213 matches
-
este caracterizată de prezența unor culmi și văi longitudinale, conforme cu structura geologică, orientate NNV-SSE. Ele sunt caracterizate printr-o energie mare de relief. Pe suprafața lor se întâlnesc o serie de forme exocarstice, cum ar fi: câmpuri de lapiezuri, doline, văi de doline, avene. Aceste platouri sunt tăiate de chei și văi carstice active sau temporar active: Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Valea Sodol, Valea Comarnic, Valea Raicovacea, Valea Șereniac, Valea Buhui, Valea Jejnița, Valea Mare( în versanții cărora sunt peste
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
prezența unor culmi și văi longitudinale, conforme cu structura geologică, orientate NNV-SSE. Ele sunt caracterizate printr-o energie mare de relief. Pe suprafața lor se întâlnesc o serie de forme exocarstice, cum ar fi: câmpuri de lapiezuri, doline, văi de doline, avene. Aceste platouri sunt tăiate de chei și văi carstice active sau temporar active: Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Valea Sodol, Valea Comarnic, Valea Raicovacea, Valea Șereniac, Valea Buhui, Valea Jejnița, Valea Mare( în versanții cărora sunt peste 300 de peșteri
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
de raionare geomorfologică a României, încadrarea sintetizată a comunei Carașova, cu localitățile aferente: Iabalcea și Nermed, localizează arealul în grupa podișurilor și a munților calcaroși din Reșița- Moldova Nouă, regiunea geomorfologică mediană în care predomină relieful carstic, reprezentat prin polii, doline(numite vârcane local, exemplu de vale de doline fiind Valea Iabalcei, lungă de 6 km, unde întâlnim aproximativ 50 de doline pe km²), chei(Cheile Carașului), cursuri de ape subterane, izbucuri. Influența tectonicii, respectiv stilul tectonic jurasic efectiv, de cute
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
comunei Carașova, cu localitățile aferente: Iabalcea și Nermed, localizează arealul în grupa podișurilor și a munților calcaroși din Reșița- Moldova Nouă, regiunea geomorfologică mediană în care predomină relieful carstic, reprezentat prin polii, doline(numite vârcane local, exemplu de vale de doline fiind Valea Iabalcei, lungă de 6 km, unde întâlnim aproximativ 50 de doline pe km²), chei(Cheile Carașului), cursuri de ape subterane, izbucuri. Influența tectonicii, respectiv stilul tectonic jurasic efectiv, de cute, în zona Prolaz Iabalcea, a condiționat formarea unor
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
și a munților calcaroși din Reșița- Moldova Nouă, regiunea geomorfologică mediană în care predomină relieful carstic, reprezentat prin polii, doline(numite vârcane local, exemplu de vale de doline fiind Valea Iabalcei, lungă de 6 km, unde întâlnim aproximativ 50 de doline pe km²), chei(Cheile Carașului), cursuri de ape subterane, izbucuri. Influența tectonicii, respectiv stilul tectonic jurasic efectiv, de cute, în zona Prolaz Iabalcea, a condiționat formarea unor suprafețe structurale și creste, ce contrastează uneori cu relieful platourilor cu doline și
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
de doline pe km²), chei(Cheile Carașului), cursuri de ape subterane, izbucuri. Influența tectonicii, respectiv stilul tectonic jurasic efectiv, de cute, în zona Prolaz Iabalcea, a condiționat formarea unor suprafețe structurale și creste, ce contrastează uneori cu relieful platourilor cu doline și polii. Zona Carașova este inclusă în categoria de carst carpatic, de orogen, cu climat submediteranean, fiind legată litogenetic mai ales de calcarele mezozoice: relieful se dezvoltă în trepte suspendate, bine drenate de o rețea hidrografică divergentă cu mare densitate
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
în dreptul localității Carașova cu un coeficient de asimetrie de 0, 594. Panta medie pe bazin prezintă variații, fiind provocate de evoluția specifică a reliefului carstic. În zona de carst lipsește rețeaua hidrografică de suprafață, apele meteorice fiind preluate de numeroase doline și dirijate spre cursurile subterane ale văilor ca o caracteristică generală a bazinului hidrografic Caraș. În arealul Carașova, se remarcă o sărăcie a cursurilor afluente în flancul estic al cuvetei sedimentare mezozoice, colmatate cu roci carbonatate. Din zona Comarnic, unde
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
și calcarele jurasice actualele forme ale reliefului. Un alt tip de relief specific zonei este relieful carstic dezvoltat pe calcarele lumaselice de vârsta mezozoică (circa 65 de milioane de ani). Relieful carstic este reprezentat atât prin forme de exocarst (lapiezuri, doline, uvale, ponoare, sohodoale) cât și de endocarst (peșteri, avene). Dintre numeroasele peșteri prezente în zona cele mai cunoscute sunt: Peștera Cloșani (1100 m), Peștera Lazului (3000 m), Peștera Martel (4000 m), Peștera-Aven Cioaca cu Brebenei și Peștera-Aven 2 din Sohodoalele
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
localitatea Baia de Aramă. Se Aceasta învecinează cu comuna Izverna și județul Caraș-Severin în partea la nord, la sud cu comuna Podeni și Ilovăț, la est cu comuna Bala iar la vest cu comuna Podeni. Datorită așezării, aici vom întâlnii peșteri și doline, cornete și ponoare, lunci etc. Relieful de munte este specific Munților Mehedinți, cu altitudini ce nu depășesc 1.300 m, între care se menționează în NV Culmea Fagilor cu 1.276 m și Pietrele Albe cu 1.335 m, vârfurile
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1.135 m și Ciolanu Mic 1.048 m. Petrografia muntelui este foarte variată, cu roci sedimentare (calcare, șisturi argiloase, gresii), roci metamorfice (gnaise, micașisturi), în zone calcaroase găsindu-se diverse forme carstice: crovuri, doline, polii, avene, peșteri - Peștera Topolnița. Relieful de deal cu caracteristici specifice morfologiei Podișului Mehedinți, cu aspect de relief fragmentat, prezența peșterilor. Alcătuirea petrografică a zonei deluroase se reprezintă prin calcare, micașisturi, gnaise, amfibolite, serpentine etc. Acest tip de relief este
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
corespunzătoare părții mai din aval a râului Korana; punctul cel mai înalt este muntele din masivul Mala Kapela cu vârful la altitudine. Rocile carstice formează în principal dolomite și calcare, iar relieful este astfel punctat de formațiuni cum ar fi dolinele, uvalele, poliele și ponoarele Relieful a rezultat concomitent cu formarea Alpilor Dinarici, dar a fost și modelat permanent de apa care erodează mecanic și chimic, pătrunzând în roci, formând grote, lacuri și căderi de apă. Apa, combinată cu dioxid de
Parcul Național Lacurile Plitvice () [Corola-website/Science/309807_a_311136]
-
să poarte numele ei. O explicație științifică a toponimicului „Dorna” este greu de oferit. Dicționarul limbii române editat de Academia Republicii Populare Române în anul 1958, explică noțiunea „dornă” prin bulboană sau vale cu apă. Slavii au numit așezarea mlăștinoasă „dolină”, romanii au numit-o „durnacum”, iar la români a ajuns „Dorina”, care prin eliminarea vocalei „i” și prin rotacismul specific limbii române, a devenit „Dorna”. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1592. La 14 mai 1600 Mihai Viteazul
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
a alcătuirii lor geologice. Roca predominantă este calcarul dispus în sinclinale și anticlimale cu a direcție NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din culmi și văi paralele, înscrise pe direcția structurii geologice, și din întinse podișuri calcaroase "ciuruite" de doline. La nord-vest și nord, în Munții Aninei apar gresii și conglomerate care alcătuiesc dealul Bucitul (622 m.) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei și valea Poneasca, este formată din șisturi cristaline și
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
din loc în loc de maguri corespunzătoare unor intruziuni eruptive (culmea Piatra Corbului - Leșu). Vârghișul, străpungînd calcarele culmii Merești, a creat în cursul superior frumoasele chei cu același nume, mărginite de numeroase peșteri (printre care și peștera Mare a Mereștilor, peștera de Sub Dolina, peștera Calului). Altitudinea redusă și frecvența relativ mare a pasurilor accesibile au făcut ca încă din vechime Munții Perșani să reprezinte puntea cea mai circulată între Podișul Transilvaniei și Țara Bârsei. Avînd în vedere importanța strategică a acestor trecători, de-
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
de pietre"; ele mai apar și sub vîrfurile Fărăoane și Oușoru creînd unele dificultăți în parcurgerea lor. În al doilea rînd, amintim mușuroaiele înierbate și microdepresiunile nivale etc. Calcarele cristaline explică apariția reliefului carstic, e drept, puțin dezvoltat, reprezentat prin dolinele din Muntele Rotunda și de pe versantul drept al văii Runcu. Caracterele morfologice de ansamblu, cît și unele aspecte de detaliu impun subdivizarea Munților Suhard în trei unități bine individualizate: Omu, Fărăoane și Oușoru. Prin poziția sa geografică, Suhardul are un
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
dar și turistic, numele unora având deja o mare rezonanță, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmețului, Găldiței, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiței, apoi masivele calcaroase Bedeleu și Ciumerna, Colții Trăscăului și Piatra Cetii, peșterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuța, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieșului, Iarei, Hășdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Existența unei rețele optime de drumuri — situate fie la periferia perimetrului montan al Trăscăului, fie direcționate spre inima acestuia, unele
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Cetățile Radesei, Peșteră Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Peșteră Cetățile Ponorului are o galerie principala de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare rău subteran din țară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori. Intrarea
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare rău subteran din țară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori. Intrarea în peștera se face printr-un portal de 70 m înălțime și 30 m lățime ce perforează peretele primei doline, gigantică și aceasta( 300 m adâncime, 1000 m diametru). După câțiva zeci de metri de la intrare se intersectează dolina a doua de 70 m diametru și 150 m înălțime, cu pereți verticali. Tot aici sub portal iese dintr-o galerie
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
vâltori. Intrarea în peștera se face printr-un portal de 70 m înălțime și 30 m lățime ce perforează peretele primei doline, gigantică și aceasta( 300 m adâncime, 1000 m diametru). După câțiva zeci de metri de la intrare se intersectează dolina a doua de 70 m diametru și 150 m înălțime, cu pereți verticali. Tot aici sub portal iese dintr-o galerie un râu puternic. Este apa ce dispare în sifonul din Peșteră de la Căput. Ea dispare apoi imediat în altă
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
verticali. Tot aici sub portal iese dintr-o galerie un râu puternic. Este apa ce dispare în sifonul din Peșteră de la Căput. Ea dispare apoi imediat în altă gură de galerie ce reprezintă începutul râului subteran al Cetăților. A treia dolina este cea mai mare și dă acces direct la galeria activă. După ce se trece de zonă luminată natural prin spărturile celor trei doline, în galeria peșterii mai apar două izbucuri puternice de apă. Este apa care s-a pierdut în
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
dispare apoi imediat în altă gură de galerie ce reprezintă începutul râului subteran al Cetăților. A treia dolina este cea mai mare și dă acces direct la galeria activă. După ce se trece de zonă luminată natural prin spărturile celor trei doline, în galeria peșterii mai apar două izbucuri puternice de apă. Este apa care s-a pierdut în Poiana Ponor. Apoi se pătrunde în zona dificilă unde bolovăni și trunchiuri de copaci clădesc baricade peste care apă formează cascade și vâltori
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
situri UNESCO), situate în Sovenia și Grotta Gigante în Italia. Aria este drenată de două râuri importante - Pivka și Reka, pe al căror parcurs alternează sectoarele de suprafață cu cele de adâncime. Formele de relief de suprafață sunt reprezentate de doline, lapiezuri și în special de polii. Cea mai mare parte a acestui podiș este situată în Slovenia, ocupând aici o suprafață de 429 km², cu o populație de aproximativ 19.000 locuitori, distribuiți în 100 de așezări. Orașul Sežana este
Podișul Karst () [Corola-website/Science/305885_a_307214]
-
București-Cluj-Napoca-Oradea, cu oprire în stația Bratca și apoi se continuă pe drumul județean menționat. Depresiunea Damiș dispune de o serie de resurse turistice naturale, între care putem menționa: peșteri (Toaia, Peștera din Dealul Berii), ponoare (Munău, Toaia, Peșteruță), avene și doline (Avenul din Hârtopul Mare, câmpul de doline din zona centrală, legat de prezența drenajului subteran Toaia-Munău-Izbucul Dămișenilor ș.a.), puncte de belvedere (Măgura Dosului, Glimeia Mare, Dealul Bere), lacuri temporare (Bălțile Munău, Bălțile Bivolilor, Toaia) etc. Totodată, Depresiunea Damiș poate fi
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
apoi se continuă pe drumul județean menționat. Depresiunea Damiș dispune de o serie de resurse turistice naturale, între care putem menționa: peșteri (Toaia, Peștera din Dealul Berii), ponoare (Munău, Toaia, Peșteruță), avene și doline (Avenul din Hârtopul Mare, câmpul de doline din zona centrală, legat de prezența drenajului subteran Toaia-Munău-Izbucul Dămișenilor ș.a.), puncte de belvedere (Măgura Dosului, Glimeia Mare, Dealul Bere), lacuri temporare (Bălțile Munău, Bălțile Bivolilor, Toaia) etc. Totodată, Depresiunea Damiș poate fi inclusă în câteva trasee turistice, astfel: I.
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
de care aparțin districtele: Landkreis Eichstätt, Landkreis Neuburg-Schrobenhausen, Landkreis Kelheim, Landkreis Regensburg, Landkreis Neumarkt în Oberpfalz, Landkreis Roth,Landkreis Weißenburg-Gunzenhausen și Landkreis Donau-Ries. Munții se întind pe o suprafață de 296 240 ha. Atracții turistice din masiv sunt regiunile stâncoase, dolinele, izvoarele carstice și căderile de apă, văile terasate adânci și secate. Înălțimile maxime sunt în zona centrală a regiunii cu muntele Hesselberg (689 m), Poppberg ( 652 m) de lângă comună Birgland sau muntele Ossinger ( 650 m) situat lângă Königstein.
Jura Franconiană () [Corola-website/Science/313175_a_314504]