1,538 matches
-
modernité tardive a créé des génies culturels mélangés à des monstruosités socials, l’espace poétique roumain est aussi contradictoire que la culture dont îl émane.” Revista cuprinde trei secțiuni: Figures de la modernité adună traduceri din Paul Celan, Gellu Naum, Dimov, Doinaș, Nichita, Mazilescu și Daniel Turcea, precum și o scurtă introducere în modernismul și neomodernismul românesc, semnată de Mircea A. Diaconu. Figures contemporaines, care se deschide cu un concis și aplicat (foarte reușit, de altfel) studiu teoretic al lui Gheorghe Crăciun, intitulat
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
editorială de reintroducere în circuitul actualității a unei reviste este retipărirea în 2003, la Editura Dacia, a „Revistei Cercului literar”, cu opt numere apărute la Sibiu în prima jumătate a anului 1945, unde începuseră să se afirme Negoițescu, Radu Stanca, Doinaș și alți componenți ai unei grupări ce a deschis un mare capitol în literatura contemporană. Exemplele de reeditare sau de antologare a unor reviste nu sunt foarte multe, dar poate că suficiente pentru a caracteriza un simptom de interes al
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
Ilie Guțan cuprinde analize și reconstituiri istorice pertinente, nu o dată acribioase, cu o stăruință ardelenească a sfredelirii subiectelor abordate, în consecință demne de tot interesul, consacrate deseori unor nume mari precum Maiorescu, Macedonski, Goga, Rebreanu, Arghezi, Philippide, Blaga, Ștefan Aug. Doinaș. G. Călinescu apare evocat prin prisma unor amintiri personale, mărturisindu-se cu evlavie “fascinația” iscată de prodigioasa personalitate. Cufundarea exegetului în “privirea sa de foc” îi acordă “iluzia unei stranii pierderi de identitate”, deci ceva diferit de “starea” propice criticii
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
Cronicar Doinaș și Caraion În OBSERVATOR CULTURAL din 16-22 martie, d-na Mariana Sipoș revine într-un uriaș articol la cazul Caraion. Cum autoarea a studiat, după propria mărturie, nenumărate dosare la CNSAS, ea este, desigur, în măsură să știe cel mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
că am fost, iar cînd am comis inexactități, le-am recunoscut), d-sa n-are absolut nici un motiv să ne oprească de la a publica informațiile pe care le deținem. Pe de altă parte, dna Sipoș e nedumerită că, în cazul Doinaș, de exemplu, s-a încercat apărarea poetului de acuzațiile aduse, ceea ce, spune d-sa, nu s-a întîmplat în cazul Caraion. Dna Sipoș, în compasiunea d-sale pentru Caraion, n-a citit bine comentariile. Întîlnirea României literare a fost în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
d-sa, nu s-a întîmplat în cazul Caraion. Dna Sipoș, în compasiunea d-sale pentru Caraion, n-a citit bine comentariile. Întîlnirea României literare a fost în definitiv prilejul în care au devenit cu adevărat publice învinuirile aduse lui Doinaș. A confunda uluirea și regretul nostru că așa ceva a fost cu putință cu încercarea de a ascunde faptele ori de a le justifica denotă din partea dnei Sipoș o înțelegere cît se poate de greșită a lucrurilor. Nici despre Doinaș, nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
lui Doinaș. A confunda uluirea și regretul nostru că așa ceva a fost cu putință cu încercarea de a ascunde faptele ori de a le justifica denotă din partea dnei Sipoș o înțelegere cît se poate de greșită a lucrurilor. Nici despre Doinaș, nici despre Caraion, n-am scris cu inimă ușoară. Un om de știință, cum se pretinde dna Sipoș, ar trebui să observe aceste lucruri și să se transforme din avocatul unora în procurorul altora. * Tot acolo, dl C. Rogozanu scrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
spre valorile ce nu întrunesc încă unanimitatea (nici măcar majoritatea) voturilor criticii și ale conștiinței publice, spre partea moale a fructului, unde se pregăteau surprizele de opțiuni din câmpul apropiat al contemporaneității. Să fi început cu Eminescu și Caragiale sau cu Doinaș, Sorescu, D. R. Popescu și Breban (ultimul nume există pe lista monografiilor redactate), în nici un caz cu Groșan și Agopian sau cu Cristian Popescu și Mircea Nedelciu. Dintre interbelici, îl propui mai repede pe Urmuz decât pe Mihail Sadoveanu? E
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
Aurel Pantea Ștefan Aug. Doinaș e cu siguranță poetul român cu cel mai larg orizont cultural dintre toți poeții români din cea de-a doua jumătate a secolului XX. Spiritul poetic e însoțit, în întreaga sa creație, de un spirit teoretic de anvergură. Poezia sa
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
relația spirit poetic-real, locul esențial al subiectului poetic, deoarece acesta e elementul genetic al realității poetice. Realitatea obișnuită reprezintă un fond indeterminat asupra căruia lucrează spiritul poetic, oferindu-i șansa formei.Întreaga operă teoretică și poetică a lui Ștefan Aug. Doinaș poate fi reprezentată ca o aventură fascinantă a formei. Firește, gîndind astfel, poți spune că nu există realitate în sine, că orice real e rezultatul unui tratament aplicat de spirit. Și, constată teoreticianul, chiar așa este: prin activitatea subiectului poetic
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
teoreticianul pentru generarea realului poetic: intensive, reductive și proiective. Diversitatea acestor procedee exprimă ideea de libertate a subiectului poetic/liric. Acesta e un instaurator al sensului. În legătură cu libertatea spiritului poetic se naște întrebarea despre coeficientul de adevăr al realului poetic. Doinaș introduce în acest loc al demonstrației sale prototipul orfic al poeziei. Teoreticianul distinge, aici, cu rigoare de manual, adevărul poetic de cel științific. Primul aparține "unei lumi potențiale de perfectă coerență și înalt semnificativă". Adevărul poetic, chiar în prototipul orfic
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
care coexistă "elementele secrete și impalpabile ale unui edificiu lăuntric, care proiectează asupra realității din jur un fel de epură a realului, corpul viu al tîlcurilor pe care le trăiește o conștiință excepțională". Mitul orfic al Euridicei e explicat de Doinaș, cu argumente din Blanchot, prin potențialul semantic absolut al subiectului liric. Acesta are acces la "tîlcul suprem care apare pe orice obraz atunci cînd îl atinge eternitatea". Subiectul liric se definește ca activitate interpelatoare a realului. Cei doi poli ai
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
care sînt angajate toate etajele ființării. Fiecare din acestea poate avea o funcție selectivă de constituire a poemului. Locul instanței constitutive a acestuia e ocupat, în fiecare experiență lirică, de alte și alte elemente ale experienței existențiale, abisale sau imediate.Doinaș antrenează, în demonstrația sa, elemente de poetică modernă (Valéry). Realul poetic, prezent în poem, ca urmare a somațiilor subiectului liric, e doar o posibilitate ontologică: "Natura văzută de poet e o posibilitate (s.a.) a Naturii, proiecția unor obsesii și năzuinți
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
al doilea, subiectul poetic se definește prin potențialul de corectare, de transgresare chiar a imaginii standard a lumii. Acesta e inconfortat de această ofertă standard a lumii. Spargerea "figurii lumii" intră în atribuțiile sale fundamentale. Acest proces e însoțit, repetă Doinaș, de instaurarea unei noi semantici a realului provenit din descompunerea standardului obișnuințelor. Pentru definirea subiectului liric sînt relaționate două ipostaze umane: cea a primitivului și cea lirică. Apare astfel ideea originarității liricului și cea a preeminenței acestuia în condiția umană
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
constituie din activitatea imaginației. Congenere imaginației sînt sensibilitatea și spontaneitatea. Toate acestea au menirea smulgerii aparatului cognitiv originar din automatismul formulelor oferite de imaginea standard. Contrazicerea automatismului figurii lumii se poate produce într-o infinitate de modalități. E modul lui Doinaș de a evidenția încă o dată gradul maxim al libertății ontologice a spiritului poetic-liric. Constituindu-se, realul poetic e înzestrat cu potențial comunicativ. Doinaș atinge aici problematica receptării poeziei, distingînd între tipul de mesaje al realului nepoetic, determinat de raționalism pragmatic
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
imaginea standard. Contrazicerea automatismului figurii lumii se poate produce într-o infinitate de modalități. E modul lui Doinaș de a evidenția încă o dată gradul maxim al libertății ontologice a spiritului poetic-liric. Constituindu-se, realul poetic e înzestrat cu potențial comunicativ. Doinaș atinge aici problematica receptării poeziei, distingînd între tipul de mesaje al realului nepoetic, determinat de raționalism pragmatic, și disponibilitatea de comunicare a realului poetic. Acesta din urmă e imagine a subiectului liric-poetic, produs al altor tipuri de raporturi ale spiritului
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
Mallarmé, al simboliștilor, suprarealiștilor, expresioniștilor, al construcțiilor hermetice. Ca imagine cu totul insolită a lumii, ca lume revirginizată chiar, poemul e un univers particular. El se constituie în finitudinea limbajului. Prin experierea specifică a acestei finitudini, el sugerează infinitatea, afirmă Doinaș cu depărtat ecou romantic: "poemul - un univers verbal finit - ne transmite, ca un ghioc sonor, sugestia universului infinit". Pe de altă parte, în virtutea condiției sale cosmotice, poemul e construcție absolută:"nici un element nu poate fi deplasat sau alterat fără a
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
ca obiect estetic, se activează relația dintre subiect și cultură. Poemul, ca obiect estetic e o concretizare a echilibrului celor două realități. Dezechilibrarea acestui raport produce doar documente autobiografice, imposibil de inserat în destinul culturii. Nu e prima oară cînd Doinaș respinge ideea poemului ca autobiografie (Mallarmé). Firește, pentru constituirea poemului ca obiect estetic, subiectului poetic îi revine misia esențială. El e activizatorul limbajului prin intermediul căruia supune standardul lumii unor tratamente necesare apariției realului poetic. Realul standard, tratat poetic, se convertește
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
și nu tocmai, un exemplu tipic pentru categoria amintită. Devotamentul lui nesmintit însemna solidarizarea cu cei cărora le datora refugiul în oaza numită Secolul 20. S-a dovedit însă absolut de neclintit când i s-a cerut, ca și lui Doinaș, să devină membru PCR. Refuzul lor vehement le-a atras amândurora "mazilirea" din funcțiile pe care le ocupau, apoi, pentru o vreme, chiar dispariția de pe frontispiciul publicației. Jurnalul lui de secretar de redacție, publicat în două volume după 1990, i-
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
Buzea - ca să ne referim doar la lirica feminină - a fost punctul de onoare al exegetului, sub care unghi, Eseuri critice se înfățișează, prin temeinicie, seriozitate, acuratețe, de un folos de netăgăduit. Acei poeți ce nu figurează în culegere - Ștefan Augustin Doinaș, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru și mai în genere generația pierdută - prin elecție, Ben Corlaciu n-a făcut parte dintr-însa și doar în parte Ion Caraion - dar și Ana Blandiana, din generația copios prezentă în tom, indică fruntariile unui interes
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
în pielea lui Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Eugen Lovinescu, Tudor Arghezi, George Călinescu (de departe chipurile interbelice preferate), descifrează misterul popularității (pe scenă și în viața privată) unei actrițe precum Leny Caler, retrăiește emoția unui tînăr din Arad, Ștefan Augustin Doinaș care a trimis un poem la „Jurnalul literar" și așteaptă, cu sufletul la gură revista pentru a afla verdictul lui G. Călinescu de la Poșta redacției, dă o raită prin galeriile Lafayette, dar nu ezită să se amestece cu voluptate în
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
alegerea noilor birouri și pentru alegerea delegaților la Conferința națională (unul din doi). Eu am participat la Secția de poezie, care numără peste 180 de membri. Au fost prezenți vreo sută. S-a ales un birou compus din cinci poeți: Doinaș, Aurel Rău (stabilit la București între timp), Vasile Nicolescu, Dan Deșliu și Ion Horea. Maria Banuș, propusă de cineva, n-a întrunit decît vreo treizeci și ceva de voturi, Nina nici măcar n-a fost propusă. La alegerea delegaților au fost
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
nici măcar n-a fost propusă. La alegerea delegaților au fost unele surprize: Adrian Păunescu n-a fost ales. Se pare că n-a întrunit decît vreo 20 de voturi. Eu am întrunit 47 de voturi, cel mai mic număr 2. (Doinaș a avut peste o sută, iar Virgil Teodorescu și Jebeleanu cîte 70 și ceva), așa că voi fi delegat. Numai că proiectata conferință a fost amînată cu o lună. Se pare că, în ajunul Adunării Asociației, Eugen Barbu a fost la
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
la pălărie, cînd vrei și s-o arunci, cînd nu mai ai nevoie de ea", a zis el cu gravitate. Apoi i-a criticat pe critici, care fac discriminări între scriitori și lansează mediocrități sau distrug adevăratele valori. Șt. Aug. Doinaș a vorbit foarte bine despre "spaima de cuvinte și consecințele ei asupra poeziei românești". Citînd exemple grozave, a demascat "alergia irațională față de anumite părți ale limbii române" și "pudibonderia" cenzurii. "Spiritul logic" e frate bun cu "spiritul pudibond", a mai
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
vorbit foarte bine despre "spaima de cuvinte și consecințele ei asupra poeziei românești". Citînd exemple grozave, a demascat "alergia irațională față de anumite părți ale limbii române" și "pudibonderia" cenzurii. "Spiritul logic" e frate bun cu "spiritul pudibond", a mai zis Doinaș. Iar "spiritul dulceag" și "optimist" e văr bun cu ambele. Spiritul de suspiciune" le tutelează. Există un "complex de subversivitate". În încheiere a cerut libertatea de creație. Ioan Alexandru, vorbind ca un popă din amvon, cu o gesticulație patetică și
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]