porumb 5400 de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
scripcarul satului, îmbătrânit înainte de vreme de sărăcie, fumat și băutură, însoțit uneori de cobzar sau de țambalagiu, care să-i țină hangul. Dumitru Dascălu își exprimă pentru sine regretul că despre lucrul de mână, despre unele meșteșuguri ca cele de dogar, sumănar, dubălar, nici nu se mai pomenește. Doar împătimiții meșteri populari cu lucrările lor, pe care îi vedem la diferite târguri și expoziții de profil ne umplu sufletul cu frumosul autentic al artei lor. În ceea ce îi privește pe adolescenții
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă că, paleta meseriilor exercitate de români era mult mai restrânsă. Într-o situație privind „magaziile și depozitele aflate pe raza cercului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu repeziciune de condei și mușcătură sarcastică. Romanele lui V. Demetrius au intenția de a zugrăvi păcatele societății românești. Poeziile aceluiași (Canarul mizantropului) sunt corecte și cântă, cu mult din Traian Demetrescu, viața proletară, în profesii ce formează pitorescul provinciilor (dogari, tăietori de lemne). Radu Cosmin vede Bucureștii ca o Sodomă în romanul Babylon și veștejește societatea română în satire vehemente, fără valoare. Horia Furtună a scris poeme multicolore în tradiția Macedonski. Balada lunii, cea mai remarcată, e o desfășurare de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Șușu Eva, Iliuță Maria, care sunt bune țesătoare și cos prosoape, fețe de masă etc. Asavei Carmen, Costandache Maria practică, în plus, croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în lemn. între fierari sunt semnalați Butnaru Ionel și Gache Mihai. La Râșnița sunt bune țesătoare Duduman Maria, Spiridon Maria, Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]