655 matches
-
închise de tot timpul se ivește o vrajbă. Chiar dacă valurile lumii nu se lovesc de țărmuri ci de propriile limite ale firescului, mă voi trezi din propria admirație a luminii la umbra timpului care acoperă totul. Voalul albastru al cerului dojenește iarba și copacii care-mi ademenesc visul zbor neîntrerupt mai înalt decât înaltul trecând peste ziduri care se surpă. Referință Bibliografică: Chiar când nu privesc în sus / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1954, Anul VI, 07
CHIAR CÂND NU PRIVESC ÎN SUS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384916_a_386245]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > POVARA GÂNDURILOR Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Purtăm povara unor gânduri îngălbenite, ce dorm la tâmplă, ca nerostită întrebare, când se trezesc n-acceptă să fie dojenite, dar inima iertatoare, cere puțină răbdare. Uneori, se-ncăpățânează și fac jurăminte, mai apoi se-ncurajează să ajungă cuvânt, dincolo de tăcere, rămân aducerile-minte, ce-n suflet vor fi totdeauna, poezie și cânt. Descântăm tăcerile cu tăciuni din cuvinte, ce vor
POVARA GÂNDURILOR de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385031_a_386360]
-
doar dumnezeu vedea, O lacrimă, ce-o stăpâneai cu greu. Mi-i dor de ochii tăi, de aura blândeții, De glasu-ți dulce când mă alintai, Aș vrea să-ți pot opri eu lacrima tristeții, Când cu răbdare măicuță, tu mă dojeneai. Și-aș vrea să vii mai des în al meu vis Și să mă ierți din nou așa cum o făceai, Iar pe-o hârtie albă lasă-mi scris, Cuvintele-ți calde, cu care m-alintai. Referință Bibliografică: Mi-i dor
MI-I DOR DE TINE MAMĂ de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385122_a_386451]
-
-Florin, tu ești?-se auzi vocea pe care... Nu mai vedea nimic! Era EA! Aceeași privire, același surâs! Uitase să-i spună că viața îi furase picioarele! Nu mai conta nimic... -De ce nu mi-ai spus nimic?; De ce?-îl dojenea ea. -Te-am iubit în fiecare zi, la fel de mult! În fața lui Dumnezeu, ți-am scris în sânge, iubirea! Au trecut douăzeci de ani, deși ar fi putut trece la fel de bine, o sută! Am vrut doar să te știu fericită! Se luară
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI, PRIMĂVARA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382520_a_383849]
-
românească și de spiritualitate ortodoxă. Măicuța, îmbrăcată cu respectarea strictă a canoanelor mănăstirești, m-a impresionat de la bun început prin atitudinea manifestată față de noi, grupul gălăgios reunit cu greu. După numai două-trei fraze, calmă și cu o privire care ne dojenea cu blândețe, a reușit să ne capteze atenția și să ne câștige respectul. Foarte bine documentată și cunoscătoare a evoluției mănăstirii în timp, de la piatra de temelie și până la zi, dăruită cu tact desăvârșit și simț pedagogic, măicuța ne-a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
ani?... Imposibil! Doar nu aveau și atunci aceeași scriere ca acum!... Sau mai știi?... Vezi cumetre Pătrule dacă nu înveți carte, n-ai urmat o facultate ca alții, nu le ști pe toate și nici nu le poți explica! - se dojeni tânărul. Dar la urma urmei ce-s de vină că m-am născut sărac și democrația nu mi-a dat șansa să fiu alături de cei deștepți!? Mai citi încă o dată inscripția în stâncă și adăugă: - Cineva face glume proaste în
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Doar știi că prin preajmă sunt locuri blestemate prin care bântuie diavolii! Cine dracul te-a îndemnat să pleci așa de nebun în ținutul lor, să-i scarpini între coarne? - Cum cine? Dracul! - Lăsați-l, vă rog, nu-l mai dojeniți că arată ca vai de el, interveni înduioșătoare soția. - Am să-mi revin, răspunse bărbatul recăpătându-și treptat culoarea în obraji. Am întâlnit locuri cu priveliști de basm, dar am trăit și experiențe îngrozitoare. - Elena, scoate niște carne de porc
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
evoluat și că azi ești mai înțelept decât ieri. Joanthan Swift - Important este în viață să nu te lași târât. Un lucru atrage după sine un altul și-apoi nu mai știi unde ajungi. Andre Gide - Toți ne pricepem să dojenim, dar nu ne dăm seama când greșim noi înșine. Menandru - Legile sunt ca pânzele de păianjen care prind musculițele și lasă să treacă viespile. Joathan Swift Referință Bibliografică: Citate memorabile (109) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1160
CITATE MEMORABILE (109) de ION UNTARU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383461_a_384790]
-
în Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017. Bucură-te că mă ai, că-ți sunt încă mamă! Bucură-te de încrederea și sfatul pe care ți-l pot da și nu uita: o mamă știe întotdeauna să asculte, să dojenească și să ierte; ochii mamei privesc numai cu dragoste. Copilul meu, ascultă povești adevărate: ...cum înveleam cu grijă, în timpul somnului, trupul mic, descoperit, cum vegheam, uneori, nopți întregi asupră-ți, cum trezeam îngerii din somn și-i rugam să-ntindă
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
fruntea s-o sărut - a binecuvântare. Citește mai mult Bucură-te că mă ai, că-ți sunt încă mamă!Bucură-te de încrederea și sfatul pe care ți-l pot dași nu uita:o mamă știe întotdeauna să asculte,să dojenească și să ierte;ochii mamei privesc numai cu dragoste.Copilul meu, ascultă povești adevărate:...cum înveleam cu grijă, în timpul somnului,trupul mic, descoperit,cum vegheam, uneori, nopți întregi asupră-ți,cum trezeam îngerii din somnși-i rugam să-ntindă aripile lor
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
pe mătușa Annie, gureșă și veselă. Discuta, râdea, dansa, era într-o continuă agitație. Alma surâse ușor. Lady M.Joseph o studia pe cumnata ei cu toleranță superioară: - Dragă mea Annie, arăți că un canar și ești la fel de zgomotoasă, o dojeni. Ai grijă, la vârsta ta nu-i indicat! - Oh, mulțumesc pentru sfat, scumpa mea. Un canar este întotdeauna mai plăcut decât o bufniță. Eu și vârsta mea trăim într-o comuniune perfectă. Mătușa Annie se îndepărta cântând și valsând, lăsând
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
pe mătușa Annie, gureșă și veselă. Discuta, râdea, dansa, era într-o continuă agitație.Alma surâse ușor.Lady M.Joseph o studia pe cumnata ei cu toleranță superioară:- Dragă mea Annie, arăți că un canar și ești la fel de zgomotoasă, o dojeni. Ai grijă, la vârsta ta nu-i indicat!- Oh, mulțumesc pentru sfat, scumpa mea. Un canar este întotdeauna mai plăcut decât o bufniță. Eu și vârsta mea trăim într-o comuniune perfectă.Mătușa Annie se îndepărta cântând și valsând, lăsând
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
dinții să-mi clănțăne în gură,iar apa care trecuse prin piele îmi inunda organele interne, am decis să vă sun pentru ajutor. Restul îl știți. -Trebuia să mă suni imediat, nu să mai aștepți. -Mihai cu glas blând o dojenea pe Crinuța pentru că își riscase viața-.Acum suntem trei. Crinuța alătură-te nouă să scăpăm acest copil din mâinile bandiților, indiferent cum am privi lucrurile sunt niște infractori. -Deja sunt implicată.-Tânăra femeie era bucuroasă să fie în anturajul unor
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului Bucură-te că mă ai, că-ți sunt încă mamă! Bucură-te de încrederea și sfatul pe care ți-l pot da și nu uita: o mamă știe întotdeauna să asculte, să dojenească și să ierte; ochii mamei privesc numai cu dragoste. Copilul meu, ascultă povești adevărate: ...cum înveleam cu grijă, în timpul somnului, trupul mic, descoperit, cum vegheam, uneori, nopți întregi asupră-ți, cum trezeam îngerii din somn și-i rugam să-ntindă
DRAGOSTE DE MAMĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383309_a_384638]
-
pe măsură ce imaginea paternă a bărbatului Își recăpăta consistența În memoria lui. Arrigo fusese maestrul care Îl impresionase cel mai mult pe vremea aceea datorită lucidității cu care propovăduia tezele marilor filosofi ai antichității. - De ce nu m-ai căutat, maestre? Îl dojeni afectuos poetul. Te-aș fi Întâmpinat cu respectul pe care Îl meriți, cu toate mijloacele mele modeste. Arrigo zâmbi din nou și Îl bătu cordial pe umăr. - Îți mulțumesc, dar nu trebuie să vezi În mine un surghiunit nefericit. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
rezistența. Suprafața din stejar solid nu cedă nici cât negrul sub unghie. Încercă din nou, de data asta rezemându-se În canat cu toată greutatea. Poarta abia vibră. Probabil că de partea cealaltă să găsea un drug de fier. Se dojeni pentru propria-i nerăbdare. Ar fi trebuit să Își imagineze că miracolul era apărat de ceva mai zdravăn decât un simplu zăvor. Zidul exterior apărea ca o suprafață compactă, lipsită de orice punct de sprijin până la ferestrele Înguste de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
brusc noaptea pe fundalul arborilor Întunecați. Pe una dintre potecile acelea umbroase Beatrice l-a sechestrat, În sfârșit, pe Amory, după ce domnul Blaine se retrăsese, cum Îi stătea În obicei, să-și petreacă seara În biblioteca personală. După ce l-a dojenit că o evitase, l-a reținut pentru un lung tête-à-tête sub clar de lună. El nu se putea Împăca nicicum cu frumusețea ei. Era mama sa, cu acest gât splendid și acești umeri divini, grațioasă ca o femeie norocoasă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
adune o oarecare avere, care apoi se va înmulți. Se aprind primele felinare, curentul electric pătrunde în ele. Curentul a fost făcut de Hans însuși. Nu de bunul Dumnezeu. Doar ți‑a plăcut întotdeauna munca pe care o faci, îl dojenește mama. Există lucruri mai frumoase, iar eu chiar știu care‑s alea, se înfurie Hans. Și pentru asta a murit tatăl tău. Din partea mea n‑avea decât să nu moară, mă doare‑n cot (Hans). Gândește‑te ce‑ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
îmbrăcate într‑un pulover de lână. Iar tu te mai găsești, în plus, și în inima mea, susură Rainer. Anna ochește un gândăcel harnic și‑l strivește. Nu mai omorî animale și ascultă mai bine ce am de zis, o dojenește Sophie. Vreau să inițiez un experiment record, prin care să‑mi ating cât mai repede limitele impuse, confecționând, de exemplu, o grenadă artizanală. Deja știu rețeta, am descusut‑o pe maică‑mea, care‑i chimistă. Anna e departe, dar Rainer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
depravat, ci filosof radios și solar: adică om liber, în stare să se bucure de un moment fericit dacă acesta nu va trebui plătit cu cine știe ce necaz viitor. învățăturile câtorva anecdote: Aristip iese dintr-un bordel și, când cineva îl dojenește pentru că a intrat acolo, el răspunde că problema nu constă în a intra, ci în a nu ști să ieși; altuia, care-i reproșează că s-a dus la niște curtezane cam trecute, el îi răspunde că de la navele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
nopțile de chin, Îți sărut ochii-nlacrimați Și clipa plină de suspin. Și fiecare dimineață Măicuță, eu, am să-ți sărut Și grijile-ți brazdate-n față, Și urma-ți tristului trecut. Măicuța mea, azi îți sărut, Și gura ce mă dojenea, Sărut și gându-ți ce tăcut De negre griji, te-nghenunchia. Îți sărut zbuciumul din zile, Îți sărut zbuciumul din nopți, Sărut răbdarea ce-ai avut, Și mila ta, pentru noi toți. Sărut și clipa hărăzită De a te naște mama
LA MULȚI ANI MĂICUȚA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364302_a_365631]
-
fi că într-o dimineață să te trezești singur cu toate apele cu toate florile cu toți munții toate doar ale tale. Cum ar fi să te trezești fără să mai auzi lătratul câinelui mieunatul pisicii văicărelile soacrei glasul soției dojenindu-te doar pentru simplul fapt că exiști. Cum ar fi o dimineață fără trilul păsărilor, cerul nu ți s-ar părea pustiu? Cum ar fi sa bați la picior o stradă lungă și goală fără umbră de om Cum te-
CUM AR FI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361327_a_362656]
-
joace fotbal. S-a tot driblat pe el însuși, până a reușit sa scape mingea în baltă. I-am recuperat-o cu greu, după ce am intrat în apă până la glezne. Nu i-a prea păsat când maică-sa l-a dojenit și a rămas în continuare să-l asiste pe tatăl său la grătar. Gălăgie mare în jurul sculelor de pescuit. Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, însă deocamdată, acesta doar îl înțepase și avea
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
apucă bastonul. - Hai, mamaie, te duc eu dacă vrei. Un zâmbet suav învălui sufletul Soficăi, mascându-l însă cu grijă în adâncul ființei sale. - Lasă, că pot și singură să merg. Nu-ți mai face tu griji pentru mine..., îl dojeni ea cu blândețe. Andrei nu avea mai mult de zece ani, avea fața roșie de vânt și zâmbea tot timpul. Bătrâna făcu un semn cu degetul și adăugă: - Nu ai voie să pleci de acasă. Așteaptă-mă, că o să vin
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
toate, ordonată și, totuși, grăbită, ridică acele daruri și le oferi personal, încântată și dornică să le vadă licărul plin de bucurie, de mulțumire și de bun simț din ochi... - Nu trebuia să te mai cheltui, iar, draga mea! o dojeni mama cu blândețe. Cred că este destul de scumpă..., dar este așa frumoasă! exclamă ea în timp ce privea rochița de vară primită din mâinile fiicei. De fiecare dată, Emanuelei îi făcea plăcere să-i aducă mamei ei câte o rochie, băsmăluțe și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]