169 matches
-
Te vei minuna doar că ai făcut asta atâta timp. Dă-mi voie să te avertizez. Metoda mea poate să eșueze doar din două motive: unu, dacă nu urmezi instrucțiunile. Sunt oameni cărora nu le place că sunt atât de dogmatic în privința anumitor recomandări. De exemplu, îți voi spune să nu încerci să reduci numărul de țigări sau să recurgi la înlocuitori - dulciuri, chewing gum etcetera — Mai ales la cei care conțin nicotină. Sunt dogmatic pentru că îmi cunosc bine subiectul. Nu
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
a citi povești. Se acceptă, cam la limită, Charles Perrault-zii, și doar dacă morala nu e singurul resort al istorioarei. În rest, să se abțină de la a scrie pentru un public țintă cu vârste între 3 și 14 ani propagandiștii, dogmaticii și moraliștii acerbi. Căci de nu, Preaânalta comisie va fi necruțătoare. FILM Iulia BLAGA Binecuvântați badigarzii și copiii Mare succes de casă în Spania, Orfelinatul/El Orfanato e un frumos film de dragoste. Un film de dragoste despre o femeie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
as an unique method of natural development of a fruitful culture. If we consider the Romanian intellectual elites in the post-communist period, we can easily see the specific difference in relation to the Christian interwar elite: the contemplative, mystical, liturgical, dogmatic and canonical Christianity, professed by the interwar elite, contrasts the agnosticism practiced by the post-communist elite. A profound study of the post communist elite can not avoid the issue of its abdication from its normal mission, that of confessing Christianity
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
si își exprimă gândurile" aici este "original". Principiul purității genurilor, care a fost invocat în Anglia de adepții tragediei clasice franceze împotriva tragediei elizabetane pentru că admitea și scene comice (groparul din Hamlet, portarul beat din Macbeth), este horațian, când este dogmatic, și aristotelic, când se întemeiază pe experiență si pe un hedonism rafinat. Tragedia, spune Aristotel, trebuie să ne ofere nu "orice fel de desfătare, ei numai cea care-i e proprie..."*18 Ierarhia genurilor se bazează, în parte, pe un
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lui Ezra și Neemia nu mai era respectat decît pen-tru a strînge cu chinga populația mozaică din Iudeea, dar și din ghetourile existente printre Neamuri, fariseii au considerat momentul prielnic să-și impună erezia în societatea iudaică, datorită faptului că dogmaticii tradiționaliști - saduceii - erau în minoritate. Clocitoarea s-a pus în orașul Alexandria unde trăia cel mai mare și mai bogat grup de mozaici din afara Iudeei. Iar tartorul acestor acțiuni, care le-au adus nenorociri uriașe strămoșilor noștri geți, a fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
locul unde s-ar gă-si mormîntul lui Iisus deși lasă cîteva rînduri laconice despre existența lui prin ținuturile Palestinei, dacă și acestea nu vor fi un fals făcut de pana vreunui înfocat cretin cum consideră mulți cercetători, fiind un ,,sprijin” dogmatic pentru iudeo-crești-nismul biruitor prin foc și sabie. Aveam însă informații uluitoare despre moartea lui Ili în Palestina în scrierile mandeenilor care au ajuns în cultura europeană abia după anii 1930 și nimeni nu-i poate acuza de mișelii și ceva
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine”. Dacă dorim să rămânem în veac, trebuie să facem voia lui Dumnezeu, Care este veșnic.” Ce înseamnă însă adăugirea „precum în cer așa și pe pământ”? Răspunsul este unul dogmatic și cu înțelesuri foarte adânci. Făpturile raționale se împart în două categorii: ființe necorporale și ființe îmbrăcate în trup. Ființele necorporale sunt îngerii; celelalte ființe raționale suntem noi, oamenii. Cele dintâi sunt ființe spirituale, libere de povara trupului, menite să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cunoașterii 86. Una dintre ele este diferența dintre două stări ale intelectului: "intelect enstatic" "intelect ecstatic". O alta va fi introducerea ideii de "direcție" în cunoaștere și a conceptului de "minus-cunoaștere". Distincția intelect enstatic intelect ecstatic este menită să plaseze dogmaticul într-un plan de intelectualitate, ferindu-l astfel de interpretări iraționaliste. Datorită structurii nelogice, unii filosofi au gândit dogmele ca o jertfire sau suprimare a intelectului și le-au plasat în zona credinței. Dogmele ar fi revelații divine, livrate pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propune să le privească în afara acestui context religios, urmărindu-le ca modalități de a gândi, ca articulații ale gândirii, ca formule intelectuale. Dogmele sunt, la originea lor, structuri intelectuale, nu obiecte de credință. Tocmai de aceea, Blaga încearcă să readucă dogmaticul la nivel intelectual, la starea de formă de cunoaștere. Distincția "intelect enstatic intelect ecstatic", ca una făcută între două stări ale intelectului, este calea găsită de Blaga pentru a salva dogmaticul în sfera intelectivului. Atunci când intelectul se așează în funcțiile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de credință. Tocmai de aceea, Blaga încearcă să readucă dogmaticul la nivel intelectual, la starea de formă de cunoaștere. Distincția "intelect enstatic intelect ecstatic", ca una făcută între două stări ale intelectului, este calea găsită de Blaga pentru a salva dogmaticul în sfera intelectivului. Atunci când intelectul se așează în funcțiile sale logice normale, este în stare "enstatică". Preocuparea intelectului enstatic este de a organiza logic concretul. El se apropie de concret prin succesive creații de concepte. De aceea, fie ignoră antinomiile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dosul lumii văzute", pentru cunoașterea dogmatică "există mistere articulate, mistere cu dimensiunea adâncului, mistere nepricepute dar fixabile, mistere cu relief, cu încheieturi, (...) mistere potențate, de diferite grade". Formularea dogmatică tocmai acest lucru face, anume fixează un mister în particularitatea sa. "Dogmaticul prinde misterele sub aspectul fiecăruia; aspect care face din fiecare un anume mister. Pentru formularea unui mister, dogmatismul va întrebuința antinomii transfigurate și categorii diferite de la caz la caz. Dogmatismul se mișcă într-o zonă de diferențe și apără misterele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acesta, contradicția este întrebuințată ca procedeu. Diferența față de metoda dogmatică este că, în cazul acesteia, niciodată un dezacord nu e ținut în echilibru de un contra-dezacord. 4. Într-o altă categorie de construcții științifice antinomice, Blaga descoperă analogii matematice ale dogmaticului. O astfel de construcție este numărul imaginar √-1. Această construcție exprimă aplicarea unei operații matematice asupra unei mărimi care exclude o asemenea operație. Ea implică o lărgire a unei operații asupra unui concept care o refuză. Din acest punct de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
construită din concepte de cunoaștere, iar nu din mărimi matematice, lucrul acesta făcând ca ea să poată fi expresia unui mister, ceea ce nu poate fi √-1. 5. În sfârșit, Blaga aduce în discuție și construcții care sunt echivalente matematice ale dogmaticului. În acest sens, se referă la ideea mărimilor transfinite din matematica lui Cantor. O mărime transfinită este o mărime care rămâne identică cu sine, orice mărime finită s-ar scădea din ea. Între această formulă și cea a lui Philon
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dezvăluie "solidaritatea configurativă" dintre simbolic (metaforic), antinomic și dogmatic. În ordinea sistemului său filosofic, metaforicul apare abia în a doua trilogie, cea a culturii. În elaborarea epistemologiei antinomice (din prima trilogie), el nu este pomenit deloc. Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică (antinomia fanic-criptic) și cu censura transcendentă, unde dialectica paradoxală a arătatului și ascunsului (sub forma revelației disimulatoare) este extinsă la toate formele de cunoaștere 238. Impactul metaforei asupra creației filosofice blagiene nu se oprește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
inconsistente și fără valoare de cunoaștere autentică. De aici lipsa de legitimitate și caducitatea metafizicii. Blaga nu este de acord cu această concluzie a lui Immanuel Kant. În acest sens, desfășoară mai multe argumente. O serie le întâlnim în Eonul dogmatic 278. În primul rând, spune el aici, nu este chiar așa de sigur că aplicarea categoriilor asupra transcendentului duce inevitabil la antinomii. Demonstrațiile lui Kant nu sunt convingătoare, fiind în repetate rânduri criticate, unul dintre critici fiind marele Hegel 279
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la funcțiile sale logice, ci doar la caracterizarea acestuia prin concepte sau categorii. Față de această operație cu acategorialul, dogmele se așează în dezacord cu funcțiile logice ale intelectului, fără a renunța la utilizarea de categorii sau concepte 342. Altfel spus, dogmaticul nu operează cu acategorialul, ci e categorial, dar antilogic sau metalogic. În al doilea rând, dogmele nu se pot traduce prin determinări precum "indiferența între realități polare" sau "coincidența antitetică în acategorial" pentru că acestea sunt perfect inteligibile, logice, pe când dogmele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
absolutul impersonal și infinit (Brahman sau atman) Blaga descoperă relația dintre antinomic și incognoscibil (...) dar totodată descoperă rostul simbolului și al tăcerii"386. Pentru Sergiu Al-George, calea influenței este de la absolut și mister către simbol, iar de aici către antinomic. Dogmaticul este un implicat al ideii de absolut. Deși este de obicei considerat cheia înțelegerii operei epistemologice și metafizice a lui Blaga, dogmaticul este doar o expresie limită a antinomicului. Epistemologia antinomică a lui Blaga își află întemeierea prin raportare la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
386. Pentru Sergiu Al-George, calea influenței este de la absolut și mister către simbol, iar de aici către antinomic. Dogmaticul este un implicat al ideii de absolut. Deși este de obicei considerat cheia înțelegerii operei epistemologice și metafizice a lui Blaga, dogmaticul este doar o expresie limită a antinomicului. Epistemologia antinomică a lui Blaga își află întemeierea prin raportare la antinomia simbolului și absolutului din filosofia indiană. Această cheie interpretativă se găsește, după Sergiu Al-George, într-o lucrare de tinerețe a filosofului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
inzi392. Faptul că Blaga nu amintește de metaforă și simbol în elaborarea epistemologiei sale antinomice este considerat un act deliberat. A preferat să-și construiască sistemul dinspre dogmă către metafizica antinomică a censurii transcendente, deși drumul real a fost invers, dogmaticul fiind doar o ipostază radicală a antinomicului. Acest punct de vedere al lui Sergiu Al-George a fost contestat. Iată, în acest sens, câteva argumente ale Ioanei Lipovanu 393. În primul rând, ideile lui Blaga despre metaforă și simbol nu justifică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirii florenskiene" în Eonul dogmatic, fără ca numele lui Florenski să fie măcar o singură dată citat. El consideră că idei precum tratarea dogmelor ca antinomii transfigurate, paragrafele despre contradicție în știință și dogmă cu dezvoltările referitoare la analogii matematice ale dogmaticului, precum și referirile la teoria relativității și a cuantelor ca expresii fizicale ale unei cunoașteri dogmatice de tip antinomic "sunt mai degrabă dezvoltări în sens original de către L. Blaga ale unor sugestii florenskiene, decât remarcabile coincidențe". Dacă nu ar fi făcut
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
încărcătură puternic antinomică. De asemenea, antinomicul se regăsește în modalitatea de a concepe divinul, un amestec de creștinism și cosmicism ce dă o divinitate capricioasă, oțioasă uneori, în care greșeala și răul își găsesc un loc parcă legitim. În sfârșit, dogmaticul blagian vine pe fondul unui dogmatism al poporului român, ce își află sursa în anumite particularități ale gândirii omului de aici, dogmatism pe care îl vedem la lucru în proverbele cu structură contradictorie, primite aici cu mare ușurință. Este vorba
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este vorba de primatul realului, a ontologicului față de logic, care-l face pe omul acestor locuri să admită contradicția atunci când ambii termeni ai acesteia îi par adevărați. Metoda e subordonată realității, exact la fel ca și la Blaga. În sfârșit, dogmaticul e înlesnit de o anumită "toleranță logică românească", un relativism metodologic latent. Am să închei cu un pasaj din această scriere a lui Vasile Băncilă: Nu credem că un astfel de fond sufletesc a putut să fie fără de nici un rol
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ocupe de dogmă a fost caracterul structural cu totul nou al multor teorii științifice din ultimul timp. Desigur, prilejul a putut să fie acesta. Dar pe lângă acest prilej au trecut toți gânditorii, mai ales ai Apusului, fără să ancoreze în dogmatic. Unul singur a făcut-o și acesta e un gânditor pornit de la noi. A trebuit să vină Blaga, cu unghiul său personal de prindere și cristalizare a lucrurilor, dar instalat pe un precedent psihic teologic și mai ales etnic, pentru ca să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga, Încercări filosofice, partea I. 406 Cf. Ștefan Afloroaei, "Lucian Blaga și fenomenologia dualității originare", în Opinia, nr. 3, 1978. 407 Vasile Bancilă, Lucian Blaga, energie românească, Editura Marineasa, Timișoara, 1995. 408 Acestea ar fi: categoria esențelor ontologice, miticul, stihialul, dogmaticul, divinul și agnosticismul înțelegător (Ibidem, pp. 25-37). 409 Ibidem, pp. 145-146. 410 Ibidem, p. 146. 411 Dumitru Isac, op.cit., pp. 99-104. 412 Lucian Blaga, "Spațiul mioritic", în Opere, vol. 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985. 413 Tudor Ghideanu, Anamnesis
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui Clement Alexandrinul (secolul III d. Hr.) sau lucrarea Epistolă către Laeta asupra educației fiicei sale, al cărei autor a fost Ieronim (secolul V d. Hr.). Cei doi autori impun educatorilor, cu deosebire călugărilor din mănăstiri, reguli stricte și adecvate dogmaticii creștine. Chiar dacă au fost preocupați de organizarea școlilor mănăstirești în vederea educării religioase a tinerilor, prin disciplinele și conținuturile de învățământ pe care le propuneau, aceștia au îndepărtat definitiv educația școlară de cunoașterea lumii înconjurătoare, de cercetarea naturii lucrurilor și ființelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]