5,717 matches
-
Se temeau ca în final Ursuz să nu pună mâna pe tron și pe bogățiile lor. Părea lucru necurat ca un cavaler al nopții, de dincolo de moarte, să sprijine niște muritori neputincioși în fața forțelor sale. Referință Bibliografică: V. UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAȘUL LUI DRACULA) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1456, Anul IV, 26 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
V. UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419612542.html [Corola-blog/BlogPost/357620_a_358949]
-
și 36 mici boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară normal. Acești boieri mari, mijlocii și mici
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
monetară și de realitățile politico-militare europene ale perioadei. În acest context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea din Oltenia a răspuns prin lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
nahui care li-i sâlă cân văd crestele de slanină pin zamă! A suflat în lingură, a gustat. Mitu era numai ochi, cu un zâmbet în așteptare; eu începusem să tremur. - Apăi, mă, așe să șcimbă treaba. Asta-i zamă domnească! Am răsuflat din străfunduri, cu lacrimi de ușurare în ochi. Eram expert la „napti sterparești”. În capitală, cât stătusem în gazdă, mâncam o dată pe zi pireu cu ochiuri și de două ori pe zi ciorba de cartofi cu brânză a
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
gravă suferință pe ambele maluri ale Prutului. Și toată această experiență a mea își are izvorul concentrat în "Biblioteca basarabeană" (din cadrul Bibliotecii Comunale Miroslovești), opera numitului prieten chișinăuian, "Cetățean de Onoare" al comunei noastre - spațiu cu originea străbunilor săi, dregători domnești cu numele Năvrăpescu/ Șoimaru. Între cărțile amintitului compartiment de carte basarabeană se află și cărțile poetului Ionel Căpiță. În relativ recenta mea vizită la Chișinău am avut onoarea să-l și cunosc personal pe autor. După felul omului-poet prefigurat în
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
evident, cu bere). Dar eu nu mă las, că sunt un cetățean conștiincios! Vreau un Basarab pentru țară, de-acolo din „umbra sfântă” a neamului meu, unde i-a așezat Eminescu! A neamului meu am zis? Păi, da! Vreau os domnesc din neamul românesc, ca acela care ne-a „dat” ȚARA, legile și datinile românești, adică identitatea noastră de români, buletinul cu care avem dreptul să circulăm prin toată istoria. Cineva m-a tras de mânecă: aiurezi? Ce cauți pe Drumul
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
care ne-a „dat” ȚARA, legile și datinile românești, adică identitatea noastră de români, buletinul cu care avem dreptul să circulăm prin toată istoria. Cineva m-a tras de mânecă: aiurezi? Ce cauți pe Drumul Oaselor? Lungul șir al oaselor domnești s-a sfârșit demult. M-am resemnat, revenind la realitate. Totuși...vreau să cunosc semnalmentele acelor eroi eminescieni, ca să știu ce să le cer Irozilor de astăzi, care pretind că știu să ne conducă. De aceea, vă rog să-mi
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
ani de viață și am privit, cuprins de nostalgie, plutirea lină a câtorva bărci cu tineri pe oglinda lacului artificial al parcului... Ultimele zile, deosebit de aglomerate în activități profesionale, mi-au permis o „fugă” până la Ruginoasa pentru a vizita Palatul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza, construit în 1811 și aparținând, inițial, familiei Sturza. Atestată documentar într-un hrisov din anul 1596, localitatea este situată între orașele Târgu Frumos și Pașcani. Aici s-a născut, la 3 februarie 1898, Gheorghe I.
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
care constată sec: ,,de Ziua Cernăuților n-am prea auzit să se amintească și de numele întemeietorului care i-a eternizat intrarea în istorie” - pentru că, reliefează mai departe Maria Toacă, răbojul anilor consemnează că urbea ,,își are începutul de la actele domnești semnate de voievodul Țării Moldovei Alexandru cel Bun, printre care și un tratat comercial, încheiat la 8 octombrie 1408 cu negustori din Lvov”. Autoarea punctează realitatea că domnitorul român și-a întemeiat cetatea la răscrucea vestitelor drumuri comerciale, ,,oblăduind-o
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ne cunoască”. Maria Toacă revine asupra spiritului de jertfă, original și profund, întruchipat în lucrările de artă plastică din expoziția atipică a artistei Dany Madlen Zărnescu, vernisată la Cernăuți, după ce acestea fuseseră găzduite la Teatrul Național din București, la Palatul Domnesc Mogoșoaia și la galeria Muzeului de Istorie din Suceava: Rafinamentul colajelor în negru, pe alocuri cu puțin roșu și albastru vine chiar de la origini, fiind renăscut din liniștea rugăciunii, din smerenia poporului nostru”. Autoarea capitolului Amar de Cernăuți precizează că
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de 25 spre 26 august, anul mântuirii 2008. Fiind argeșean de origine, la 25 iunie anul 1953 tânărul Gheorghe a intrat ca frate și viețuitor în mănăstirea Slănic, adică la vârsta de 17 ani, apoi a fost slujitor al mănăstirii domnești - voievodale din Curtea de Argeș. Când se afla încă aici, a fost arestat în noaptea de 25 august anul 1964 (ce coincidență) de către autoritățile comuniste sub acuzația că distribuie cărți de învățătură creștină, în special ale marelui slujitor și misionar, un alt
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_parintel_stelian_gombos_1345721339.html [Corola-blog/BlogPost/355252_a_356581]
-
Biserica Domnească, din Ruginoasa, biserica „Sfinții Constantin și Elena”, din Rediu, biserica „Sfinții Voievozi Mihail și Gavril”, din Vascani și biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Dumbrăvița. Pagini cu parfum de istorie veche îi sunt inspirate autorului de Biserica Domnească ce străjuiește Ruginoasa de 200 de ani. Dar, capitolul cel mai important - pe această temă - îl constituie cel închinat Bisericii Parohiei Dumbrăvița, care apare ca o emblemă a tot ce poate fi istorie și prezent, credință și faptă, creație și
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
Moromete moldovean.) *** Patria încape și într-o propoziție. Dacă vorbele care o cuprind sunt rostite în limba celor care simt Patria. * Patria nu e un cuvânt, ci o sumă de cuvinte. În cuprinsul sumei, cuvântul Mama stă pe un tron domnesc. * Apatrizii nu sunt doar oameni fără Patrie, ci și fără mamă. Mai mult decât orfani. * Pe parcursul vieții, omul are o sumedenie de motive să se supere. Între ele însă nu se află niciodată Patria. * Țara e mai puțin decât Patria
PATRIA, ÎN ZECE REPREZENTĂRI PERSONALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1448905611.html [Corola-blog/BlogPost/381274_a_382603]
-
Flori și păsări colorate Parcă-mi râd când le șoptesc, Dar mâhnită sunt de toate. De ce oare nu-mi vorbesc? NUFERI ALBI Nuferi albi și minunați Stau cu frunzele rotunde Liniștiți și parfumați, Răsfățându-se pe unde. Cât o pătură domnească Este frunza lor rotată. Stă broscuța să privească Sus la cer, pe ea culcată. Toți copiii îi iubesc, Încântați de taina lor. Când florile se ivesc Le zâmbesc încântător. Peisajul îngeresc Mă îndeamnă la visare, De pe-o frunză să
CIRCUL-GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1497326129.html [Corola-blog/BlogPost/375901_a_377230]
-
minciunii aruncă flăcări pe gură, nimicește totul sub picioare, năvălește în iureș spre conștința umană, dar, i-a fost până azi zadarnică râvna; abia acum a fost încoronată minciuna divă de vocație românească și așa se face că în grădina domnească a ei înflorește tot ce corcește caracterul uman: hoția, lăcomia, corupția, manipularea, opulența... Toate acestea sunt suficiente cauze pentru ca străduința de a portretiza cinstit un om să eșueze în nesiguranța de sine, neîncrederea în oameni, deformarea de la moleculă până la sistem
TUDORIŢA LUNGU. NU POLITICA A SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1450613477.html [Corola-blog/BlogPost/362373_a_363702]
-
mai ales că prin aste locuri bântuie tâlharii. - Nu-i treaba ta! Deschide odată sau te joc în copitele calului! Oșteanul chemă un ajutor și deschise porțile, iar cei patru călăreți se pierdură în umbrele pădurii ca niște năluci. Alaiul domnesc alergă în galop la lumina lunii până îi prinseră zorile din urmă și răcoarea dimineții le pătrunse în oase.. De când plecaseră de la castel principele nu scosese un cuvânt, dar nici căpitanul nu îndrăzni să-i distragă atenția cu vreo vorbă
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
ai toata puterea! Te rog să te folosești de ea. Tânărul îl privi cu reproș pe rege și se îndepărtă de el gândindu-se că regelui nu-i mai pasă de țară. Ieși din cameră și se îndreptă spre divanul domnesc. Acolo îl așteptau câțiva boieri cu zâmbete ironice pe buze. - Hai! Ia un pahar de apa și revino-ți! îi zise unul dintre boieri. Cu o mișcare automata, tânărul luă paharul și trase totul pe gât, cu o sete de
DE UN TÂNĂR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1450814894.html [Corola-blog/BlogPost/366236_a_367565]
-
Cu luceferi și cu sori Că-i fac galbeni sunători Să-ți ia ochii, să te-mbete Și să-i pun la mândre-n plete Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Cu vin vechi și grâu domnesc Că-n somn poteri mă-ncolțesc Să mă fulgere sub lună Să nu mor de moarte bună. Referință Bibliografică: Dine Costandine / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DINE COSTANDINE de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dine_costandine_0.html [Corola-blog/BlogPost/350947_a_352276]
-
Eveniment > Comunicate > REZULTATE CONCURS NATIONAL Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 597 din 19 august 2012 Toate Articolele Autorului REZULTATELE CONCURSULUI NAȚIONAL DE POEZIE, PROZĂ , EPIGRAMĂ, TEATRU SCURT, ESEU, REPORTAJ, PICTURĂ, FOTOGRAFIE, HERALDICĂ ȘI VEXILOLOGIE „Pe aripi de dor domnesc”, Domnești, ediția a V-a, 26 august 2012 S-a încheiat și cea de-a V-a ediție a Concursului Național de poezie, proză, epigramă, teatru scurt, eseu, reportaj, pictură, fotografie artistică, heraldică și vexilologie, organizat de Fundația „Petre Ionescu-Muscel
REZULTATE CONCURS NATIONAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/Rezultate_concurs_national_george_baciu_1345402479.html [Corola-blog/BlogPost/358024_a_359353]
-
a încheiat și cea de-a V-a ediție a Concursului Național de poezie, proză, epigramă, teatru scurt, eseu, reportaj, pictură, fotografie artistică, heraldică și vexilologie, organizat de Fundația „Petre Ionescu-Muscel”, Biblioteca Municipală „Nicolae Velea” din Curtea de Argeș, Casa de Cultură Domnești și Asociația Națională de vexilologie „Tricolorul”, Revista „Pietrele Doamnei”. Tema propusă - lumea satului - a fost ilustrată cu talent de cei 101 concurenți participanți. Juriul, format din Ion C. Hiru (scriitor, președinte executiv al Fundației „Petre Ionescu-Muscel”) - președinte, George Baciu (poet
REZULTATE CONCURS NATIONAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/Rezultate_concurs_national_george_baciu_1345402479.html [Corola-blog/BlogPost/358024_a_359353]
-
Vama, jud. Suceava Ioan Toderașcu, Costești, jud. Vaslui Gheorghe Bălăceanu, Iași Mențiuni Gheorghe Popescu-Ger, București Ștefan Al. Sașa, Câmpina, jud. Prahova Mircea Micle, Baia Mare, jud. Maramureș Ica Ungureanu, Buzău Eugen Ilișiu, Deva, jud. Hunedoara Marele Premiu „Pe aripi de dor domnesc” Marin Voican-Ghioroiu, București Premiul „Petre Ionescu-Muscel”, acordat de Fundația „Petre Ionescu-Muscel” pentru frumusețea versului cu care descrie satul românesc Dorel-Mihai Gaftoneanu, Botoșani Premiul „Ionel Cristescu-Mușătești”, acordat pentru cel mai tânăr poet Gabriela-Oana Bucur, Găești, jud. Dâmbovița Premiul Bibliotecii Municipale „Nicolae
REZULTATE CONCURS NATIONAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/Rezultate_concurs_national_george_baciu_1345402479.html [Corola-blog/BlogPost/358024_a_359353]
-
pe tipsie freamăt dulce ce-nfioară boncăluit de căprioară cu balans de talang doar cununa zorilor stă pe coama norilor veghind poala aștrilor și un univers de gânduri să pun în rânduri cu plaivas cea mai rămas în grădini cu meri domnești prințese din ăle povești ... Referință Bibliografică: risipiri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 921, Anul III, 09 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RISIPIRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Risipiri_george_nicolae_podisor_1373344376.html [Corola-blog/BlogPost/343512_a_344841]
-
cele două flăcări ale lumânărilor parfumate ce se topeau încet, milimetru cu milimetru, în timp ce tensiunea celor doi iubiți se accentua pe fiecare minut consumat. Erau conștienți amândoi că se apropia inevitabila întâlnire, când iubirea lor va fi pecetluită de sceptrul domnesc ce va bate la poarta cetății, pentru a i se deschide și cum va fi o întâlnire de pace, poarta se va da larg în lături și va întâmpina cu entuziasm acest oaspete drag, venit în vizită de uniune și
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
au ivit. Să fi fost tot acest chin al sfârșitului de existență singura variantă mântuitoare la ieșirea din scena teatralo-mundană a unui actor cu vocația trăirii isihaste precum GEORGE CALBOREANU?!... Dumnezeu-Fiul parcă murise pentru el o dată cu ultima vibrație a rugăciunii domnești din ”Apus de soare”. De regulă, multitudinea conotațiilor dramatice, care însoțesc cea din urmă secvență temporală a destinului individual uman, nu reprezintă un simplu semn distinctiv al neputinței biologice firești, ci ele au darul de a muta radical coordonatele axiologice
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1452597072.html [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]