567 matches
-
acesta, orice persoană caută ca să fie unică, să se afirme, să iasă În evidență, să se pună În valoare, distingându-se de celelalte persoane. Din acest punct de vedere, principiul unicității pare a se apropia de principiul autorității și al dominanței, precum și de principiul exemplarității. Trebuie menționat Însă faptul că prin „unicitate” acceptăm că manifestările din sfera umanului sunt unice și irepetabile. Ele pot fi previzibile sau imprevizibile, dar, chiar În cazul În care se vor repeta, ele nu vor fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
eliberează Eul și posibilitățile acestuia, favorizând capacitățile sale de afirmare. Cazurile de mai sus privesc, pe de o parte, limita impusă persoanei (eșecul, conflictele, Înfrângerea, culpabilitatea, boala, moarteaă sau, dimpotrivă, deschiderea care se oferă persoanei (succesul, realizarea de sine, prestigiu, dominanță, autoritate, putereă. Orice persoană, orice Eu este pus de Împrejurările vieții În situații de tipul celor mai sus menționate. Persoana nu trebuie privită, psihologic, moral sau filosofic, numai din punctul de vedere al „situațiilor Închise” („situațiile-limită” ale lui K. Jaspersă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din schema următoare. În această schemă se poate remarca faptul că eul personal manifestă patru categorii de tendințe fundamentale, care stau la baza formării tipurilor psihomorale: 1Ă tendința de superioritate În raport cu valorile supraeului moral, caracterizată prin dorința de putere, autoritate, dominanță, dorința de a se impune În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
spirituală și morală. El reunește două tipuri: apolinicul și dionisiacul. Tipul latin Caracteristice pentru acest tip uman sunt atitudinea de deschidere, inteligența superioară, expansivitatea și creativitatea. Raționalist, iubește ordinea și gândirea clară, exactă. Manifestă o mare nevoie de libertate, de dominanță, iubește puterea, este activ și caută să impună celorlalți propriile sale legi. Esența acestui tip a fost surprinsă de către Virgiliu, În următoarele versuri celebre (Eneida, VI, 851-853Ă: Tu regere imperio populos, Romane, mememto; Hae tibi erunt artes, pacisque imponere morem
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ia forme diferite, G. Robin, fiind unul dintre cercetătorii care le-a descris și clasificat: ura dintre frați are la bază reacții de apărare instinctivă, dar și dorința unuia de a domina, dublată de dorința celuilalt de a ieși de sub dominanță; ea este expresia unui dezacord legat de „rangul de fratrie”, precum și a refuzului de a accepta dominarea unuia de către celălalt; este un sentiment de revoltă; acest tip de ură ne amintește cazul „fraților Karamazov” ai lui Dostoievski; ura dintre surori
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
copilului adoptat sau vitreg, dar ea poate fi și diferențiată în mod preferențial, orientată fie către fiu, fie către fiică; e) ura paternă; sentimentul patern este mult mai instabil decât cel matern; ura paternă se manifestă prin ostilitate, tiranie, răceală, dominanță, ironizare, impresia că dragostea soției sale pentru el este reorientată către copii, invidia; f) ura filială reprezintă clasica rivalitate „fiu/tată”, așa cum apare ea în motivele mitologice „Zeus-Saturn” și mai cu seamă „Laios-Oedip”; este de fapt vorba de conflictul statutelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tip tare, cu o dinamică reactivă, situație în care „abaterea” de la normalitate se poate manifesta fie sub forma „afirmării”, fie sub forma „violenței”; afirmarea este latura activă a Eului tare, orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral; ea se caracterizează prin dominanță, demonstrativitate și histrionism; violența este latura haotică a Eului tare, orientat în raport cu pulsiunile primare inconștiente; e se caracterizează prin impulsivitate, caracter irațional nereflexiv și heteroagresivitate; 2) Eul de tip slab, cu o dinamică areactivă, situație în care „abaterea” de la normalitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
inductoare, „stimulată” de persoana de referință, exercită asupra persoanei induse o acțiune agresivă, aceasta din urmă fiind deja influențată de „presiunile” persoanei de referință. Nu există o formă pură de agresivitate. În orice act de agresivitate se distinge o anumită dominanță fie a auto-, fie a heteroagresivității, formele intermediare fiind destul de numeroase. În mod egal, putem vedea și manifestări de violență care combină heteroagresivitatea (crima de omor) și autoagresivitatea (suicidul criminalului). Vom analiza pe rând cele două forme de agresivitate: autoagresivitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1983; Mărginean, 2002; Zamfir, 2002). Privită din această perspectivă, apariția Indicelui Dezvoltării Umane, de exemplu, este o importantă realizare citată în toate lucrările care sintetizează indicatorii sociali. Motivul apariției lui, se recunoaște deschis, este de a constitui o contrapondere la dominanța indicatorilor economici în rapoartele de dezvoltare ale Băncii Mondiale ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Morse</Author><Year>2004</Year><RecNum>1</RecNum><record><rec-number>1</rec-number><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors><authors><author>Morse, Stephen</author></authors></contributors
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin reacționarea selectivă la anumite inputuri care sunt adecvate pentru desfășurarea acțiunii. Din punct de vedere fiziologic, modalitatea acțiune este caracterizată prin tensiune musculară. Din punct de vedere psihologic, modalitatea acțiune este caracterizată prin logica bazată pe obiect, atenție focalizată, dominanța formalului față de caracteristicile senzoriale. Din punct de vedere psihologic, modalitatea receptivă se manifestă prin gândire paralogică și dominanța senzorialului fară de logic (formal). În timp ce se poate spune că cea mai mare parte a învățării în sugestopedie are loc în modalitatea
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
acțiune este caracterizată prin tensiune musculară. Din punct de vedere psihologic, modalitatea acțiune este caracterizată prin logica bazată pe obiect, atenție focalizată, dominanța formalului față de caracteristicile senzoriale. Din punct de vedere psihologic, modalitatea receptivă se manifestă prin gândire paralogică și dominanța senzorialului fară de logic (formal). În timp ce se poate spune că cea mai mare parte a învățării în sugestopedie are loc în modalitatea acțiune, adică în timpul introducerii materialelor, în timpul perioadelor de activare și elaborare și în timpul sesiunii de concert activ; de
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
internați, conforma prevederilor Art. 114 C.P., au fost selecționați și cuprinși În eșantionul de analiză statistică 55 de bolnavi care au săvârșit omoruri și tentative de omor, ceea ce reprezintă aproximativ 30% din total. Analizând distribuția bolnavilor după sex, se constată dominanța comportamentului homicidar la bărbați, care reprezintă 81% din total, respectiv 45 bolnavi din 55, În timp ce femeile reprezintă 19%, respectiv 10 bolnave. În funcție de aria de domiciliu, se constată că, mai mult de jumătate din numărul total de bolnavi, 62%, adică 34
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
trăsăturile psihologice ale Persoanei respective, le vom analiza pe fiecare dintre acestea în continuare. l) Constituția somatică se referă la caracteristicile biologice ale individului și cuprinde următoarele laturi; a) Aspectul fizic-corporal, somato-morfic al individului: longilin-astenic, picnic-gras, atletic-musculos; b) Tipul de dominanță endocrină: tiroidian, hipofizar, suprarenalian, gonadic (estrogenic sau androgenic); c) Tipul de reacție neurovegetativă; simpaticoton (slab, agitat, hiper-reactiv, activ), parasimpaticoton (gras, calm, echilibrat, reținut), amfoton (mixt, cu trăsături comune celor precedente); d) Tipul metabolic reunește modelul anabolic-slab și modelul catabolic-gras. 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inferioritate și marginalizare, cu consecințe asupra stimei lor de sine. În cazul deficienților de vedere, construirea stimei de sine prezintă o serie de caracteristici determinate de imposibilitatea perceperii propriei imagini și a reacțiilor celor din jur în relația cu aceștia. Dominanța informațiilor venite pe canalul auditiv le permite receptarea de mesaje de la cei din jur și, astfel, își pot forma la rândul lor nucleul unei stime de sine care să‑i susțină și să le mărească încrederea în propriile forțe și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
eredopatii metabolice, constituind una dintre problemele majore ale medicinei și bioingineriei genetice. În această categorie pot fi incluse trei grupe majore: a) deficiența mintală prin mecanism poligenic - aici fiind incluse cazurile de deficiență mintală pură fără patologie asociată, determinate de dominanța genelor minore nefavorabile inteligenței; b) deficiența mintală cu transmitere mendeliană - cauzate de gene majore mutante, apărute în urma unor tulburări ale metabolismului enzimatic sau fără un substrat biochimic; c) deficiența mintală prin anomalii cromozomiale - anomalii ale numărului și morfologiei cromozomilor 1
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
raportul structurării operațiilor cognitive, decât un copil orb, dar în ambele cazuri se produc modificări esențiale ale proceselor de recepție, analiză și răspuns pentru varietatea stimulilor din mediul înconjurător; prin intervenția proceselor de compensare se produc transformări majore în structurarea dominanțelor perceptive și de prelucrare a datelor la nivel cerebral care conferă anumite particularități modului de manifestare a vieții lor psihice atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de vedere cantitativ. 5.1.1. Clasificarea deficiențelor de auz
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ale unui auzitor, cu deosebirea că memoria cognitiv‑verbală se dezvoltă mai lent, în timp ce memoria vizual‑motrice și cea afectivă au o dezvoltare mai bună; - imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă, la rândul lor, evidente influențe ale dominanței vizual‑motorii în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și de particularitățile judecății și raționamentelor saturate de vizualitate; întârzierea în învățarea vorbirii, pierderea perioadei optime de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
percepute determină efectuarea greoaie a operațiilor gândirii, în special a generalizărilor și comparațiilor, fapt care ar putea ilustra un tablou clinic asemănător unui copil cu deficiențe intelectuale, însă în condițiile unor activități educative normale, cu respectarea și exploatarea optimă a dominanțelor senzoriale ale elevului deficient de vedere, se pot asigura condiții de evoluție normală în plan intelectual. • Atenția este îndreptată permanent în direcții diferite sau este concentrată într‑o direcție sau alta, după intensitatea și semnificația stimulilor percepuți, fapt care necesită
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
identificarea schemei corporale proprii; b) identificarea schemei corporale a partenerului; c) identificarea schemei corporale pe manechine, păpuși demontabile etc.; d) raportarea propriei persoane la obiectele din mediul ambiant; e) senzații și percepții ale propriului corp; f) identificarea lateralității și a dominanței; g) descifrarea/înțelegerea expresiilor care corespund/exprimă anumite emoții și sentimente; h) cunoașterea pozițiilor fundamentale și capacitatea de a opera cu acestea (șezând, culcat pe spate / dorsal, culcat pe față / ventral, culcat pe o parte / lateral etc.). În funcție de aceste elemente
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de expresie motrice: a) sincineziile - mișcări simetrice involuntare ale părții opuse care însoțesc mișcările voluntare ale părții active; b) paratoniile - ticurile și mișcările ritmice (întâlnite frecvent în sindromul de instituționalizare sau în carențele afective majore la copil); c) tulburări de dominanță cerebrală - dispraxiile (mișcări lipsite de coerență și îndemânare cu implicații grave mai ales în activitățile grafice școlare). 2. Tulburări care afectează comunicarea motrice: a) instabilitatea psihomotrice; b) imaturitatea psihomotrice; c) inhibiția psihomotrice; d) astenia psihomotrice. 3. Tulburări de realizare motrice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
percepute de subiect și după intenția partenerului; h) relația dintre corp și mediu - recunoașterea și denumirea pozițiilor obiectelor în raport cu corpul; i) recunoașterea și denumirea pozițiilor obiectelor între ele; j) relația dintre corp și obiecte reprezentate imagistic (planșă, desen, schemă); k) dominanța cerebrală. 2. Conduita și structura perceptiv‑motrice de culoare: a) identificarea culorilor; b) discriminarea culorilor; c) operare‑clasificare a culorilor. 3. Conduita și structura perceptiv‑motrice de formă: a) identificarea formelor; b) discriminarea formelor; c) operare‑clasificare a formelor. 4
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau latura panoului. Băieții trebuie să lanseze mingea de trei ori, iar fetele de patru ori. Proba nu este reușită dacă a atins ținta mai puțin de două ori cu mâna dreaptă și niciodată cu mâna stângă (pentru cei cu dominanța mâinii drepte) și invers (pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Se notează cu „+” reușita cu ambele mâini și cu 1/2 „+” reușita cu o singură mână (se notează care). Nu se reia proba. 3. Subiectul sare cu picioarele înainte, deasupra
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de trei ori, iar fetele de patru ori. Proba nu este reușită dacă a atins ținta mai puțin de două ori cu mâna dreaptă și niciodată cu mâna stângă (pentru cei cu dominanța mâinii drepte) și invers (pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Se notează cu „+” reușita cu ambele mâini și cu 1/2 „+” reușita cu o singură mână (se notează care). Nu se reia proba. 3. Subiectul sare cu picioarele înainte, deasupra unei corzi întinse la o înălțime de 20
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
liniile orizontale ale foii dictando; durata - 15 secunde pentru fiecare mână. Proba nu este reușită dacă a trasat mai puțin de 20 de linii cu mâna dreaptă și mai puțin de 12 linii cu mâna stângă (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Liniile trasate peste și sub cele orizontale nu se socotesc, dacă depășesc 3 mm. Se notează cu „+” reușita cu ambele mâini și cu 1/2 „+” reușita cu o singură mână (se notează care). Se permite o a doua
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ieșirea din labirint. După 30 de secunde se reia cu mâna stângă; durata - 1 minut și 30 de secunde pentru execuția cu mâna dreaptă și 2 minute și 30 de secunde pentru execuția cu mâna stângă (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi). Proba nu este reușită dacă pentru mâna dreaptă linia desenată iese de mai mult de două ori din limitele labirintului și de mai mult de trei ori pentru mâna stângă (invers pentru cei cu dominanța mâinii stângi) sau
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]