14,040 matches
-
nostru realizator de filme istorice, sigur știe: "proști-proști, da' (tot mai) mulți". Să fi dat peste noi vreo genă istorico-politico-cinematografică pribegind prin secole? Iar dacă tot suntem la ora de istorie: rugat de către un reporter tv să spună câte ceva despre domnia lui Ștefan cel Mare, domnul Gigi Nețoiu, vicepreședintele Dinamo-ului, ne-a luminat și mai mult asupra unor evenimente din istoria patriei noastre, răspunzând că, probabil, respectiva domnie s-a petrecut prin anul 1840. Răspuns perfect: da, era tocmai în
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
ora de istorie: rugat de către un reporter tv să spună câte ceva despre domnia lui Ștefan cel Mare, domnul Gigi Nețoiu, vicepreședintele Dinamo-ului, ne-a luminat și mai mult asupra unor evenimente din istoria patriei noastre, răspunzând că, probabil, respectiva domnie s-a petrecut prin anul 1840. Răspuns perfect: da, era tocmai în vremea când trei dintre prefecții lui Avram Iancu se numeau Gelu, Glad și Menumorut, iar Apolodor din Damasc construia podul de pontoane de la Mărgineni, județul Buzău. Și astfel
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
podul de pontoane de la Mărgineni, județul Buzău. Și astfel s-a mai eliminat o pată albă din perioada dăinuirii noastre pe aceste meleaguri, clarificându-se și o seamă de ambiguități. Păcat că reporterul nu a mai insistat să afle dacă domnia lui Ștefan cel Mare din perioada 1840 a avut loc înainte sau după războiul cu otomanii de la Vaslui (1475)... - Vezi, domnule?, îmi zice Haralampy cu înțeleaptă grimasă a feței, nu ți-am spus eu că oamenii importanți pot schimba istoria
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
frate / soră - nu-mi dau seama), plus al treilea satelit se autointitulează "grup de profesori și de cercetători", treacă de la mine: nici măcar n-am să întreb care e "profesor" și care "cercetător"... S-au văzut și lucruri mai bizare. Spre deosebire de domniile lor, eu nu-mi scriu articolele sprijindu-mă în cârja însemnelor academice, asociind pe neîntrebatelea părerilor mele vreo instituție. Sau, cine știe, te pomenești că numeroasele universități americane la care sunt "angajați" i-au abilitat în acest sens! Și poate că
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
și alții, nu prin vînătoarea de vrăjitoare, ci prin elucidarea atîtor întrebări ale trecutului mai îndepărtat sau mai recent rămase fără răspuns, și expunerea în plină lumină a unor adevăruri ținute sub obroc, acești guvernanți nu făceau decît să mențină domnia kitsch-ului. După cum la fel de kitsch mi se pare confundarea țării ca atare cu un partid, un guvern, un regim sau o linie politică predominînd la un moment dat, ca să nu mai vorbesc de tendința de a-i eticheta pe adversarii
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
Vechiului Testament tradus de Nicolae Spătarul (Milescu), iar al doilea la Relația dintre Noul Testament de la Bălgrad (1648) și textul corespunzător din Biblia de la București (1688). Nu știu de ce nu participă în acest colectiv Alexandru Andriescu, pentru că în formula ieșeană inițială domnia-sa prefațase primul volum, Genesis, apărut în 1988, cu un amplu studiu, Locul Bibliei de la București în istoria culturii, literaturii și limbii române literare, ce ar fi fost necesar și în deschiderea ediției din 2001-2002. Tot Al. Andriescu realizează în
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
Șerban Cantacuzino când a finanțat prima traducere integrală a Bibliei în românește, după Septuaginta, și prima ediție integrală. Are mai puțină importanță că de această apariție își leagă numele și Constantin Brâncoveanu, aflat în 1688 în primul său an de domnie, după moartea predecesorului său. Calitatea de instrument al omogenizării limbii române literare e esențială. Desigur, am putea adopta și strategia de lectură a vânării de pasaje ciudate sau interesante dintr-un punct de vedere sau altul. Așa, de pildă, mi
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
și ale "oamenilor de bine" gata să sară în ajutorul lui Ion Ilici Iliescu. Astăzi, partidul fuge ca dracul de tămâie de acele sintagme ce gâdilau orgoliul bizonului național. Pesedeii calcă în picioare tot ce susținuseră, instaurând în mod oficial domnia "obraznicilor" și-a "miticilor". De fapt, marele Octav e puțin în urma istoriei: tipul uman pe care-l promovează e de mult majoritar în PSD. Să admirăm, însă, acuratețea terminologică a cadristului pesedist: ea nu lasă loc ambiguităților, neînțelegerilor sau improvizației
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
nu ale vremelnicelor partide aflate la putere. A dori să-ți pui bocancul în gâtul lor înseamnă a vrea să omori prin sufocare însăși ideea de stat. Nu e nimic nou în acțiunea criminală și violentă a pesedeilor: anii de domnie discreționară asupra României nu lasă nici o umbră de îndoială asupra motivațiilor profunde ale acestei bande organizate de impilatori ai neamului. Motivația reală a acțiunii pesediste e conținută în furia lui Ion Predescu, ciomagul mânuit cu violență de puterea iliesciană, care
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
violente, aflată, la începuturi, sub controlul total al sovieticilor — ai căror agenți se mândreau a fi —, pentru ca, în ultima fază, să-și aproprieze cu violență cvasi-defuncta doctrină stalinistă. În ciuda slugărniciei absolute și definitive față de Moscova, ei au reușit, la sfârșitul domniei lui Dej și, decisiv, după preluarea puterii de către Ceaușescu, să construiască ceea ce Vladimir Tismăneanu numește „stalinismul național”. Logica acestei acțiuni e simplă: comuniștii români, după valurile de epurări care-au înlăturat de la putere prima generație de activiși (mare parte de
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
al revistei dumneavoastră apare la rubrica “Polemici”, pp 24-25, un amplu material al cărui subiect, fără voia mea, sunt eu. M-a surprins neplăcut nu tonul denigrator, cu care sunt de acuma obișnuit din partea domnului Pavel Șușară, ci faptul că domnia-sa îmi răspunde prin intermediul publicației dumneavoastră la o scrisoare pe care eu i-am trimis-o personal. Reacția mea de mârlan, cum îi place finului analist să mă numească, este făcută, dintr-un exces de noblețe, publică, deși eu i-
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
Mîrșanu scrie că Valerianus a fost împărat până în 259, an în care a fost înfrânt și capturat de către perși, dar tot la p. 174 (nota 37) (Note) și apoi la 203 (Anexa 1) citim că suveranul și-ar fi sfârșit domnia în 260; cele mai recente interpretări istoriografice indică drept dată a capturării lui Valerianus și, deci, a încetării principatului său luna iunie a anului 260. La p. 13 (Tabel cronologic) și 172 (nota 34) ( Note), îngrijitorul ediției scrie despre o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
8; 47, 5). Din nota 17 de la p. 167, aflăm că existau mai multe gărzi pretoriene; era doar una singură, formată din mai multe cohortes. După dl. Mîrșanu, cel care avea să devină împăratul Traianus Decius ar fi purtat, înainte de domnie, numele Decius Caius Messius Quintus Traianus (p. 171, nota 33); or, el s-a numit Gaius Messius Quintus Decius, abia după septembrie 249, când deja domnea, însușindu-și cognomen-ul Traianus. Îngrijitorul lasă să se înțeleagă că împăratul Constantius I
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
secol contribuind la cunoașterea acestui fenomen istoric. Perioada regalității lui Burebista este abordată separat, pornind de la izvoarele scrise și epigrafice (Strabo, Iordanes, inscripția de la Dionysopolis). Se recurge și la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea cronologică a domniei acestuia (în special controversa asupra anului 82 a.Chr, considerat în istoriografia românească ca moment de început pentru domnia regelui dac). Urmează descrierea evenimentelor politice din timpul domniei lui Burebista, asupra cărora nu vom insista. Această primă parte se încheie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
epigrafice (Strabo, Iordanes, inscripția de la Dionysopolis). Se recurge și la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea cronologică a domniei acestuia (în special controversa asupra anului 82 a.Chr, considerat în istoriografia românească ca moment de început pentru domnia regelui dac). Urmează descrierea evenimentelor politice din timpul domniei lui Burebista, asupra cărora nu vom insista. Această primă parte se încheie cu analiza religiei geto-dacilor, remarcându-se abordarea separată a religiei geților de cea a dacilor, ca element de diferențiere
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea cronologică a domniei acestuia (în special controversa asupra anului 82 a.Chr, considerat în istoriografia românească ca moment de început pentru domnia regelui dac). Urmează descrierea evenimentelor politice din timpul domniei lui Burebista, asupra cărora nu vom insista. Această primă parte se încheie cu analiza religiei geto-dacilor, remarcându-se abordarea separată a religiei geților de cea a dacilor, ca element de diferențiere etnică între aceștia. Partea a II-a, intitulată Dacica
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
au torul se referă la regalitatea dacică în perioada cuprinsă între moartea lui Burebista și urcarea pe tron a lui Decebal. Urmează războaiele dacice ale împăratului Domitian, ca un preambul al campaniilor militare ale lui Traian. Regatul dacic din timpul domniei lui Decebal este tratat din perspectiva personalității regelui dac și a organizării sociale și politice a regatului său. În ceea ce privește războiul dacic al împăratului Traian, autorul începe prin descrierea personalității acestuia din urmă, ce se completează în mod firesc, atât spre
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a lucrării debutează cu organizarea administrativă a Daciei romane încă din timpul războiului de cucerire (perioada interbelică în care prezența militară romană la nord de Dunăre a fost demonstrată atât epigrafic cât și arheologic) și continuă cu organizarea provinciei în timpul domniei lui Traian. Principalul aspect analizat de autor pentru perioada domniilor împăraților Hadrian și Antoninus Pius este împărțirea Daciei în mai multe provincii. Profesorul Petolescu își exprimă ferm părerea că acest eveniment s-a produs în anul 118, Dacia fiind împărțită
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din timpul războiului de cucerire (perioada interbelică în care prezența militară romană la nord de Dunăre a fost demonstrată atât epigrafic cât și arheologic) și continuă cu organizarea provinciei în timpul domniei lui Traian. Principalul aspect analizat de autor pentru perioada domniilor împăraților Hadrian și Antoninus Pius este împărțirea Daciei în mai multe provincii. Profesorul Petolescu își exprimă ferm părerea că acest eveniment s-a produs în anul 118, Dacia fiind împărțită de la bun început în trei provincii (Superior, Inferior și Porolissensis
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
literatura de specialitae. După fixarea contextului istoric în care s-a petreut acest eveniment și după prezentarea exhaustivă și detaliată a izvoarelor privitoare la retragerea stăpânirii romane din Dacia, autorul consideră că acest eveniment s-ar fi petrecut spre sfârșitul domniei lui Gallienus, mai precis anul în 267. În finalul acestei părți sunt dedicate câteva pagini dacilor liberi și în special relațiilor acestora cu Imperiul roman. Ultima parte, intitulată Dacoromania (p. 309-361), pune în discuție evenimente petrecute ulterior retragerii romane de la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
before it began” - p. 143: „Tribunalul calcedonian a fost un tribunal militar, iar deciziile sale au reprezentat, în remarcabil (sic!), deciziile armatei. Fără încrederea primul rând (sic!) și cel mai (sic!) și susținerea trupelor proprii și ale (sic!) lui Constantius, domnia lui Iulian ar fi fost terminată înainte de a fi început”; nu lipsesc cuvintele parazite, ca la p. 210: „A turnat dispreț asupra remarcilor antiohienilor despre barba sa și depre modul său de viață, (sic!) prin (sic!) transformând în absurditate sarcasmele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu nemărginită duioșie întotdeauna” (p. 121-123). Sensul salvator al dragostei se investește în construcția fragilă și ingenioasă a unui limbaj al seducției: „Și atunci, ca un omagiu, ca un prinos de respect pentru marele și eternul feminin care zace în Domnia-ta Lucia, și pe care numai eu am știut să-l văd și să-l iubesc, și pe care numai eu îl voi vedea fie și numai în vis, și-l voi iubi întotdeauna, pentru acest mare și etern feminin
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
Rașila, ascultă primele basme, iar legendele despre semnele lăsate de cei vechi pe pământul Țării Făgărașului au fost primele lui Învățături de istorie. Când În 24 ianuarie 1859 Împlinea 10 ani, românii din Moldova și Muntenia s-au unit sub domnia lui Cuza. Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu țara nu Înțelegea de ce românii au fost nevoiți să nu stea laolaltă și de ce cei din Țara Făgărașului trebuie să stea Încă despărțiți de ceilalți. În 1860, Gheorghe se tocmește
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
în jurul grupurilor, încercînd să capteze toate șoaptele. Ușor de recunoscut băieții de pe Calea Victoriei din poezia, celebră în anii 80 tîrzii, a Anei Blandiana, a cărei publicare s-a lăsat cu dări afară și retrogradări. Despre acești băieți, "plantați", spre sfîrșitul domniei lui Ceaușescu, din zece în zece metri, de la locuința din cartierul Primăverii la sediul Comitetului Central din Piața Palatului, se spunea că ar fi "decreței" orfani, dresați de Securitate pentru Serviciul de Gardă. Lipsa de milă cu care fuseseră crescuți
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
servitorii, și majordomul, fuseseră demult arvuniți. Dar nu-i era ușor să se resemneze cu ideea că doar el plătea în această clipă costurile palatelor la fel de impunătoare ca al Mariei Obrenovici pe care le ridicaseră în acești cinci-șase ani de domnie , amicii din grupul lui de interese, evaporat în cele două ore de somn greu. Descoperind, astfel, prea tîrziu, că nu fusese decît un pion provizoriu pe tabla de șah a unui mic stat european, ce avea să se nască, în ciuda
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]