403 matches
-
cred că ar vreaDin cer ca să cearnă cu fulgii de nea ! Copiii să zburde, trăgând saniaCu bulgări s-arunce, din stratul de neaPe -alocuri să vezi câte -un om de zăpadăLa streșini sunt țurțuri ce stau ca să cadăîn sobe -i dogoarea ce te moleșeșteBunica -ți citește cu drag o poveste...În lumea magiei s -aluneci ușorștiind că e vremea pentru plugușorIar casa e plină de -aromele careîți gâdilă nările, sunt doar desfătare Bunicii, părinții, și frați ne strângemîn jurul braduțului din
DANIEL BERTONI ALBERT by http://confluente.ro/articole/daniel_bertoni_albert/canal [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: „Mare și puternic ești Dumnezeul meu!”. Apoi
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
degetele la scurt timp după aterizare. E cald în luna lui cuptor. Parcă Satana și-ar fi pus în minte să ne prăjească de vii! Degeaba ne liniștesc cei de pe aici, asigurându-ne că ne vom aclimatiza repede și că dogoarea uscată e mai suportabilă decât umezeala de la tropice. Ca să fac o fotografie dintr-un unghi favorabil am îngenuncheat din neatenție pe asfalt, doar preț de-o secundă. Imediat am sărit, efectiv arsă de dogoarea de la sol. A doua zi aveam
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1476687735.html [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
ne vom aclimatiza repede și că dogoarea uscată e mai suportabilă decât umezeala de la tropice. Ca să fac o fotografie dintr-un unghi favorabil am îngenuncheat din neatenție pe asfalt, doar preț de-o secundă. Imediat am sărit, efectiv arsă de dogoarea de la sol. A doua zi aveam o urmă roșie pe genunchi. Un ou, pe loc s-ar fi făcut omletă! Gâtlejul nostru uscat strigă permanent după apă. Noroc că edilii orașului s-au gândit s-o pună la dispoziție la
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1476687735.html [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
o constituție musculoasa, dădea impresia unui om muncit și calit în vâltoarea vieții. Nu se lasă cu nimic mai prejos de cei tineri încărca roaba ce avea niște bare metalice sudate pentru a încăpea câți mai mulți pepeni și subt dogoarea soarelui puternic al verii mediteraniene înainta cu roaba pentru a nu rămâne în urmă cu rândul său. Mușchii îl dureau însă nu se oprea făcea eforturi mari de a ține ritmul cu echipa, iar când ajungea cu roaba la capat
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1415200517.html [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
deodată, prin întuneric, i se păru că Leana s-a desprins din perete și a venit lângă el. Părea că se așezase deasupra tăciunilor de pe vatră, chiar în fața lui. „Ia uită-te la drăcia dracului!... N-o fi arzând-o dogoarea tăciunilor?” Leana îl privea cu ochii înegurați de tristețe, fără să-i fie plini de lacrimi, cum îi avusese în ultima perioadă, până a pleca la cele veșnice, ca să-i audă vocea care-l întreabă cu sfiala pe care a
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
necuprins Din trupul meu arzând și renăscut "... S-a dus amorul... Pielea ta de crin S-a-nnourat sub soarele veral, Reci, ochii-ți mirosind a ancestral Și-au ferecat parfumul lor divin. Atâta descompunere e-n jur - Iubirea noastră geme sub dogoare, Solar, revendic ultima prinsoare, Încerc o reverie cu retur. Dar nu se poate... Simt.. E prea târziu A respira o simplă amăgire. Din toate va rămâne-o amintire Spre vremuri noi, cu tâmple-n argintiu. Pictura "Nud Nicolae Grigorescu" Mugurel
PĂCATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1439834184.html [Corola-blog/BlogPost/373421_a_374750]
-
de nori frizând scântei durute Și scăpărând nepământești dorințe? Când trup de vânt culca mătasea ierbii Îți amintești? - mai sângerau petunii Spre râu fugeau ca să se-adape cerbii Iar noi stăteam, cuminți, la sânul lunii Răceala-i stranie o simțeam dogoare Străini de temeri, ne înfruptam sălbatic Din vise, cufundați în rugi de floare Ți-aduci aminte? Astăzi, singuratic, Pășind tăcut pe-alei de-aramă ninse Nu simți, nu vezi și rătăcești întruna Ți-e gându-ascuns în felinare stinse Iubite, tu
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_lirica_autumnala_2_georgeta_resteman_1354535919.html [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
După ani de secetă îndelungată, Ploaia se revarsă ca din senin, Nebănuită, neașteptată... Niciun semn nu prevestea furtuna, Nicio adiere de briză Pe țărmul de la marginea zării, Niciun val care să încrețească Întinderea liniștită de apă, Împăcată cu sine, Sub dogoarea pustiitoare a amurgului! Ca o vrajă, s-au răsucit norii, Și trupul subțire al tornadei A început să danseze, Luând prin surprindere Sufletul pustiului Și unindu-l pentru totdeauna Cu înaltul albastru al cerului... Nopțile deveniră incandescente, Licuricii invadară plaja
PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1452765060.html [Corola-blog/BlogPost/380603_a_381932]
-
toate încheieturile, ca un bătrân. * Am fost inspirat să-mi iau creioane și-o ascuțitoare, în loc de pixuri (cărora le îngheață pasta și nu mai scriu) pentru foto/video jurnalul meu. Umblu cu ele mereu în buzunar. * Împărăția Albului. Biciuirea Vântului. Dogoarea Gerului. Țara Pinguinilor. Țara Focilor. Țara Balenelor. Țara Păsărilor și-a Peștilor. * Înaintăm spre imposibil. Care este limita dintre Posibil și Imposibil? Precum în paradoxurile sorite, sau mai clar în logica neutrosofică, aveam de-a face cu o triadă: zona
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1460801358.html [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
avem nevoie de versuri să cântăm același cântec, așa că tot ce vrei să-mi spui, eu percep ca pe o melodie dulce, uneori liniștită, alteori plină de zbucium, așa cum sunt toate iubirile celor ce trăiesc unul prin celălalt. Nu simți dogoarea aceluiași jăratec cum ne pârjolește sufletul? Trebuie să descoperim acea fântână cu apă fermecată din care bând să ne mai potolească din vâlvătaie, pentru că noi nu suntem obișnuiți cu această intensitate și lăsându-ne pârjoliți de la început, nu vom putea
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455431948.html [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
două zile încoace și în această apă învolburată. După ce am reușit să adorm, în vis și-n gând am început să-ți sărut fruntea ta senină, obrajii, ochii, evitând să-și sărut buzele, de teamă să nu le ard cu dogoarea dragostei mele! Sărutam ochii tăi calzi care au fost atât de blânzi cu mine în dimineața ce abia s-a petrecut. Sărutam brațele tale ce m-au înconjurat cu atâta tandrețe și căldură astă noapte, încât nu am simțit răcoarea
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455431948.html [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
sucevean Grigore Ilisei semnează prefața acestui album - monografie, în care spune că „Părintele Timotei nu-i doar gând, ci și faptă. Una care îmbracă întotdeauna veșmântul ofrandei. Albumul Rădășeni, dăruit consătenilor și conaționalilor, deopotrivă, pregătit cu rigoare, pricepere, har și dogoarea izvorâtă dintr-o curată afecțiune, reprezintă chipul în odăjdii de preț al acestei așezări stârnitoare de admirație”. Despre smeritul preot din satul livezilor Chiar dacă s-a desprins de satul natal, cu mulți ani în urmă, gândurile Arhimandritului Timotei Aioanei „i-
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
Și-nalți ecou de viață pură. Copilul meu,tu ești lumina Culeasă din soare si stele Și din privirea ta senină Se vor hrăni zilele mele. Copilul meu, tu ești răcoarea Din diminețile de vară, Îmi stingi in sufletu-mi dogoarea Mi-arăți că viața-i floare rară. Mă-nveți prin glasul cristalin, Cum să ascult tăcerea nopții, Cum să pornesc în viitor Și care este sensul vieții . Și când nimic din lumea asta Nu mă mai face să tresar, Tu
COPILULL MEU de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Copilull_meu.html [Corola-blog/BlogPost/357008_a_358337]
-
scop, fără mustrări și fără regrete. El nu trebuie să trăiască nici în viitor și nici în trecut, ci numai în prezentul imediat. Eroul rămâne același azi, mâine și întotdeauna stâncă de granit în fața amenințărilor armate de tot felul, în dogoarea nenorocirilor celor năpăstuiți și neajutorați, singurul care dă rost nu numai vieții de aici, ci și morții, căci a muri pentru aproapele tău sau pentru țară, nu este pagubă, ci un câștig. „Când văd o armată cu drapelele desfășurate în
CINE SUNT VETERANII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1430317518.html [Corola-blog/BlogPost/348742_a_350071]
-
tine Iubitul meu cu plete lungi și brune, Furați de-amor vreau să uităm de lume Iubirea-ți val când curge peste mine. Voi fi în noaptea vieții tale floare Săruturile tale stropi de rouă, În jur să risipim mereu dogoare Ca luna peste noi doar lacrime să plouă, În clipa de extaz, când te topești în mine Vreau ierburile ude, de doruri să suspine. Referință Bibliografică: Furați de-amor / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231, Anul
FURAŢI DE-AMOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Furati_de_amor.html [Corola-blog/BlogPost/364693_a_366022]
-
cu negre plete grele,/ Cu ochi albaștrii, plini ca de mărgele,/ Și cu sprânceana-n jurul lor subțire?// ...Iar Fătfrumos, oprindu-se din cânt,/ Simți, din sânge, flăcări că se-adună,/ Și-n glas, în vorbe,-n pâine și pământ,/ Dogoarea cerului străbună.” (Tudor Arghezi-Fătfrumos) De cele mai multe ori amintirile frumoase ne aduc deseori cu mâna dorului de Mamă în Dumbrava copilăriei-lumea ei fascinantă, mirifică, catifelată, de basm, în care pentru câteva clipe sau momente mai darnice redevenim copiii înveșmântați în puritatea
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
îl primise înăuntru, cu Berni voia să vorbească, îi spusese. Nu era acasă, dar trebuia să se întoarcă dintr-o clipă în alta. Anneliese se îngrășase, dar nu-i stătea rău, avea fața la fel de albă ca odinioară, rumenită puțin de dogoarea plitei. Schimbaseră la început cuvinte despre vreme, despre călătorie, apoi pe ea o podidiseră pe neașteptate lacrimile. De ce să-i facă el una ca asta? răbufnise femeia. Să-și ceară chiar acum casa înapoi, când Sigi avea deja familie? Unde
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ZĂPADA MIEILOR Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1554 din 03 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului a vrut să-l oprească s-arunce dogoare spre grâul mijit în întinse ogoare o pâclă înaltă și rece de dril își cerne zăpada târzie-n April fereastra-ncălzită se umple de lacrimi prelinse-n șiroaie de-a mărului patimi ce-și strânge podoaba de floare în pripă să
ZĂPADA MIEILOR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1428037572.html [Corola-blog/BlogPost/353745_a_355074]
-
frumos ar fi să te afli acum în brațele unui bărbat, să te lași în dans strânsă la pieptul lui, să-i simți apropierea trupului și forța brațelor care te cuprind cu tandrețe!", gândi ea dormitând în fotoliu, moleșită de dogoarea șemineului, dar și de căldura vișinatei ce-și lăsa ușor, ușor, urmele prin trupul său tânăr. Îl privea liniștită pe Condurache cum amesteca cu grijă în ibric, să nu se reverse caimacul. Avea o tavă cu nisip fierbinte pe aragaz
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_i_stan_virgil_1364879281.html [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
puii pentru schimbul de noapte. Au mai rămas: un gând, o șoaptă, nerostite-n sânge și de gură; cerul și-a strâns stelele roată și văzduhu-i rană și arsură. Au mai rămas: un sens, o lume, târziul s-a făcut dogoare; blajini și drepți purtând un nume, agonisim neliniști drept brățare. Referință Bibliografică: AU MAI RĂMAS... / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AU MAI RĂMAS... de GEORGE PENA în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/george_pena_1445630242.html [Corola-blog/BlogPost/368231_a_369560]
-
aduce astăzi flori, Și mulți ani, fericire, căci fără voi n-am ști Ce-i patima-n iubire, sau ce-i a pătimi, Ce simte un bărbat, călcându-i neuronii În fiecare zi, mai des ca pantalonii, Cum flacăra-i dogoare, și cât de exaltată E inima ce-i sare când soacra se arată, Și sângele-i cum fierbe umplându-se de ape De-a voastră gură dulce când caută să scape; Că, cine-n lume oare, când nu face prezență
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/Florilegiu_pentru_inceput_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
trece pe aici din ele să alegi o podoabă de pus pe la tâmple, un însemn că am fost și vom rămâne ce ne-am dorit și visat într-o seara de vară rătăciți într-o umbră de munte, aprinși de dogoarea cămpiei din care am plecat într- o seară. Cale pe sens, pe unde vei trece și vei rămâne, eu voi citi și voi scrie povești din trecutul zilei de azi și trecutul zilei de mâine. De anghel zamfir dan, azed
TRECUTUL ZILEI DE AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1457170191.html [Corola-blog/BlogPost/384215_a_385544]
-
Acasa > Strofe > Creatie > EREZIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului albă vară plină de dogoare, frumusețea orelor mă doare, sună-mi steaua cearcănul pe vânt, eu sunt și suflare, dar sunt și pământ și așa m-am rătăcit de lume, vorba mea pe cerul spart rămâne, rar de tot în mine poposesc și mă-ntorc
EREZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Erezie_ion_ionescu_bucovu_1371455728.html [Corola-blog/BlogPost/346087_a_347416]
-
centrul gândirii. culorile se pierd, formele nu au limite. aud scârțâitul porții de câte ori focul de tabără devine vâlvătaie, în memoria apei și pământului în care mă manifest, deopotrivă. privesc arcul de pod și focul de tabără împreunate în imaginea conului. dogoarea cuvântului dintâi și gheața glasului ce-l rostește devin întrebări în lanțul spiralat al uimirii. primesc pe laturile drumului pe care corpul meu își poartă umbra, răspunsuri. sunt arcuri mărunte, în auriu "văzute" de ochii semideschiși. caut poarta iadului și
IARBĂ NEARSĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Iarba_nearsa_anne_marie_bejliu_1348598085.html [Corola-blog/BlogPost/343855_a_345184]