390 matches
-
de codru și de cântec stă blând izvorul fermecat de soare și aripile lui zvâcnesc ca-ntr-un descântec și se ascund timid în călătoare. Acolo codrul, peste care timpul și-a pus pecetea cu sărut de clipă, așteaptă tot doinindu-și anotimpul să-ți ia cuvântul cald ca o aripă. Și să-l presare-n florile albastre ce-au răsărit sub adieri de lună și-apoi cu palma de-nălțimi sihastre să-i spună tandru dor de noapte bună. Tu
RAM de LEONID IACOB în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352461_a_353790]
-
Ioan Stupină, zis Lieber, un brutar din localitate, la care trăsese peste noapte. Iancu nu avea mai nimic asupra lui, au fost găsite la el numai o năframă zdrențuită, fluierul de cireș din care îi plăcea atât de mult să doinească și o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph, unsă și mototolită, pe care nu a trimis-o niciodată destinatarului. Cauza decesului lui Iancu a fost o nouă hemoragie, fatală de această dată. Trupul neînsuflețit al marelui erou a fost depus
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
Deschide palma și nu-ți fie teamă, nu-ți voi răpi din ea nici un destin, c-atâtea linii freamătă-n suspin și-atâtea vechi iubiri mereu te cheamă. Și-n vălmășagul lor, ca într-o carte, eu văd nesomnul inimii doinind, arpegii dintr-un cântec licărind ce prea devreme a plecat departe. Leonid IACOB Poezie din volumul „ Țărmuri paralele ” Referință Bibliografică: dă-mi palma ta / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de
DĂ-MI PALMA TA de LEONID IACOB în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351493_a_352822]
-
Și-un petec de senin ne e străjerul Cu colți de-argint înfipți în crizanteme. Pe strune reci îngân-o simfonie Copaci desculți și fără diademe Destin durut de frunză ruginie... Mai trece-o toamnă, toamna mea și-a ta Doinește-a jale lutu-n pragul iernii Cenușa geme-n umbre de vecernii Doar noi, iubind mereu vom învia. Limassol, Cipru 22 noiembrie 2012 Și înc-o toamnă trece... Se stinge-n cețuri dese înc-o toamnă Cu noi striviți sub ruginiu de frunze
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
sală și a umezit ochii mamelor prezente. "Mama e o pădure, în care niciun copac nu e uscat. E o pădure veșnic verde, care împrumută rădăcinilor dorul de lumină" - a mai spus autorul: Sâmbure de adevăr, mugur de credință, lacrimă doinind a jale de-atâta dor și neputință. * Rouă desculță a sufletului îmbogățită de lumina, răgazului unui călător obosit, zâmbet cald precum o pâine mirosind a binecuvântare. * Zăpadă albă pe poale cerând Soarelui îndurare, norii înalți catapeteasmă cu setea arsă de
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
și opera celui ce s-a născut în Hordoul Năsăudului la 20 septembrie 1866, în familia preotului Sebastian. Satul natal al poetului fiind acolo unde :” În valuri ape repezi curg/ Și vuiet dau în cale,/Iar plopii-n umedul amurg/ Doinesc eterna jale. “Poetul debutând în “Muza Someșeană “, cu pseudonimul C. Boșcu, anagrama numelui său fiind mai târziu prieten și coleg cu Gheorghe Bogdan Duică. Conferențiarul a subliniat faptul că George Coșbuc este una din personalitățiile artistice cele mai reprezentative ale
LA CENACLU RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352109_a_353438]
-
un drum de țară Pierdut prin fânețe, printre flori și case. Cât de răbdătoare vremile sculptară Spre viitorime mărturii rămase. Pune rubinie pată scăpătatul, În tăcere multă se-nfășoară satul. Fila veșniciei încă neîntoarsă - Biblica Geneză mai departe toarsă. Merg doinind din frunză pe un drum de munte Dornic vitregia timpului să-nfrunte. Sat ca de poveste, fără mare nume, Vine din legendă și uitat de lume. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Drum de țară / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DRUM DE ŢARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356394_a_357723]
-
și via mă fierbe vin Pe dealuri în boabe de aur, Prietenul mă bea, am gust de pelin, Ascultând înserarea colorată de-un graur. Din rădăcini urc și-n boabe mă coc, Mă beau pe-ndelete în căni de lut Ciobanii doinind din fluiere de soc, Când eu fierb în butoaie tăcut... Prietenul sunt eu și mă sorb Din cupa mea de trup și gând, Încă se scrie poemul în orb Din care n-am plecat nicicând. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică
SUNT SEVA POEMULUI MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356423_a_357752]
-
solomonarilor, pătrarele Lunii, ne vorbea despre tărâmuri nelucrate și altele înglodate în păcate de moarte, ne vorbea fără spaimă și fără înfumurare, cu convingerea că noi am fost aici din mereu și vom stăpâni întodeauna pământul acesta. Ilustra, fluierând sau doinind, momentele peste care prefera să treacă cu tâlc; umbla lin sau tropotind prin casă, după cum i se păreau a fi mesenii și evenimentele, cu importanță. Vorbea de Dumnezeu însuși ca și cum s-ar fi referit la o rudă de sânge, sau
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
înaltul muntelui, Coborât-am în izvoare Printre ciute și mioare, Să-mi pun dorul căpătâi Și pe ochi să te mângâi... Și pe ochi să te mângâi... Și-am pus mâna suspinată Peste clipa-nfiorată De-așteptarea dorului, Dorului, păgânului, Ce doinea în glasul meu Cu zvâcniri de curcubeu Peste cald trupșorul tău: Trupul tău de violină, Arcuire de felină Peste noaptea ce senină Care-mi dăruia lumină. Care-mi dăruie lumină... Te-am strigat, Te-am tot strigat Stelele le-am
DOINIRE de LEONID IACOB în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355207_a_356536]
-
-mi dăruie lumină... Te-am strigat, Te-am tot strigat Stelele le-am numărat: Dar nu steaua cerului Ci sclipirea ochiului Care blând mă legăna Sub gingașă palm-a ta. Sub gingașă palm-a ta. Și cu tine-am tot doinit, Dorurile-am ostoit, Le-am tot dat, Le-am adăpat Ochi din ochi și din oftat Și cu tine-am tot plecat Colo-n naltul muntelui, Pe creanga destinului De sub brațul pinului, La izvorul dorului, La izvorul dorului. Leonid IACOB
DOINIRE de LEONID IACOB în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355207_a_356536]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 275 din 02 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului sunt o frunză care cântă arbore-s ce vântu-nfruntă sunt un fluier ce doinește nor de toamnă-s ce plutește. am pe buze numai miere pentru cei ce-mi fac plăcere. floare-s dacă vreau pe ram sau hulub ce stă la geam. sunt sau fluture sau iarbă salcie sau pânză albă să mă
SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355643_a_356972]
-
prin arheologia sentimentelor aflate în profunzimile unei memorii recuperate. ” (Valentin Ciucă) “Artistul este un magician al sinesteziilor, căci prin compozițiile sale reușește să sugereze parfumul câmpurilor, mirosul specific al gospodăriilor țărănești din Țara de Sus, sunetele acestora ca și acordurile doinite pe un caval cu nuanță de lamentă ce însoțesc glasul unui bard autohton.” (Adrian Silvan Ionescu) “Lumea ruralului se învârte în jurul câtorva motive inspirate din geografia locului și realizările simple și telurice ale oamenilor satului din acest colț de țară
VICTOR HRENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346103_a_347432]
-
a dorit să fie singură, abandonată, uitată. Dar ce poate face? Nu prea multe. Din păcate, nici cei ai ei nu prea și-o mai doresc. Unii chiar o urăsc. România manelistă. Ea nu a fost așa, ea știa să doinească, să cânte, știa să bocească atunci când îi murea cineva drag. România este normală, numai că i se bagă pe gât nimicuri. Frunzele ei cântau, păsările cântau ca peste tot. Solzii cântau și ei făcând totul, și valul să se încrețească
SĂ ÎȚI IUBEŞTI ȚARA, SĂ OFERI FĂRĂ SĂ CERI NIMIC ÎN SCHIMB. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368826_a_370155]
-
uneori Cu fruntea împodobită de gânduri Pe cărări de-argint și flori De tei presărate rânduri, rânduri. Îi aud glasul venind dinspre trecut Dulce ca mierea cuvintelor străbune Când este veacul șoaptă de-nceput Și luna vibrează iubirea pe strune. Doinesc tulnice pe poteci de munte În balade prelungind chemarea Așternută peste veacuri punte Pe care să vină odată cu zarea. Din poeme se desprinde, spre el venim, Ca aerul și seva ce-n arbori suie, În fiecare dintre noi îl regăsim
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
timpului, dar pe care poetul George Stroia le retrăiește nemijlocit și apoi le reprezintă luminate din interior. Câteva din aceste performanțe ale vechilor teme care străbat întregul volum sunt edificatoare: evocarea chipului mamei: "Sâmbure de adevăr, / mugur de credință, / lacrimă / doinind a jale / de-atâta dor / și neputință." (Portret uitat de Timp), durerea generată de situația grea în care se află țara, pe care poetul ne spune că: "În fiecare an / te regăsesc mai tristă... / Stai singură-așteptând / iar veste de departe
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
Pâslaru de la Maria Surpat, cea care a însoțit de la răsărirea până la ieșirea din timp, aproape întreg secolul XX, trăind 95 ani (1905-1999), vreme lungă și rodnică în care nu s-a dezlipit niciodată de satul ei, Sadova, cântându-l și doinindu-l magnific! Aici, în anul 1935 a fost descoperită și de Constantin Brăiloiu, iar numeroși cercetători și artiști au cules de la ea folclor, printre care o variantă proprie a baladei „Miorița”, pe care Maria Surpat a și prezentat-o la
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
Pizmuiți-mă, frați, ori destinu-mi deplângeți/ În duioasa mea limbă română.// Când s-a da la hotare bătălia cea mare/ Și-oi sta scut pentru-a Țării țărână,/ Voi urați-mi să vin nu pe scut, ci cu scutul/ Și doinind tot în limba română.// De va fi să-mi trădez al strămoșilor crez,/ Nicio urmă de-a mea nu rămână:/ Ochii dați-i la corbi, leșul dați-l la câini,/ Blestemați-mă-n limba română.// Iar de va fi să
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > TAMARA GORINCIOI - LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEȘTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC Autor: Tamara Gorincioi Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Aidoma țăranului care crește pâinea în câmp, pe timp de secetă, cu mâinile și tălpile însângerate, artistul Vasile Iovu
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
Vă mulțumesc și să dea bunul Dumnezeu ca „Lacrimile Prutului” să se transforme în lacrimile de bucurie a Reîntregirii celor două maluri românești. ----------------------------------- Consemnare: Tamara GORINCIOI Chișinău, Republica Moldova iulie 2015 Referință Bibliografică: Tamara GORINCIOI - LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEȘTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1669, Anul V, 27 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Tamara Gorincioi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
de frumoasă era primăvară S vară vieții. .ce iute au trecut, Azi am doar iarnă, iar ninsoarea Cerne tăcut a vise ce-am pierdut. Cântam cândva dulce balada, Cănd tinerețea era doar a mea, Acum, ca într-o tristă șarada, Doinește a dor tăcerea grea... Și zilele nu se opresc din drum, Spre nicăieri mai e un singur pas, Visele toate se prefac în scrum, Iar eu dansez acum ultimul vals! Dorina Omota 24.01.2015 Referință Bibliografica: Ultimul vals... / Dorina
ULTIMUL VALS... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369824_a_371153]
-
Iar doinele îngână o poveste, La judecată să cheme uitarea, Că a lăsat ,,Luceafărul..." pe creste. Să-l readucă în ,,Vatra Românească", Cu ecou de trâmbițe și cavale, „Timpul" din tipar va ști să grăiască Eternitatea gândurilor sale. De doru-i doinește lira în cuvânt, Iar iubirea îl cheamă din vecie, Când flori lăcrimează pe mormânt, Cu tristețea ce plouă-n poezie. Dorul tremură-n unde pe izvoare Și freamătă-n păduri cutreierate, Iar codri-și lasă dorința în chemare, Cu ploi
OMAGIERE EMINESCIANĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370065_a_371394]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PLECAREA TOAMNEI... Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1807 din 12 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Plecarea toamnei răscolește Natura-ntreagă pe pământ, Rafalele de ploi și vânt Rănind un suflet ce doinește. Pornind din șes, încet țintește Spre înălțimi, luând avânt; Plecarea toamnei răscolește Natura-ntreagă pe pământ. Nu-i pom, nu-i floare ce-nflorește, Nu-i om ori animal ne-nfrânt Și nu-i nimic, într-un cuvânt, Să nu suspine
PLECAREA TOAMNEI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370301_a_371630]
-
Ediția nr. 1338 din 30 august 2014 Toate Articolele Autorului LIMBA NOASTRĂ, GIUVAER STRĂVECHI Doamne, cât ai fost de-ndurător Când ai vrut ca să mă nasc în vară, Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor voievozi și eroi ce-au zidit munți din iubire de glie stăvilind hoardele la hotarele tale Îmi scriu visele cu ardoare în clocotul etern al izvoarelor să le doinească valurile focul viu pân-la mare să-ți cânte numele în zbor pe cer acvilele din Carpați în cele patru colțuri de zare să strălucești stea mândră-ntre alte popoare și binecuvântat fie în veci numele tău în lume Românie! Referință
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]