538 matches
-
m depărtare (ca în proba a doua de la 6 ani). Proba este reușită dacă, din cinci lovituri, subiectul atinge ținta de cel puțin trei ori cu mâna dreaptă și de cel puțin două ori cu mâna stângă (pentru cei cu dominanța mâinii drepte) și invers (pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Se notează cu „+” reușita cu ambele mâini și cu 1/2 „+” reușita cu o singură mână (se notează care). Se acceptă o a doua încercare. Fete - Se decupează un cerc
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
6 ani). Proba este reușită dacă, din cinci lovituri, subiectul atinge ținta de cel puțin trei ori cu mâna dreaptă și de cel puțin două ori cu mâna stângă (pentru cei cu dominanța mâinii drepte) și invers (pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Se notează cu „+” reușita cu ambele mâini și cu 1/2 „+” reușita cu o singură mână (se notează care). Se acceptă o a doua încercare. Fete - Se decupează un cerc, folosind un foarfece în mâna dreaptă și o
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stângă. La semnal, copilul începe să decupeze; după 30 de secunde execută aceeași acțiune cu mâna cealaltă; durata - 1 minut pentru acțiunea cu mâna dreaptă și 1 minut și 30 secunde pentru acțiunea cu mâna stângă (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Proba nu este reușită dacă se depășește timpul alocat. Se admit două devieri pentru execuția cu dreapta și trei devieri pentru execuția cu stânga, dar cu următoarele condiții: a) deviația față de linia cercului să nu fie mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
devieri pentru execuția cu dreapta și trei devieri pentru execuția cu stânga, dar cu următoarele condiții: a) deviația față de linia cercului să nu fie mai mare de 1 mm pentru dreapta și 2 mm pentru stânga (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi); b) devierea să nu depășească 8/9 din cerc pentru execuția cu dreapta și 5/6 pentru stânga (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Nu se admite reluarea probei. 3. Băieți - Subiectul execută sărituri fără avânt deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mare de 1 mm pentru dreapta și 2 mm pentru stânga (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi); b) devierea să nu depășească 8/9 din cerc pentru execuția cu dreapta și 5/6 pentru stânga (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Nu se admite reluarea probei. 3. Băieți - Subiectul execută sărituri fără avânt deasupra unei corzi orizontale situate la 40 cm de sol (la fel ca în proba a treia de la 6 ani). Fete - Subiectul execută săritură fără elan
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu ultima foaie; durata - 15 secunde pentru execuția cu fiecare mână. Proba nu este reușită dacă a întors mai puțin de 25 de pagini cu mâna dreaptă și mai puțin de 15 pagini cu mâna stângă (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Se notează cu „+” reușita cu ambele mâini și cu 1/2 „+” reușita cu o singură mână (se notează care). Se permit trei încercări pentru fiecare mână. 5. Subiectul în poziția așezat execută bătăi alternative cu piciorul drept și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
bețe, se întrerupe proba și se reia. După 30 de secunde se execută aceeași acțiune cu mâna stângă; durata - 35 de secunde pentru execuția cu mâna dreaptă și 45 de secunde pentru execuția cu mâna stângă (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Proba nu este reușită dacă depășește timpul fixat. Se notează cu „+” reușita cu ambele mâini și cu 1/2 „+” reușita cu o singură mână (se notează care). Se permite o a doua încercare pentru execuția cu fiecare mână
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
30 de secunde se schimbă mâna. Proba nu este reușită dacă prinde mingea mai puțin de trei ori din cinci aruncări cu mâna dreaptă și mai puțin de două ori din cinci aruncări cu mâna stângă (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Mingea se va arunca în viteză și corect, fără a pune în dificultate subiectul; în caz contrar, aruncarea se repetă. Se notează cu „+” reușita cu ambele mâini și cu 1/2 „+” reușita cu o singură mână (se notează
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
începe să străpungă prin orificii, una câte una, cât mai repede posibil, hârtia aflată sub foaia de carton; durata - 35 de secunde pentru execuția cu mâna dreaptă și 45 de secunde pentru execuția cu mâna stângă (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Proba nu este reușită dacă străpunge mai puțin de 90 de orificii. Se notează cu „+” reușita cu ambele mâini și cu 1/2 „+” reușita cu o singură mână (se notează care). Se permite o a doua încercare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
înapoi sau lateral, dar nu are voie să se ridice de pe scaun. După 10 secunde, reia acțiunea cu cealaltă mână; durata - 5 secunde pentru execuția cu mâna dreaptă și 3 secunde pentru execuția cu mâna stângă (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Proba nu este reușită dacă nu a ținut rigla în echilibru în timpul fixat sau dacă se ridică de pe scaun. Se notează cu „+” reușita cu ambele mâini și cu 1/2 „+” reușita cu o singură mână (se notează care
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de 100 de puncte cu m^na dreaptă și mai puțin de 85 de puncte cu mâna stângă, iar fetele fac sub 90 de puncte cu mâna dreaptă și sub 75 de puncte cu mâna stângă (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Se notează cu „+” reușita cu ambele mâini și cu 1/2 „+” reușita cu o singură mână (se notează care). Se permit câte două încercări. 5. Subiectul, așezat la o masă, are la stânga lui (la distanța de 20‑25
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și prenumele ........................................., clasa ............, anul școlar............ Diagnosticul oftalmologic ................................................................................. Deficiențe asociate .......................................................................................... • Evaluarea analitică: a) indici funcționali ai vederii: - acuitate vizuală ................................................................................ - câmp vizual ................................................................................... - sensibilitate luminoasă ....................................................................... - sensibilitate de contrast ...................................................................... - sensibilitate cromatică ........................................................................ - vedere monoculară/binoculară/stereoscopică ............................................. - vedere de aproape / la distanță .............................................................. b) eficiența vizuală ................................................................................... c) dominanța vizuală ................................................................................ d) capacitatea de a identifica, discrimina și opera cu forme, culori, mărimi ................. e) capacitatea de localizare a obiectelor în spațiul apropiat și îndepărtat ..................... f) capacitatea de orientare spațio‑temporală ..................................................... g) capacitatea de conștientizare a schemei corporale ............................................ • Evaluarea sintetică: • Evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală ....................................................................................... - diagnostic logopedic ....................................................................................... - alte observații ............................................................................................... Atenția: - caracteristicile atenției ................................................................................... - calități speciale ............................................................................................. Voința ............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) .............................................................................................. Trăsături de personalitate: - temperament ............................................................................. - caracter .................................................................................. - aptitudini/interese speciale ......................................................... - conduita/comportamentul .......................................................... Aptitudini/deprinderi/obișnuințe ........................................................................................... Creativitatea ..................................................................................................................... Spiritul de observație ........................................................................................................ Psihomotricitatea: - coordonarea motorie ............................................................................. - schema corporală .................................................................................. - lateralitatea și dominanța manuală ............................................................ Atitudinea față de: - sine .................................................................................................. - societate ............................................................................................ VI. Date pedagogice: Calitatea rezultatelor școlare ................................................................................................ Capacitatea de învățare/gradul de însușire a cunoștințelor ..................................................... Motivația pentru învățare .................................................................................................... Stilul de învățare .............................................................................................................. Discipline preferate ........................................................................................................... Atitudinea față de: - succesul/eșecul școlar........................................................................... - personalul didactic/colegi ..................................................................... Activități educative extrașcolare ......................................................................................... VII. Date
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1959, J. Lejeune, M. Gauthier și R. Turpin au identificat prima anomalie cromozomială descrisă la om - trisomia cromozomului G 21, care a primit numele de „maladia Langdon Down”. 1. În condiții de normalitate, viața psihică a individului se construiește pe dominanța vizuală (aferențele informaționale prelucrate la nivel central sunt obținute cu ajutorul vederii). Pentru un copil cu surdocecitate, dominanța vizuală și cea auditivă sunt înlocuite cu dominanța tactil‑kinestezică. Receptorii acestui analizator, prin intermediul proceselor compensatorii, vor avea un prag de sensibilitate mai
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cromozomului G 21, care a primit numele de „maladia Langdon Down”. 1. În condiții de normalitate, viața psihică a individului se construiește pe dominanța vizuală (aferențele informaționale prelucrate la nivel central sunt obținute cu ajutorul vederii). Pentru un copil cu surdocecitate, dominanța vizuală și cea auditivă sunt înlocuite cu dominanța tactil‑kinestezică. Receptorii acestui analizator, prin intermediul proceselor compensatorii, vor avea un prag de sensibilitate mai scăzut, permițându‑le transmiterea unor cantități mai mari de informații privind caracteristicile și proprietățile fizico‑chimice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
maladia Langdon Down”. 1. În condiții de normalitate, viața psihică a individului se construiește pe dominanța vizuală (aferențele informaționale prelucrate la nivel central sunt obținute cu ajutorul vederii). Pentru un copil cu surdocecitate, dominanța vizuală și cea auditivă sunt înlocuite cu dominanța tactil‑kinestezică. Receptorii acestui analizator, prin intermediul proceselor compensatorii, vor avea un prag de sensibilitate mai scăzut, permițându‑le transmiterea unor cantități mai mari de informații privind caracteristicile și proprietățile fizico‑chimice ale elementelor, obiectelor și fenomenelor din mediul ambiant. Integrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unor cantități mai mari de informații privind caracteristicile și proprietățile fizico‑chimice ale elementelor, obiectelor și fenomenelor din mediul ambiant. Integrarea acestor informații la nivelul scoarței cerebrale se modifică în mod semnificativ (în comparație cu o persoană care relaționează cu ambianța prin intermediul dominanței vizuale și auditive) datorită plasticității sistemului nervos central (o proprietate fundamentală care favorizează procesele compensatorii și adaptive în situații extreme). Astfel, procesele cunoașterii și învățarea la acești copii valorifică în mod prioritar informații tactil‑kinestezice; reprezentările, operațiile gândirii, comunicarea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
următoarele cinci categorii: - societatea tradițională; - apariția precondițiilor desprinderii; - desprinderea (take-off); - drumul spre maturitate; - societatea de consum (o a șasea etapă este identificată de HYPERLINK \l "Voicu" Voicu, 2002 drept „societatea postconsumeristă”). Ca urmare a limitelor tehnologice în creșterea productivității și dominanței sectorului agricol în sistemele economice tradiționale, dezvoltarea a fost puțin posibilă și extrem de lentă (chiar dacă, temporar, au avut loc creșteri economice, ele erau rapid înlocuite de perioade de descreștere, ca urmare a secetei, războaielor, molimelor/epidemiilor etc. - J. HYPERLINK \l
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale pentru populația autohtonă. Aceste premise sunt caracterizate de următoarele trăsături ( HYPERLINK \l "So" So, 1990, p. 46): Țările Asiei de Est („tigrii asiatici” - Japonia, Taiwan, Corea de Sud, Hong Kong și Singapore) au continuat să înregistreze creșteri economice substanțiale, în ciuda dominanței istorice și a dependenței de economiile europene. Astfel, a devenit din ce în ce mai dificil de explicat miracolul economic asiatic prin prisma așa-numitului „imperialism manufacturier”. Criza statelor socialiste - în special răcirea relațiilor chino-sovietice, (semi)eșecul Revoluției Culturale Chineze, stagnarea economică a statelor
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
normală. Numărul crescut de sarcomere și îngroșarea peretelui ventricular cresc capacitatea de muncă a VS, menținând în același timp stabil stresul tensional al peretelui, economisind ca urmare energie. Totuși, suprasolicitarea susținută duce progresiv la un răspuns hipertrofic maladaptativ, caracterizat prin dominanța unor efecte defavorabile și dezvoltarea cardiomiopatiei de suprasarcină și apoi a insuficienței cardiace [Katz et al., 1990]. în cursul fazei maladaptative, celulele miocardice suprasolicitate prezintă un consum energetic exagerat. Există un dezechilibru între consumul energetic și producția de energie, rezultând
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
suplețea afacerii și proximitatea clientelei față de micile magazine membre ale lanțului sucursalist; * A treia revoluție: apariția magazinelor populare, care pun accent pe un asortiment restrâns de articole nealimentare, cu viteză de rotație foarte mare; * A patra revoluție: crearea supermagazinelor cu dominanță alimentară, care practică autoservirea; organizarea de locuri de parcare puse la dispoziția clienților, ca răspuns la explozia automobilismului; * A cincea revoluție: consacrarea hipermagazinului cu mare suprafață de vânzare (7.000-8.000 mp, în medie); atribuțiile esențiale ale acestui tip de
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
factor prezent În toate acelea cazuri de infertilitate În care toatele testele au rezultate normale. Blocarea energiei În meridianul ficatului sau nivelurile energetice scăzute ce afectează tiroida pot de asemenea să tulbure capacitatea corpului de a concepe, același efect avîndul dominanța energiilor yang la o femeie (senzuală, inteligentă, rapidă, agresivă) asupra energiilor yin (calmă, retrasă, Înceată, receptivă). Lewis definește concepția „un miracol fragil ce poate fi afectat de oricare dintre mii de factori” 14. Contracarînd efectele paternurilor energetice ce Împiedică concepția
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
sînt atribuite creșterilor de estrogen; cînd aceste simptoame apar la femei ce sînt În tranziția către menopauză ele sînt atribuite „deficitului de estrogen”. Conform lui Lee, decît a vorbi de deficiența de estrogen ar trebui să vorbim mai degrabă de „dominanța de estrogen”. Deși estrogenul este absolut necesar pentru o sănătate bună de-a lungul Întregii vieți a unei femei , acesta devine toxic cînd este În cantități prea mari sau cînd cantitatea de estrogen nu este echilibrată cu cea de progesteron
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
vă pot da indicii În această privință, dar nivelurile hormonilor fluctuează marcant de-a lungul unei zile și chiar de la o oră la alta. Deoarece estrogenul este atît de potent și este produs doar Într-un minut, poate exista o „dominanță de estrogen” (vezi pagina 215) comparativ cu cantitățile de progesteron și testosteron chiar dacă testele arată niveluri destul de scăzute de estrogen. Prin urmare foarte multe femei primesc rețete de a lua estrogen de care corpul lor nu are nevoie și care
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Există totuși o asimetrie între cele două constrângeri: fără înfățișarea pozițiilor, nu poate exista secvența pornografică a întregului; acest lucru, de altfel, constituie, întrucâtva, imaginea de marcă a pornograficului în raport cu alte moduri de reprezentare a sexualității. Dar, dacă există o dominanță a afectului, se distruge întregul sistem pornografic. O scriitoare ca F. Rey este mai degrabă categorisită drept "erotică" decât "pornografică", fiindcă în textele ei afectele sunt predominante și mai ales fiindcă nu există nici o relație imediată între intensitatea lor și
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]