205,974 matches
-
tocmai timpul necesar să cunosc domnii Nimeni șu Nimic care, după cum văd vă dau și Dumneavoastră târcoale. M-am uitat spre șaua calului de unde, ci doi numiți au sărit evident fericiți apropiindu-se de noi. Pictorul, jovial, s-a adresat domnului Nimeni cu întrebarea firească: -Cine ești Dumneata domnule Nimeni? -Sunt nimeni. Nimeni care întotdeauna nu a făcut nimic. Nimeni care întotdeauna a făcut ceea ce nu trebuia făcut. Nimeni care întotdeauna este singurul care-și asumă răspunderea pentru toți cei care
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
Nimic care, după cum văd vă dau și Dumneavoastră târcoale. M-am uitat spre șaua calului de unde, ci doi numiți au sărit evident fericiți apropiindu-se de noi. Pictorul, jovial, s-a adresat domnului Nimeni cu întrebarea firească: -Cine ești Dumneata domnule Nimeni? -Sunt nimeni. Nimeni care întotdeauna nu a făcut nimic. Nimeni care întotdeauna a făcut ceea ce nu trebuia făcut. Nimeni care întotdeauna este singurul care-și asumă răspunderea pentru toți cei care au făcut dar nu ce trebuia să fie
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
echivalentul în persoane a ceea ce prietenul Nimic este pentru cantități. De aceea suntem un cuplu de nedespărțit. Nimic de adăugat. Nimeni s-a prezentat cum se cuvine și totodată nimeni nu ar dori să devină Nimeni. Ionel se adresă apoi domnului Nimic cerându-i să se prezinte, folosind cuvintele: -Domnule Nimic, ne cunoaștem de mai mult timp și cunosc formele diverse pe care le poți lua. Dar cine ești în fond Dumneata? Cum te prezinți cu cuvintele proprii, neplagiat sau neplagiind
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
prezinte, folosind cuvintele: -Domnule Nimic, ne cunoaștem de mai mult timp și cunosc formele diverse pe care le poți lua. Dar cine ești în fond Dumneata? Cum te prezinți cu cuvintele proprii, neplagiat sau neplagiind? -Nu aș putea spune ca domnul Nimeni că aș fi simplu nimic. Sunt un nimic mai mare sau mai mic dese ori fiind confundat cu ceea ce se numește matematic mulțimea vidă. Zero este zero iar nimic este nimic nu zero. Algebra mă dotează dx, adică o
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
încât dese ori exprimarea unei diferențe A -B nu este suficientă și se apelează la o fracție. Dar îmi depășește nivelul. Eu rămân nimic, dar un nimic mai mare sau mai mic ceea ce pare un paradox. -Ce legătură ai dumneata domnule Nimic cu geometria? -Mult mai mare decât îți vine să crezi. Eu am fost tratat ca nimic mai mare sau mai mic în algebră, capitolul limite. Geometria afină m-a înghițit cu sau fără voia ei. Până la completarea geometriei cu
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
dreaptă există o distanță d care, cică, rămâne constantă la paralele. Poți aprecia câte miimi sau milionimi de arc totalizează la infinit distanța d ?. Toate acestea milionimi de arc reprezintă câte o dreaptă tot paralelă. E la mintea cocoșului! -Mulțumesc domnule Nimic pentru exprimarea teoriei proprii. Este la latitudinea geometrilor care sunt mai mult de Nimeni să decidă dacă, în lumina geometriei comasate Euclid, Bolyai sau Lobachevski are dreptate. Spuse în final Ionel care, a mai făcut apoi călare câțiva pași
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
de dezbătut...Știu și eu ce să zic...!? Îl las pe el să decidă.... Știi cum e, cocoș, nu, ca toți bărbații...Cum să nu-i spun, dar hotărârea trebuie să-i aparțină... La o adică să nu zică, vezi Doamne, că i-am stricat ploile...Fiecare pasăre pe limba ei piere, știi vorba...te țin la curent... Mai e vorbă...!? Pa! 6 Seara în parcul Zăvoi se întâlnesc cele două prietene Elena și Rodica. Nerăbdătoare, Rodica o întreabă care este
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1400267380.html [Corola-blog/BlogPost/350475_a_351804]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > RUGĂ-N RĂDĂCINI Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Perdele de zăpadă mi-alunecă pe pleoape, Și cerul se așează pe ochii-mi mai aproape, E Domnul nostru-n inimi descătușând himere, Și umbra dinspre neguri,de-atâta alb,iar piere... Se-aude dinspre-adâncul pădurii adormite Sub liniștea cernită din ceruri nepăzite O rugă de credință ce-adânc întrepătrunde Nedumerirea Evei, cu cine și de unde Să-aprindă-n întuneric
RUGĂ-N RĂDĂCINI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ruga_n_radacini.html [Corola-blog/BlogPost/358804_a_360133]
-
Mi-e teamă însă că procesul de schimbare paradigmatică a noii ordini globale a lumii a început, practic, încă de ieri!... „Îmi plac cuvintele neobișnuite pe care nu le înțeleg...”, rostește la un moment dat Satin în „Azilul de noapte”. Domnule Cehov, domnule Gorki, mă auziți? Dacă da, răspundeți-mi, vă rog!... Vântul noii ordini mondiale spulberă totul cu putere în jur, clătinând din toate încheieturile lor slabe statuile din piatră ale lumii de afară!... Viforul cumplit al decadenței urlă mai
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ziua_interna_magdalena_albu_1368836919.html [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
teamă însă că procesul de schimbare paradigmatică a noii ordini globale a lumii a început, practic, încă de ieri!... „Îmi plac cuvintele neobișnuite pe care nu le înțeleg...”, rostește la un moment dat Satin în „Azilul de noapte”. Domnule Cehov, domnule Gorki, mă auziți? Dacă da, răspundeți-mi, vă rog!... Vântul noii ordini mondiale spulberă totul cu putere în jur, clătinând din toate încheieturile lor slabe statuile din piatră ale lumii de afară!... Viforul cumplit al decadenței urlă mai aprig și
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ziua_interna_magdalena_albu_1368836919.html [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
Eu, semnatarul acestui articol, sunt născut în Caransebeș, si am locuit 30 de ani acolo. În orașul Caransebeș, sunt Căldărari de sute de ani. După Revoluție s-au stabilit câteva familii de Romi Gabor. Nici vorbă de Ungrika Rom. Articolul domnului Yaron Matras se întinde pe multe pagini, de la 199 la pagina 245. Redam mai jos numele autorilor revistei Români Studies. Judecați dragi cititori de ce Yaron Matras este speriat de înființarea uni institut de studii țigănești compus din romi nativi. Industria
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
județene. Iată câteva nume: Lucian Chișu, director al Muzeului Național al Literaturii Române, Eugen Simion, președintele Academiei Române, directorul Muzeului Brăilei, profesorul Ionel Cândea, actorul Ion Besoiu, scriitorii Constantin Gherghinoiu, și Viorel Mortu și mulți alții. Dintre oficialități au fost prezenți: domnul Bunea Stancu, președintele CJ Brăila, domnul Aurel Simionescu, primarul Brăilei și domnul Petre Andrei primarul localității Gradiștea. Au pășit cu toții pe meleaguri din Dunărea de Jos, locul de unde și-a înaripat visele omul Fănuș Neagu, înger păzitor al cetății Grădiștei
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
director al Muzeului Național al Literaturii Române, Eugen Simion, președintele Academiei Române, directorul Muzeului Brăilei, profesorul Ionel Cândea, actorul Ion Besoiu, scriitorii Constantin Gherghinoiu, și Viorel Mortu și mulți alții. Dintre oficialități au fost prezenți: domnul Bunea Stancu, președintele CJ Brăila, domnul Aurel Simionescu, primarul Brăilei și domnul Petre Andrei primarul localității Gradiștea. Au pășit cu toții pe meleaguri din Dunărea de Jos, locul de unde și-a înaripat visele omul Fănuș Neagu, înger păzitor al cetății Grădiștei de Sus, într-un pelerinaj al
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
Române, Eugen Simion, președintele Academiei Române, directorul Muzeului Brăilei, profesorul Ionel Cândea, actorul Ion Besoiu, scriitorii Constantin Gherghinoiu, și Viorel Mortu și mulți alții. Dintre oficialități au fost prezenți: domnul Bunea Stancu, președintele CJ Brăila, domnul Aurel Simionescu, primarul Brăilei și domnul Petre Andrei primarul localității Gradiștea. Au pășit cu toții pe meleaguri din Dunărea de Jos, locul de unde și-a înaripat visele omul Fănuș Neagu, înger păzitor al cetății Grădiștei de Sus, într-un pelerinaj al recunoștinței. În prezența soției, Stela Neagu
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
celor prezenți aici, în locul de unde a zburat sufletul mărinimos al lui Fănuș Neagu și s-a cântat veșnica pomenire. Fiecare a gustat din coliva pregătită, simbolul credinței noastre în nemurire și înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul însuși le-a înfățișat ca simboluri ale învierii trupurilor; După cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot așa și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
proiectele ce la va dezvolta aceasta, printre care proiectul ,,Prietenii lui Fănuș Neagu”, ce va publica semestrial în reviste, materiale despre marele scriitor, precum și un concurs literar de creație. Câteva cuvinte au fost rostite și de către președintele Consiliului Județean Brăila, domnul Bunea Stancu, de primarul Gradiștei , dar și de prietenul autorului, academicianul Eugen Simion. De la primarul Gradiștei, Petre Andrei, am aflat că va intra în custodia Primăriei Locale administrarea Casei Memoriale Fănuș Neagu, dar și că, în curând, strada pe care
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
țeasă visele sale atât de minunat? Cu siguranță aici, la rădăcinile sale... Icoanele ce vegheau încăperile casei, m-au îndemnat să mi-l imaginez pe Fănuș Neagu, copil fiind, îngenuncheat, cum își unește mâinile deasupra inimii și se roagă: ,, Fă Doamne din trupul meu sălașul iubirii, din glasul meu vioară a slovelor, din gândul meu râu de vise, iar din brațele mele aripi de îngeri, ca să pot cutreiera nepătrunsele taine ale vieții! Amin!” Și... Dumnezeu i-a ascultat ruga, iar prin
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
Stelian Gomboș, Dumnezeiasca Euharistie, călăuză către Împărăția cea Veșnică, Editura „Agnos”, Sibiu 2010, 375 p. Sfânta Euharistie este Taina prin care, sub forma pâinii și a vinului, creștinul se împărtășește cu însuși Trupul și Sângele lui Iisus Hristos. Instituită de Domnul și Mântuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Taină (Matei 26, 26-28; Marcu 14,22; Luca 22,10), Euharistia este Taina unității Bisericii, așa cum arată Sfântul Apostol Pavel: < > (I Corinteni, 10,17). Părintele Profesor Dumitru Stăniloae afirma că: „Euharistia este
STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stelian_gombos_0.html [Corola-blog/BlogPost/359448_a_360777]
-
într-un dinamism marile potențialități umane care semnifică și simbolizează ceea ce trebuie să devină lumea, adică o dăruire și un imn de laudă adus neîncetat Creatorului. Într-un alt studiu teologul Stelian Gomboș prezintă temeiuri scripturistice și dogmatice în legătură cu prezența Domnului în cadrul Sfintei Liturghii. Sunt prezentate jertfele sacre ale Vechiului Testament ca anticipare și preînchipuire a Jertfei Euharistice, arătând că sacrificiul creștin s-a împlinit o singură dată pe Golgota prin Jertfa Fiului lui Dumnezeu. Tot în acest capitol sunt prezentate
STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stelian_gombos_0.html [Corola-blog/BlogPost/359448_a_360777]
-
care desprindem faptul că Iisus Hristos este Jertfa cea vie plină de iubire și că unirea cu Hristos în Euharistie este o unire deplină. Tot în acest studiu autorul prezintă importanța slujirii arhierești a Mântuitorului Iisus Hristos, legătura dintre Învierea Domnului și prezența Sa permanentă în Euharistie, valoarea și importanța Sfintei Euharistii ca Taină etc. Un subcapitol important al acestui studiu este cel consacrat caracterului soteriologic al Sfintei Euharistii din care desprindem faptul că scopul ultim și ținta finală a Jertfei
STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stelian_gombos_0.html [Corola-blog/BlogPost/359448_a_360777]
-
valoarea pastorală și duhovnicească a Sfintei Euharistii ca temelie a Bisericii prezentând legătura dintre Euharistie și unitatea Bisericii precum și unitatea dintre Euharistie, Episcop și Biserică. Un alt aspect care merită evidențiat este cel consacrat prezenței reale în Sfânta Euharistie a Domnului nostru Iisus Hristos. Un studiu foarte actual este cel dedicat Euharistiei în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur din care reținem pregătirea pentru primirea Sfintelor Taine, importanța participării la cultul divin public precum și a primirii Sfintei Împărtășanii. Autorul arată importanța
STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stelian_gombos_0.html [Corola-blog/BlogPost/359448_a_360777]
-
Gură de Aur din care reținem pregătirea pentru primirea Sfintelor Taine, importanța participării la cultul divin public precum și a primirii Sfintei Împărtășanii. Autorul arată importanța împărtășirii cât mai dese a preotului și a tuturor creștinilor cu însuși Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Un alt studiu dinspre finalul volumului care merită amintit este cel dedicat importanței Părintelui Duhovnicesc în viața duhovnicească a credincioșilor. Autorul consideră duhovnicia ca o lucrare de mare importanță în misiunea pastorală a Bisericii, ca o lucrare
STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stelian_gombos_0.html [Corola-blog/BlogPost/359448_a_360777]
-
alți 15 condamnați în procesul Ion Antonescu: ,Dosar nr. 1921/ 1947 - Curtea de Apel București Secția a IX-a - încheiere. Deciziunea criminală nr. 27 - Ședința publică de la 6 februarie 1948 - Curtea, pentru motivele care se vor vedea, ascultând și concluziunile domnului procuror general, în numele legii decide: condamnă pe Mircea Vulcănescu, în vîrstă de 44 de ani, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul Văcărești, fost funcționar public în Ministerul Finanțelor să sufere 8(opt) ani temniță grea pentru crimă de război. Mai
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
și din cea mai veche biserică ardeleană construită în plan circular. La edificarea ei, a fost folosită piatră de râu, dar în special cărămidă romană obținută din demolarea construcției existente anterior pe această fundație. Ghid în aceste vizite a fost domnul Aurel Dîncșoreanu, consilier local, care a ținut pentru oaspeți o veritabilă lecție de istorie universală. Seara zilei de vineri a fost consacrată unei agape prietenești, condimentate cu poezie și cântece. În acest scop, li s-au asociat oaspeților și organizatorilor
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > RUGI DE LACRIMI Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Doamne, moartea nu ne dă preaviz, ea umblă-n colectiv, Pe altarul ei se aprind trupuri de Rai, aici pe pământ gravitează Iadul sus în Cer rămâne doar un zbor al îngerilor cu aripi strivite de tălpile răului. Doamne, părinții nu
RUGI DE LACRIMI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_lavinia_niculicea_1447244572.html [Corola-blog/BlogPost/384729_a_386058]