1,534 matches
-
Apollinaire în traducerea lui Mihai Beniuc. În 1971, Editura " Univers" publică în îngrijirea lui Virgil Teodorescu o remarcabilă culegere din textele lui , traduse de Leonid Dimov, Ion Caraion, Vasile Nicolescu, Tașcu Gheorghiu, Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Dumitru Țepeneag, Ștefan Augustin Doinaș, Mihai Beniuc.
Guillaume Apollinaire () [Corola-website/Science/298588_a_299917]
-
literar matur în 1980 în revista "Tineretul Moldovei" din Chișinău, după care cunoaște, până în 1985, în Basarabia, interdicția de a publica. Din 1981 publică versuri și în presa literară din România, fiind prezentat de Grigore Vieru, Ioan Alexandru, Ștefan Augustin Doinaș, Lucian Avramescu ș.a. Autor al mai multor volume de poezie, apărute la Chișinău, Iași, București ș.a., apreciate de critica literară (Eugen Simion, Alex Ștefănescu, Mihai Cimpoi, Constantin Ciopraga, Ion Pop, Sorin Alexandrescu, Constantin Călin, Petru Poantă, Theodor Codreanu, Florentin Popescu
Valeriu Matei () [Corola-website/Science/320120_a_321449]
-
că o cale lăuntrica spre desăvârșiră sinelui. La 19 martie 1991 s-a constituit "Societatea Română de Haiku", fiind înființată de membrii colegiului de redacție al revistei "Haiku". Din acestă făceau parte scriitori de prestigiu că Marin Sorescu, Ștefan Augustin Doinaș, Aurel Rău, Christian W. Schenk, Vasile Smărăndescu, Ion Acsan, Mihail Diaconescu. Dintre membrii actuali ai societății, următorii sunt prezenți în antologii mondiale: O altă formă de poezie inspirată din haiku se numește senryū. O altă formă de poezie japoneză scurtă
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
platforma subtextuală a poemului Bujor, peony, pivoine, botan...(denumiri lexicale diferite ale aceleiași plante erbacee În atâtea limbi ale lumii) se simt impulsurile lui Macedonski din Rondelul crinilor („În crini este beția cea rară”), dar și ale lui Șt. Aug. Doinaș din balada Mistrețul cu colți de argint. Dacă la primul, simbolismul atinge apogeul pe calea olfactivului, la românul canadian rămâne prioritar văzul, cel mai puternic și Înălțător simț al cunoașterii umane. A călători prin continentele lumii pentru a-ți edifica
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
canadian rămâne prioritar văzul, cel mai puternic și Înălțător simț al cunoașterii umane. A călători prin continentele lumii pentru a-ți edifica preocupările de electronică aplicată În domeniul radiologiei dentare și a fi urmărit nu de o himeră, ca la Doinaș, ci de o culoare a unei plante care, la rându-i, te cheamă din copilărie, rămânând ca o muză adormită, gata să nu dispară odată cu trecerea timpului. Ba, aș zice că se redeșteaptă, se prelungește, chiar precipitat și În Îndepărtata
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
A. Popescu, în Steaua, nr. 6, 1983; F. Neagu, A doua carte cu prieteni, 1985; Roxana Sorescu, în România literară, nr. 31, 1985; Mircea Popa, în Tribuna, nr. 17, 1986; Elena Tacciu, în România literară, nr. 13, 1986; Șt. Aug. Doinaș, în România literară, nr. 53, 1988; C. Crișan, în Steaua, nr. 9, 1991; P. Miclău, în Luceafărul, nr. 40, 1997; idem, ibidem, nr. 45, 1998; Al. Ștefănescu, în România literară, nr. 51-52, 1998; P. Miclău, în Luceafărul, nr. 16, 2000
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
Slavici” Arad - 1995. 1998 - “Politica și cultura la frontiera de vest” (dialoguri cu personalități culturale și politice), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Ioan Slavici și unitatea spirituală națională” (coautor), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Templul memoriei. Ștefan Augustin Doinaș în dialog cu ”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1999 - “Călătorie prin veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de acad. Augustin Buzura, “Vasile Goldiș” University Press - 1999. 1999 - “Întrebătorul din Agora” (literatură și document) - zece ani de la Revoluția
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Slavici” Arad - 2000. 2000 - "Eminescu - Destin, Constiinta" - Viorel Gheorghiță in dialog cu Emil Șimăndan, Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2000 . 2001 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru”, Ediția a II-a (Colecția Alternative), Ed “Dacia” Cluj-Napoca - 2001. 2003 - "Întoarcerea acasă. Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Emil Șimăndan" ("Cuvânt înainte" de Ion Pop), Ed. Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2003 2003 - “Întrebătorul din Agora. ** În amintirea Eroilor Martiri ai Revolutiei de la Arad”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. 2006 - "Evoluția și tipologia presei arădene 1833-2002
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
pe Daniel Turcea, Adi Cusin, Ion Mircea, Eva Lendvay (poetă de limbă maghiară care scria poezii în limba română), Gabriela Melinescu și poeta Violeta Zamfirescu, pe Sânziana Pop, Ilie Constantin și Gigi Astaloș (dramaturgul), pe Alexandru (Alecu) Paleologu, Ștefan Augustin Doinaș, Nicu Filip, pe criticii Nicolae Ciobanu și Eugen Negrici, pe Pâcă și Pucă, Mircea Ciobanu poetul și Mircea Ciobanu pictorul și pe Corneliu Vadim Tudor. Debutul literar l-a avut în anul 1961 cu o poezie publicată în revista Luceafărul
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
Le miroir vert, românofranceză, editura Poetes a vos plumes, Paris „ Poeme din Transilvania” - poemeeditura Polidava Opera editată Debut revuistic concomitent: 1970-revistele Famila, Luceafărul, Gazeta Literară, Tribuna de Cluj. Debut editorial prin concurs, „Toate iubirile”, editura Facla, Timișoara, referințe Ștefan Aug. Doinaș. D Lestine iterare „Vânătoarea de curcubeie”, poeme ed Hestia, 2009 „ Meandre Oglinzile lui Niram” -poeme ed Astra, 2o10 „ Beția de timp” - poemeeditura Realitatea Românească, 2010 „ Ochiul săgeții”, poeme, ediție de lux editura Emia, 2010 „ A doua alungare” -poeme multilingve ( română
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
anul II la medicină, sub rezerva a două examene de diferență. În 1945 se constituie "Cercul literar din Sibiu", dintre ai cărui membri fondatori face parte și , alături de nume de marcă în istoria literaturii române, ca : Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Negoițescu, Cornel Regman ș.a. La întâlnirile săptămânale ale cercului participă cu regularitate și Lucian Blaga, dar și alte personalități ale culturii române. Dorin Speranția are contribuții diverse la activitatea cercului: conferințe, lecturi, recitaluri de pian. Fiind solicitat și de
Dorin Speranția () [Corola-website/Science/311406_a_312735]
-
populare și al călătoriilor", „Hoțul", precum și o colecție de romane și diverse alte scrieri de autori români și străini. La „Universul literar”, în perioada 1938-1946, Ștefan Baciu era redactor al rubricii „Cântece noui”, unde debutează, printre alții pe Ștefan Augustin Doinaș, Ion Caraion și Ion C. Pena. După moartea lui Cazavillan, în 1903, soția sa a moștenit averea familiei și a devenit, implicit, proprietara celui mai mare cotidian al Capitalei. „Coana Tudorița” s-a recăsătorit în 1909 cu Nicolae Dumitrescu Câmpina
Universul (ziar) () [Corola-website/Science/314553_a_315882]
-
a scriitorului și traducătorului Dumitru M. Ion. Volume de poezie (în limba română) 1. "Neîmblânzită ca o stea lactee", Premiul de debut al Editurii Eminescu, 1973, Premiul I Poezie, (pe coperta a IV-a semnează scurte comentarii critice: Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Manolescu, Al. Piru); Editura Eminescu, București, 1974; 2. "Cu împrumut, mireasma tinereții" (cu litografii de Marcel Chirnoagă), Combinatul Fondului Plastic, București, 1975; 3. "Dogoarea și flacăra", Editura Eminescu, București, 1977; 4. "Tirania Visului", vol. I (cu ilustrații de Traian
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
Hăulică răspunde interminabil, dar elegant (în românește însă). Felul în care noi am venit acolo, înotând prin nămeți, îl asemuie pelerinajului lui Herzog la Paris, la Lotte Eisner. Era atât de cald în salon încât îmi zvâcneau obrajii de febră. Doinaș, după două whiskyuri, vrea să pupe doamnele, îmi face bezele în timp ce discută cu ambasadorul. Geta Brătescu îmi arată un colț frumos al salonului - mobilă "second empire" și un tablou de secol XVIII, scenă de carnaval, foarte grațios, foarte pur. De la
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
cultă - "Andrii Popa" de Vasile Alecsandri, "Nunta Zamfirei" de George Coșbuc, "Pintea" de Șt O. Iosif, "Rică" de Miron Radu Paraschivescu, "Balada trupului care s-a frânt pe roată" de Radu Gyr, " Mistrețul cu colți de argint" de Ștefan Augustin Doinaș, "Moartea căprioarei" de Nicolae Labiș, "Balada neîncolțită" de Nichita Stănescu, "Jiana" de Ion Pachia Tatomirescu, "Balada lui Ion" de Octavian Blaga etc Balada populară reprezintă o specie literară epică specifică literaturii populare românești. Balada populară relatează o acțiune eroică sau
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
În primăvara anului 1943, câțiva studenți de la Universitatea Clujean-Sibiană, au format - înrăzăriți de prezența, de spiritul lui Lucian Blaga - un cerc literar, unde s-au distins, între nenumărați alții: Radu Stanca, Ion Negoițescu, Cornel Regman, Ion Desideriu Sârbu, Ștefan Augustin Doinaș, Eugen Todoran, Ovidiu Drimba, Radu Enescu, V. Iancu, Letiția Papu, Eta Boeriu, Francisc Păcurariu, Ioanichie Olteanu, Deliu Petroiu ș. a. Gruparea este cunoscută în istoriile literaturii sub numele de Cercul literar de la Sibiu . „Actul de naștere“ al grupării, manifestul "Ardealul estetic
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
loc de scuipat am ceva ca un lapte, / Pantofi cu baretă mi-ajută sveltețea / Și-un drog scos din sânge de scroafă noblețea". Marele câștig al poeziei românești datorat resurecției Cercului literar de la Sibiu, îndeosebi lui Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș ș. a., constă în "extinderea sferei baladescului de la o „scară națională“ la o „scară planetară / cosmică“". Ilustrativă în acest sens este și balada "Turn înecat", turnul simbolizând "axis mundi", având în crucea-i celestă o crăiasă adormită „de două mii de ani
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
aplecându-și trupul ca un trunchi / S-o caute-n abise, de pe maluri, / Turnul căzu-ntr-o seară în genunchi / Și se-aruncă de dorul ei în valuri"... Un alt poet important al Cercului literar de la Sibiu, poetul Ștefan Augustin Doinaș a acordat o atenție specială acestei specii literare. Balada scrisa de el: Alexandru refuzind apa a facut furor.
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
ieșise în zori să înoate. Neavând urmași direcți, o parte din manuscrisele lui Wolf von Aichelburg au fost donate unei arhive din München, iar biblioteca lui din Freiburg s-a împrăștiat. Cărți bilingve de poezie de Lucian Blaga, Ștefan Augustin Doinaș și Radu Stanca și traduceri din George Bacovia, Ion Barbu și Tudor Arghezi. Prin Decretul nr. 32/1972 scriitorului de limbă germană , din municipiul Sibiu, i s-a conferit Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, „pentru activitate îndelungată și
Wolf Aichelburg () [Corola-website/Science/303797_a_305126]
-
desfășurat-o, dar a refuzat permanent toate ofertele avute. Chiar a refuzat propriile aniversări pe care Opera din București le organiza periodic. Nu dorea să fie fotografiată. S-a căsătorit în ziua de 8 aprilie 1958 cu scriitorul Ștefan Augustin Doinaș pe care l-a cunoscut în casa vărului său unde Doinaș locuia în chirie. În anul 2001 a primit Premiul de Stat pentru întreaga sa activitate și Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler cu ocazia a 80 de ani
Irinel Liciu () [Corola-website/Science/336207_a_337536]
-
refuzat propriile aniversări pe care Opera din București le organiza periodic. Nu dorea să fie fotografiată. S-a căsătorit în ziua de 8 aprilie 1958 cu scriitorul Ștefan Augustin Doinaș pe care l-a cunoscut în casa vărului său unde Doinaș locuia în chirie. În anul 2001 a primit Premiul de Stat pentru întreaga sa activitate și Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler cu ocazia a 80 de ani de la înființarea Operei Române. În ziua de 26 mai 2002 s-
Irinel Liciu () [Corola-website/Science/336207_a_337536]
-
pentru întreaga sa activitate și Ordinul Serviciul Credincios în grad de Cavaler cu ocazia a 80 de ani de la înființarea Operei Române. În ziua de 26 mai 2002 s-a sinucis la câteva ore după moartea soțului ei Ștefan Augustin Doinaș cu care a trăit 44 de ani. Cauza morții a fost o supradoză de somnifere.
Irinel Liciu () [Corola-website/Science/336207_a_337536]
-
dramatic creat de școlile lui Constantin Nottara și Gheorghe Storin, Leopoldina Bălănuță a dat un regal de muzică și poezie, împreună cu Narcisa Suciu, în spectacolul "O întâmplare a ființei" din 27 ianuarie 1998, pe versuri de Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș, Magda Isanos, Nicolae Labiș și Nichita Stănescu. „Eu plec cu viața mea în teatru; teatrul vine cu viața lui în viața mea. Mă gândeam câtă dreptate a avut sărmanul Tarkovski, care spunea, în ultimele zile ale existenței lui: «Doamne, am
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
acele cărți din notițele mele, urmează ca tu să stabilești cu dr. Stroia o întâlnire și să discutați în detaliu. În ce mă privește eu sunt pentru respectarea clarității textului, din punctul de vedere ideologic, eliminarea cochetării cu Dumnezeu (vezi Doinaș și alții, și frânarea elanurilor lirice de genul celor deprimante), mai ales dacă sunt minore, poezie mediocră, etc. Dacă e mediocru, mai bine să fie optimist... 2) Traducerea Sudului, o tipărim la întoarcerea mea. 3) Librăria: Tov[arășul] Tulpan ne
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
avut rubrici în revistele "Luceafărul" și "Cinema". A fost realizator independent pentru Canalul de televiziune etnic 32 din Chicago Illinois (SUA) (1992-1994). Jurnalist independent, din 1994, realizator de televiziune, scenarist pentru Televiziunea Română (1994-2002). Autoare de filme documentare despre Ștefan Augustin Doinaș (pentru care a primit Premiul APTR în 2001), sculptorul Ion Vlasiu, academician etnolog Romulus Vulcănescu, Gheorghe Adoc, Gabriela Manole Adoc, poetul Gheorghe Tomozei, arhitect Gheorghe Rosetti, Ion Sălișteanu, dr. Dan Gavriliu, Eddy Novarro, Enzo Gribaudo, Edith Bretan Le Bovit, Theodore
Cleopatra Lorințiu () [Corola-website/Science/310957_a_312286]