709 matches
-
amănunte din trecutul persoanei fiindcă își începea ședințele nu cu viitorul pe care doreau toți să-l afle, ci cu trecutul pe care de obicei nu dorea nimeni să fie spus sau descoperit. Omul acesta era însă un adevărat magistru, dojenindu-i uneori, cu ironie, pe clienții săi: ,, Aveți fapte grele în trecutul vostru ilustre! ” ,, Sunt un cetățean cinstit al Romei!”, răspundea cel în cauză, uneori deranjat. ,,Ilustre... nu vă mai ascundeți, răspundea el. Ați venit aici să deslușim viitorul. Însă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415484680.html [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
se dezvoltă. De aceea, în abecedarul nostru relațional, stau, încă de la început, pe lângă îmbățișări și îngrijiri, și judecata, învinovățirea, îndreptarea prin rușinare, corectura fizică sau prin cuvinte care dor. Din reflex, ne tot corectăm copiii, le tot facem observații, îi dojenim, îi dăscălim. Cu cele mai bune intenții, luptăm cu natura lor, cam cu aceeași îndârjire pe care o arătăm față de noi înșine, când ne pedepsim, judecăm și învinovățim pentru viața noastră. Îți recomandăm Draga mea profesoară... La baza neacceptării stau
Pierduți în comparație. Ce se întâmplă când îi spui copilului tău by https://republica.ro/pierduti-in-comparatie-ce-se-intampla-cand-ii-spui-copilului-tau-te-faci-de-ras [Corola-blog/BlogPost/338236_a_339565]
-
absolut. Atunci când îl lovește damblaua pe fratele ei, îi ocupă casa militărește, ca să nu înstrăineze ceva din casă stricata de Otilia. De altfel, Aglae vedea în Otilia pe rivala principală a copiilor ei, care suflă partidele Auricăi, pe care o dojenește că nu este mai înfiptă la bărbați ca Otilia, iar indiferența băiatului ei Titi față de preocupările intelectuale o motivează cu această maximă elaborată de ea: Cine citește prea mult, se scrântește. Ea este atât de rea, încât își părăsește soțul
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-limba-si-literatura-romana-varianta-rezolvata-2/ [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
nopțile de chin, Îți sărut ochii-nlacrimați Și clipa plină de suspin. Și fiecare dimineață Măicuță, eu, am să-ți sărut Și grijile-ți brazdate-n față, Și urma-ți tristului trecut. Măicuța mea, azi îți sărut, Și gura ce mă dojenea, Sărut și gându-ți ce tăcut De negre griji, te-nghenunchia. Îți sărut zbuciumul din zile, Îți sărut zbuciumul din nopți, Sărut răbdarea ce-ai avut, Și mila ta, pentru noi toți. Sărut și clipa hărăzită De a te naște mama
LA MULȚI ANI MĂICUȚA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/angela_mihai_1483467528.html [Corola-blog/BlogPost/364302_a_365631]
-
strop auzul după atâta vreme în care atâta vreme de ce atâta vreme cum nu mai sunt și nu mai pot fi copil scurm în pământul ăsta păcătos din care m-a alcătuit Domnul și tac privesc ascult vocea surorii cum dojenește ceva ce nu mai înțeleg în tâmple zvâcnește grija de ea și atât de femeia în care cineva m-a tot rotit rostogolit izbit de viață până când curioasă am ieșit din greșeală sau cu voie dar Domnul le mai știe
DIN GREŞEALĂ SAU CU VOIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1428561200.html [Corola-blog/BlogPost/350341_a_351670]
-
seama că nu avea cum o femeie matură, elegantă, charismatică, să-și bată joc de ei într-un asemenea hal. Ceva trebuia să fie... Cara se întoarse la masă râzând cu toată gura și pășind aproape dansând. - Ești nebună!, o dojeni Mitch bine dispus. - Știu. Uite, de-aia mă iubești tu pe mine. Nu-i așa, Mitch? - Binențeles, darling. Nici bine nu terminară discuția, că tinerii cântăreți de pe scenă, terminându-și numărul, se apropiară sfios de masa lor. - Haideți, veniți, veniți
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Drumul_catre_succes_cristea_aurora_1387822318.html [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
de copac, de pământ aspru, fărâmicios, umed... Și atât îi plăcuse, încât l-adusese acasă ca pe-o adevărată și minunată pradă! Fiindcă dintre toți paznicii avuți de Copacul Lumii el se dovedise a fi cel mai vrednic, nu fu dojenit că se grozăvește cu fleacuri, că-și pierde vremea... Atâtea rotiri de apă-fier-tare pe sub pământ nu le schimbase cu nimic rânduiala! Nu-i trecu Mumei, însă, prin minte că, odată cu numele străin, fusese adus și ceva neprielnic lumii lor?! Nu
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417546123.html [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
MELANCOLIE Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Stau de vorbă cu un gând prin mine mai răscolesc; Mi-aud sufletul oftând, de tăceri când mă lovesc! Murmurând printre bătăi, inima mă dojenește; Că m-ascund prin vâlvătăi, și nu simt că mă trăiește! * Stând de vorbă cu-al meu gând singurul care mă scrie; M-am restrâns într-un cuvânt, versuind melancolie! Referință Bibliografică: Melancolie / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MELANCOLIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1421853128.html [Corola-blog/BlogPost/372913_a_374242]
-
absolut. Atunci când îl lovește damblaua pe fratele ei, îi ocupă casa militărește, ca să nu înstrăineze ceva din casă stricata de Otilia. De altfel, Aglae vedea în Otilia pe rivala principală a copiilor ei, care suflă partidele Auricăi, pe care o dojenește că nu este mai înfiptă la bărbați ca Otilia, iar indiferența băiatului ei Titi față de preocupările intelectuale o motivează cu această maximă elaborată de ea: Cine citește prea mult, se scrântește. Ea este atât de rea, încât își părăsește soțul
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-limba-si-literatura-romana-varianta-rezolvata/ [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
cu celofan, mă avertiza când mă trimitea odinioară să i le cumpăr), cărora uica Livi le rămăsese fidel până la bătrânețe, cum se vedea, sfidând orice riscuri. Mă cântărise lung din priviri, ca de fiecare dată când altădată intenționa să mă dojenească, nici urmă de bucurie pe chipul său revăzându-mă. Tanti Drina îi mai potrivise o pernă sub cap, apoi ieșise la semnul său abia schițat în direcția ușii. Presupuneam că rămăsese însă îndărătul acesteia. Ei, ei, ai devenit bărbat în
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_2_dan_florita_seracin_1336403047.html [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
ACEEAȘI LIMBĂ SFÂNTĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 370 din 05 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului În aceeași limbă sfântă două inimi se iubesc; În aceeași limbă sfântă îngerii în cer vorbesc; În aceeași limbă sfântă mamele ne dojenesc; În aceeași limbă sfântă plânge-un neam moldovenesc, Că de-abia venise frigul și-a adus cu el și geru' Și te-ai îndurat, Tu, Doamne, să ni-l iei pe blandu' Vieru?! Ai făcut înc-o minune, ai știut dorința
ÎN ACEEAŞI LIMBĂ SFÂNTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/In_aceeasi_limba_sfanta.html [Corola-blog/BlogPost/361784_a_363113]
-
pe mătușa Annie, gureșă și veselă. Discuta, râdea, dansa, era într-o continuă agitație. Alma surâse ușor. Lady M.Joseph o studia pe cumnata ei cu toleranță superioară: - Dragă mea Annie, arăți că un canar și ești la fel de zgomotoasă, o dojeni. Ai grijă, la vârsta ta nu-i indicat! - Oh, mulțumesc pentru sfat, scumpa mea. Un canar este întotdeauna mai plăcut decât o bufniță. Eu și vârsta mea trăim într-o comuniune perfectă. Mătușa Annie se îndepărta cântând și valsând, lăsând
CAMELIA CONSTANTIN by http://confluente.ro/articole/camelia_constantin/canal [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
pe mătușa Annie, gureșă și veselă. Discuta, râdea, dansa, era într-o continuă agitație.Alma surâse ușor.Lady M.Joseph o studia pe cumnata ei cu toleranță superioară:- Dragă mea Annie, arăți că un canar și ești la fel de zgomotoasă, o dojeni. Ai grijă, la vârsta ta nu-i indicat!- Oh, mulțumesc pentru sfat, scumpa mea. Un canar este întotdeauna mai plăcut decât o bufniță. Eu și vârsta mea trăim într-o comuniune perfectă.Mătușa Annie se îndepărta cântând și valsând, lăsând
CAMELIA CONSTANTIN by http://confluente.ro/articole/camelia_constantin/canal [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
și doi maci Înnebuniți de dor și rătăcire. Când îi zărea, prin veacul orb și mut, Le tot șoptea ceva despre iubire (Dar preciza că-s vorbe de-mprumut). Cândva a stat un ceas cu ei la masă, I-a dojenit că nu s-au pregătit Să-și strângă straiele de după coasă, Că sigur astăzi n-ar fi asfințit Într-un ierbar cu zodii împletite Din poli sălbatici, aspru luminați, Și-ar fi rămas, în lanul cu ispite, Pe-un fapt
PE-UN FAPT DIVERS, DOI MACI ÎMBRĂŢIŞAŢI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_un_fapt_divers_doi_maci_i_gina_zaharia_1378046943.html [Corola-blog/BlogPost/340544_a_341873]
-
Dar daca tu, dac-ai putea Să faci să fiu ca toți, aș vrea, S-alerg, să cad, să mă ridic Să nu depind de alții niciun pic S-ajung la poame ce-o să crească Și glasul mamei să mă dojenească Căci gardul am sărit din nou Și pantalonu`-am rupt în cuiul său, Iar ghetele sunt ude, noroite În bălți fost-au corăbii vechi, pierdute Și pietrele lovite cu putere De minge, asta da, plăcere! Dar toate astea nu-s
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
către Domnul: "Nu auzi Tu oare ce spun aceștia?". Ci mai degrabă se cuvenea ca Domnul Iisus Hristos să le spună acelora atunci: Nu vedeți și nu auziți, nu înțelegeți?". De aceea și El, întorcându-Se către cei care Îl dojeneau că îngăduie cântarea de laude în chip cuvenit numai lui Dumnezeu, a spus: Da, îi aud pe cei care au fost făcuți înțelepți de către Mine, în chip nevăzut, și cele pe care le rostesc ei despre Mine", dar "dacă vor
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
viața cărora și de cărțile cărora ar trebui să ne bucurăm, să fim fericiți că-i avem, fiindcă astfel de oameni cu dragoste de cultură, cu dăruire, se nasc rar și se formează greu. Era locul și momentul să-i dojenim? Și cum s-a putut, mă întreb în continuare, la încercarea unuia dintre ei (poate și cel mai valoros!) de a se realiza un dialog civilizat, respectând invitatul și căutând cu diplomație și finețe să-i trezească puțina posibilă dragoste
POLITICA, CULTURA SI NEOBRAZAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Politica_cultura_si_neobrazarea.html [Corola-blog/BlogPost/344953_a_346282]
-
putut să cuprindă și a scuturat scurt din picioare. Un stol întreg de muște a fost proiectat prin frunziș și puține au scăpat cu viață. Băiatul a înțeles că se opune să o ducă așa, trasă de căpăstru și a dojenit-o: - Ba, nu! Vei merge cuminte după mine. Nu vreau să te mai rătăcești. Vezi bine ce se poate întâmpla. Bătrâna a nechezat ușor a aprobare și l-a urmat cuminte. Băiatul ținea lanțul strâns în mâna sa micuță și
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_marian_malciu_1335104901.html [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
în dimineața de Sf. Nicolae când, cu inima bătând să-i sară din piept, descoperi la ușă alături de ghetele frumos lustruite, un pachet mare și frumos ambalat. "Ah, nici anul acesta nu l-am prins în fapt pe Moșul!" se dojeni el înciudat. În fiecare an se străduise să învingă somnul ce-l copleșea tocmai în noaptea cu pricina, căci dorea cu ardoare să-l vadă cu ochii lui, măcar pe unul din cei trei Moși fermecați. Dar nu era chip
POVESTE DE IARNA de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482156950.html [Corola-blog/BlogPost/374342_a_375671]
-
firea sa dar îngrozește pe cei din jur, care nu mai sunt vânători, ci păstori sau agricultori, cu firea sa sângeroasă, cu nestăvilita sa dorință de a ucide. La un moment dat tatăl său vine în codru pentru a-l dojeni însă confundat fiind de mintea rătăcită a fiului este ucis. Apoi, plin de remușcări acesta se retrage într-o peșteră unde aprinde un foc. La lumina flăcărilor vede pictate pe pereți animalele pe care le ucisese, dar și altele, considerată
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
și-a păstrat credința; tu vii de nicăieri, un fulger. * E ora, iubite, când visele s-au prăbușit în mare, când moare frumusețea în neculeasă floare. * E ora, e gândul, scrisoarea de adio ; e ora... Dar ploile grăbite și-au dojenit nefastele cuvinte și le-au zvârlit în zare, să nu le-aud jelitul; doar muzele senine să-mi stea de veghe, în cărare. * Eu vin din umbra așteptărilor cu ochii plini de soare și nesomn; tu vii din depărtări, străin
E ORA... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1434388100.html [Corola-blog/BlogPost/379241_a_380570]
-
față, că vrea sau nu vrea, că știe sau nu știe, că răspunde sau nu întru totul intenției nemărturisite a autoarei, încearcă să întrețină o pace (totuși belicoasă) între cumplitele zbateri din universul individual al omului, fără să aresteze, să dojenească sau să ucidă. Armele războiului nonviolent sunt toleranța de ordin superior și înțelegerea rațiunii atât a vârfurilor în sus, cât și a celor în jos, ocrotirea și mângâierea deopotrivă a tuturor contondențelor, a firescului acestora în necuprinsul imperiu uman al
PRINTRE CUVINTELE VRAJEI SAU VRAJBEI... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Printre_cuvintele_vrajei_sau_v_viorela_codreanu_tiron_1364903450.html [Corola-blog/BlogPost/366060_a_367389]
-
Cel care încercă o intervenție fu majordomul-șef, un duce dintr-o străveche familie. Primi de la împărat o palmă atât de meseriașă încât crezu că aude Marseilleza ceea ce în condițiile date devenea foarte periculos. Se retrase smerit în timp ce împăratul îl dojenea cu blândețea specific rusească: - Băi, izmene căcate, tu să te miști numai dacă dau eu poruncă! Sper să nu se mai repete fiindcă voi fi nevoit să te bat cu biciul până când înveți! Apoi, foarte binedispus, îl ajută pe Ludovic
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1441701037.html [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
vrut mama Sa-nteleg din vorbele tale nerostite, Ca viata-i un “joc de noroc”. Aș fi vrut sa-nteleg mai demult Din canturile tale de leagăn Să nu mă încred în “soroc”. Aș fi vrut mama, Să te aud dojenindu-ma Că nu mi-e pasul, mai hotărât. Și să mă pedepsești cum știi tu, Cănd cu bună știință, sau nu Eu mă purtăm urât ! Aș fi vrut mama sa ma strângi la pieptul tău, Când Soarele îmi surâdea dimineață
MAMA de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/laura_isabelle_nicolae_1490368647.html [Corola-blog/BlogPost/354276_a_355605]
-
rânduite de Dumnezeu... De vor avea buzele arse de Dor Și sufletul mistuit de durere, Nu le lăsați singure-n lacrima lor, Face-ți-vă timp și pentru mângâiere! Când nu vor mai fi aici printre voi, Cu glasul lor dojenindu-vă dulce, Zadarnic le chemați atunci înapoi De unde fiecare pe rând ne vom duce... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: S-aveți grijă de mamele voastre... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi
S-AVEȚI GRIJĂ DE MAMELE VOASTRE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1471366045.html [Corola-blog/BlogPost/366272_a_367601]