5,649 matches
-
dulce și mai tânguios cântec. Era atâta minune risipită-n acel cântec monoton încât n-o puteai cuprinde numai cu inima, deseori apelând și la o lacrimă. Au dispărut căruțele brăilene, fabuloasele lor coșuri pictate. Au dispărut rotarii, șaretele, docarele domnești. Plutesc tot mai întunecat pe un drum care-mi colindă sufletul. Dumnezeule, și câte povești cu căruțe care și-au rupt roțile în viroagele drumului spre Brăila! Convoaiele ducând grâu la vânzare în Oborul Mare îngreuiau pământul cu cântecul dulce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
sfătuirea fiecărei dintre-nșii cu ceilalți ș-a tuturor împreună. Acea voință din sus nu ni va alege de domn p-unul din acei ce se sprijină de vuetul partidelor, impunîndu-se-nseși țerei, ci p-un român ce nu țintește la scaunul domnesc, însă, alegându-să, va primi-ncredințata lui povară cu frica lui Dumnezeu, va muri pentru sine și pentru rudele sale, pentru prietenii și cunoștințele, pentru dușmanii și răuvoitorii de-nainte, va-nviea pentru a să jărtfi-n tot ceasul binelui țerei!" Așa cum precizează I.
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
e vorba de un nume propriu (precum Boiangiu, Sacagiu etc.). Înclin să cred că majuscula e o eroare, personajul nu reapare, ca să merite un nume, iar mehtupciu desemnează funcția partenerului de dardăr al lui Pirgu: redactor de hotărâri și edicte domnești adică de Ťmehtupuriť. Dar ce era dardărul? Un titirez cu fundul semisferic și fețele laterale egale, un fel de zar. Dardărul se rotea și, pierzând viteza, cădea cu una dintre fețe în sus, ea aducând jucătorului un câștig din miza
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
Existau patru fabrici de cherestea, șase pentru fabricarea parchetului, patru de butoaie, una de calapoade, două de scule de lemn, 31 fabricanți de trăsuri și 111 tâmplari. Autorul mai face referire la „Fabrica de Mobile Reich S.L. și fiii” (str. Domnească nr. 4), înființată în anul 1878, cu 65 de muncitori, ale cărei produse utilau școli, spitale și fabrici din oraș. Depozitele de lemne mai importante erau „Frații Brody”, „Bistra” și „Dr. Csasznek Nándor”. Prin unele din produsele sale legate de
Agenda2006-09-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284808_a_286137]
-
prestigiosului festival de interpretare se va desfășura la Târgoviște în următoarele etape: 1-2 septembrie, preselecția, la Liceul de Muzică (str. Pârvan Popescu nr. 60); etapa finală, 26-28 octombrie. Înscrierile se fac pe adresa Casa de Cultură Municipală Târgoviște, str. Calea Domnească nr. 208, cod 130016, OP 1, CP 6, iar informații suplimentare și fișa de înscriere pot fi solicitate sunând la tel./fax 0245/210 964 sau 0245/210 878. Candidații vor pregăti un repertoriu de cinci romanțe și vor plăti
Agenda2006-23-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285023_a_286352]
-
G. M. Zamfirescu, soție infidelă asumîndu-și rolul de inițiatoare ale unor femei mai tinere în tainele eroticii. Ceva mai demult, unii țigani aveau și funcția de călăi. În Princepele lui Eugen Barbu, călugării spoliatori sînt bătuți cu bicele de țiganii domnești. În mediul cazon, prezentat de A. Bacalbașa țiganii sînt marginalizați - discriminați am spune - și uneori utilizați ca lăutari, ceea ce ei acceptă ca să-și ușureze stagiul militar. Ulterior G. Brăescu și Camil Petrescu îi prezintă în război (primul mondial) cam în
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
oprește Cărarea negăsind. Se tânguiește Zadarnic, deznădejdea o cuprinde. E ceas târziu de noapte. Tot mai greu Și mai târziu e-n stearpa mea viață. Se-afundă și se-ntunecă mereu. Vremelnic, tu, domnița mea semeață, Odihnă afli în palat domnesc. Eu, rebegit, în beznă rătăcesc. José Hierro Viață La urma urmei, totu-a fost nimic, Deși fusese-n zorii zilei tot. Acum, când praful s-a ales de tot, Am înțeles că totu-a fost nimic. Strig: „Tot!”. Ecoul îl
Poezie spaniolă () [Corola-journal/Journalistic/4345_a_5670]
-
de organizare a poștei a dispărut treptat din toată Europa. Abia în secolele XIII-XIV, serviciul poștal asemănător celui roman, începe să funcționeze în mai multe țări europene. O dată cu întemeierea celor două state românești, nevoia de comunicare, de transmitere a poruncilor domnești sau de primire a știrilor din țară și de peste hotare era tot mai pregnantă, impunânduse organizarea unui serviciu poștal. Sarcina a revenit “curierilor domnești”, care se foloseau de cai, ceva mai târziu și de “olace”. Primul document care atestă existența
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cât mai mult din calea olăcarilor. Întemeiau noi sate, bineînțeles fără aprobarea Domnului. Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, se acordau scutiri pentru darea cailor de olac. Era o favoare specială, un privilegiu întărit printr-un act domnesc, tot mai des întâlnit în secolele următoare. Scutirile date pentru caii de olac demonstrează cu prisosință existența unui serviciu poștal și după cum se va observa, evoluția lui va fi influențată de condițiile economice, sociale și politice, care se înțelege, nu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
speciali și prin dregători locali ai administrației de stat. Aceștia foloseau cai foarte buni pentru a se deplasa ușor și repede, diferite semnale, ca sunete de clopote, de buciume, dar mai ales, focuri aprinse pe înălțimi. Cu asemenea mijloace, porunca domnească era cunoscută în cel mai scurt timp tuturor locuitorilor țării. Astfel, în timpul lui Vlad Țepeș(1448, 1456-1462, 1476) se puteau aduna fără greutate 30.000 de oameni apți să mânuiască armele. Pe vremea lui Ștefan cel Mare, fiind foarte bine
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștă, numite menziluri, dirijate de un căpitan de menzil, devenit apoi căpitan de poște. S-au construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători, adăpost pentru cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și a altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de stat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
celor ce merg fără ugerit...” etc. Relatări despre serviciile poștale din Moldova secolului al XVIII- lea, au rămas și de la misionarul englez Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții ... Curierii aceștia mergeau cu cea mai mare repeziciune, aducând știri însemnate, și lumea, când vedea că trece un asemenea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
bazele statului moldovenesc de sine stătător. Sub Bogdan(1359-circa.1365), recunoscut de feudalii locali ca voievod și domn, începe organizarea administrativă a statului și odată cu aceasta, apare desigur și necesitatea înființării unui serviciu de curieri călări, care să transmită poruncile domnești și să primească știri din diferite părți ale țării. Mai târziu, când circulația curierilor sa intensificat și numărul lor a crescut, concomitent cu sarcinile ce le reveneau, ca urmare a organizării statale, s-a simțit nevoia utilizării unor căruțe mici
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
plângerea câmpulungenilor, Grigore I. Callimah hotărăște: "Pentru caii de olac, poruncim să nu dea, să se urmeze, cum s-a poruncit". Hotărârea domnului moldovean atenționa ispravnicii, care neținând seama de înlesnirile acordate câmpulungenilor, solicitau cai de olac pentru transportul oamenilor domnești, a solilor sau trimiși ai sultanului. Caii, nutrețul și olacele erau puse la dispoziție de către locuitorii asezarilor de pe traseul postei sau din apropiere, cu excepția celor scutiți. Dezvoltarea vieții economice a dus la apariția unor importante centre meșteșugărești, comerciale și politicoadministrative
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
birului pe numărul locuitorilor rămași, au împărțit ținuturile după cuviință, cum trebuia să fie pe forma cea nouă ..., întregind ținutul Sucevei cu părți din celelalte și statornicind rezidența sa în Folticeni, un târgușor mic”. Întemeierea târgului este atestată prin hrisovul domnesc din 18 august 1780. Progrese în organizarea serviciului poștal Nu se cunoaște precis modul de organizare al serviciului poștal în noul ținut, dar se știe că domnul Moldovei Constantin Ipsilanti(7 martie 1799-28 iunie 1801) s-a ocupat intens de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
contraci cotun cumpănă stofă groasă de lână, prelucrată la piuă. nepăsător. raport scris adresat domnitorului de către un mare dregător. mare dregător al Olteniei. căpetenie, rang militar. clădire pentru găzduirea trimișilor otomani în țările române. soldat care face serviciul de curier domnesc, călăreț. cel care mână caii cu biciul. manta lungă și largă, de proveniență orientală, purtată de domn și marii boieri. cal de poștă. reprezentant sau agent diplomatic pe lângă Poarta Otomană. trăsură ușoară cu două roți, cu suspensie pe arcuri, trasă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștei. sumă plătită drept salariu, după zilele lucrate. soldat din infanterie. șnur terminat cu ciucure ce se atârnă la mânerul sabiei. veche unitate de măsură pentru greutate(egală cu 3,18-3,23 grame). titular al unei înalte funcții din sfatul domnesc. țesătură deasă și groasă din fire de bumbac sau de cânepă. administrator, intendent. timbrare, a lipi marca adezivă sau a imprima mecanic marca pe o scrisoare sau altă trimitere poștală. fir de metal sau șiretăîmpletit sau răsucit) de lână, de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de suveranii multor țări din orient. tribut, dare în bani, dat de popoarele supuse hrisov îmblător lampaș lăncer leghe logofăt lude mahalagiu menzil menzilgiu mintean obliterare olac olăcar pan panaș para pașă pârgar pecete polc sultanului. act emis de cancelaria domnească. umblător, curier. fâșie lată de postav cusută pe latura exterioară a pantalonilor. lăncier, soldat din cavalerie care era înarmat cu lancie. unitate de măsură(1 leghe-4.452 m). mare dregător, membru în sfatul domnesc unitate fiscală formată din mai mulți
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
polc sultanului. act emis de cancelaria domnească. umblător, curier. fâșie lată de postav cusută pe latura exterioară a pantalonilor. lăncier, soldat din cavalerie care era înarmat cu lancie. unitate de măsură(1 leghe-4.452 m). mare dregător, membru în sfatul domnesc unitate fiscală formată din mai mulți contribuabili, solidari resposabili de achitarea dărilor. om de rând. nume dat serviciului de poștă, stație de poștă. conducătorul unei stații de poștă, slujitor de poștă. haină țărănească din țesătură groasă de lână, de obicei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
niște fișe pentru a da în comunicație două linii telefonice, una cu alta, sau a pune o linie telefonică pe aparatul telefonic al schimbătorului; a pune linia la pământ. un postav alb cu țesătură de aur. înalt demnitar la curtea domnească. conducător. aparat specialăaltă variantă a celui bavarez) care asigura cu ajutorul unor fișe comunicațiile telefonice între abonați, sau între abonați și rețeaua publică. haină țărănească, lungă, făcută dintro țesătură groasă de lână. aparat cu ajutorul căruia codul Morse este tradus după zgomotul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu câteva rezervații stricte (Rezervația de zimbri „Dragoș Vodă”; Codri de aramă; Pădurea de Argint; Rezervația de Stejar Dumbrava); edificiile cultural - istorice din Târgu Neamț (Cetatea Neamțului, Muzeul „Ion Creangă” din Humulești, Muzeul de Istorie) și din Piatra Neamț (zidurile Curții domnești din timpul lui Ștefan cel Mare, Biserica Sf. Ioan); amenajări pentru agrement în Piatra Neamț: pârtii de schi, punct de belvedere, telegondolă. Estul Transilvaniei cuprinde partea centrală și de vest a Carpaților MoldoTransilvani și dealurile submontane ce fac trecerea spre Depresiunea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
acționa personal, ci delega temporar un boier sau un țăran liber (dar care în calitatea lui de reprezentant al statului era boier). Uneori, stabilirea hotarului se făcea de către domnie, iar hotarnicul avea doar sarcina de a pune în aplicare hotărârea domnească. Sfatul domnesc era alcătuit din boierii din divan, asesori în judecata domnească și martori în documentele emise de domnie. Grupul de boieri avea un număr nedeterminat și era format din curteni sau din boierii locali care aveau sarcina să aleagă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ci delega temporar un boier sau un țăran liber (dar care în calitatea lui de reprezentant al statului era boier). Uneori, stabilirea hotarului se făcea de către domnie, iar hotarnicul avea doar sarcina de a pune în aplicare hotărârea domnească. Sfatul domnesc era alcătuit din boierii din divan, asesori în judecata domnească și martori în documentele emise de domnie. Grupul de boieri avea un număr nedeterminat și era format din curteni sau din boierii locali care aveau sarcina să aleagă un hotarnic
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care în calitatea lui de reprezentant al statului era boier). Uneori, stabilirea hotarului se făcea de către domnie, iar hotarnicul avea doar sarcina de a pune în aplicare hotărârea domnească. Sfatul domnesc era alcătuit din boierii din divan, asesori în judecata domnească și martori în documentele emise de domnie. Grupul de boieri avea un număr nedeterminat și era format din curteni sau din boierii locali care aveau sarcina să aleagă un hotarnic și să asiste la operațiunile de pe teren. După stabilirea hotarului
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
locali care aveau sarcina să aleagă un hotarnic și să asiste la operațiunile de pe teren. După stabilirea hotarului, ei erau cei care îl însoțeau pe cel delegat de domnie. În Moldova, cei care îl însoțeau nu erau nominalizați în actul domnesc. În Țara Românească era un grup de boieri, de megieși sau de „oameni buni și bătrâni” în număr prefixat, nominalizați în actul domnesc (6, 12, 24, 36, 48), care erau și „jurători” (arbitri) și care serveau de martori în fața domniei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]