14,321 matches
-
să-l trimitem mai departe. Nu avem aparatura necesară, oricum, nu avem specialiști... Vă rog, scuzați! Nu asta am dorit să spun... Specialiștii au nevoie de aparatură pentru a lucra la nivelul competențelor lor profesionale, voiam să spun... - Cu permisiunea domniei voastre, interveni doctorul Cezar Nistorescu, departe de a crea impresia că joc rolul împăciuitorului, cred că susținerea colegului Tomescu poate fi înțeleasă numai strict profesional, în caz că ne-am permite cumva să ignorăm factorul uman... Doamna doctor, eram pregătit să-l
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429973264.html [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
c-o mare țeapă le-a venit de hac, Înspăimântând odat cu gândul rău din născare, Apare frumos și pedeapsca din cer ca o 'boare! Pentru o țară mică o mare conduită morală, Venit’a în numai doi ani de domnie ‘vocală’, Căci fenomenul care avut-a ecouri epocale, Manifestându-l prin claim de furori abisale. Se mirau și mai marii 'trenători' de la sultan, Ce orbecăiau-n șmecherii ce aveau în turban, Cum de piețele bogate-n atât de multe comori
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1403185225.html [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
Între cele 527 documente istorice slavo-române, editate de Gr.Toccilescu, sunt câteva care ne interesează și din punct de vedere al învățăturuii de carte. Din primele decenii ale secolului al XV-lea avem dovezi că în Rucăr existau slujbași ai domniei care aveau sarcina să păzească vama din sat, așezată o vreme chiar în imediata apropiere a fostei Prmării și pe locul căminului lui Niță al Cosmii. De asemenea erau păzite diferitele ieșiri din sat (pe Râușor, spe Piscul Jugii și
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
de salutat la nivel de societate ca prof. Gheorghe Mencinicopschi, cercetătorul care poate spune atât de mult în cadrul câmpului său de afirmare profesională, să aibă posibilitatea de a oferi în orice moment adevărate lecții de abordare a fenomenului studiat de domnia-sa de-a lungul anilor și, de asemeni, să-și susțină cât mai curând toate punctele de vedere științifice și în conjuncturi internaționale de marcă (congrese, simpozioane etc.), cu scopul benefic de a disemina în rândurile audienței respective linia actuală
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
nici de uraganul musulman pustiitor, nici de apocalisul gândirii apusene, care s-a revoltat din țâțâni să deformeze, să calomnieze și să profaneze adevărul istoric. În mod plenar pe împăratul Constantin cel Mare, la interesat dincolo de realizările firești ale unei domnii moral-sănătoase, întemeierea supremă a Ortodoxiei. Girând garanția armoniei Bisericii și consolidând unitatea societății, Împăratul Constantin cel Mare, confirmă responsabilitatea celui mai mare Om de stat al istoriei universale, respectiv al politicianului prin excelență. Amintind de lupta, credința și dragostea Apostolului
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
mușcat de suferința marii treceri: „Să nu ne ferim de moarte; / ea este aceea care ne face / mai nenăscuți decât nenăscuții... / un nenăscut de om, un nenăscut de fir / de iarbă verde / un nenăscut al legii nenăscute / ce-și pregătește domnia, - râzândă, plângândă...” (Să nu ne ferim de suferință) În adevăr, fiecare dintre noi trăim suferința într-un mod special și unic. Important e a conștientiza sinuozitățile ei (întortocheatele striații). Și doar intrând pe fereastra gândului însângerat al poetului și tot
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
turcilor se fac cu pungile de bani; belșugul câmpiilor bogate inlocuie, față de turci, vigoarea brațelor oștenilor lui Mircea și Stefan. Reprezentanții cei mai desăvârșiți ai acestei epoci sunt Matei Basarab și Constantin Brancoveanu, care își apără țara și lungile lor domnii cu regimente de pungi, încărcate cu galbeni și trimise Sultanilor și vizirilor. Această notă precumpănitoare a istoriei pătrunse adânc în sufletul nostru etnic și dădu o coloare particulară înfățișării lui în diferitele sale manifestări. Mulțumită acestui caracter esențial al istoriei
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ndestin_secret_dona_tudor_1333601752.html [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
o formă de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano-Carpato-Pontic.Același lucru se află și în “Letopisețul Țării Moldovei “ a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere”în greutăți și netocmele “ din care pricină ușor au putut fi răsculați împotriva stăpânirii. În toată literatura începutului istoriografiei în limba română, inclusiv în “Cronica Țării Românești
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
trebuia de fapt să hotărască. Timbrul vocii, prezența și felul intonației cuvintelor îl mișcară pe ispravnic, ridicându-și privirea spre cel care vorbea: eu nu fac alceva decât să scriu istoria acestei țări de când s-a întemeiat ea și, despre domnia Domnului nostru, Nicolae Mavrocordat. Este bine să cunoaștem părerea domniei sale. Vocea, care întrerupsese intervenția celor doi secretari, era a Marelui Vornic Radu Popescu, mare simpatizant al Principelui Mavrocordat. În copilăria sa, fostul mare han trăise drama sfârșitului întregii familii pe
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
cel al Moscovei. Sub Brâncoveanu avea să revină în țară sub numele de Radu Popescu, nume luat de la moșia ce o stăpânea. Înzestrat cu o cultură aleasă, cunoscător al limbii latine, cu o intonație perfectă de bun declamator, domnitorul, sub domnia căruia venise în țară, îi atribuise marea misiune de trimis domnesc în legăturile de tratat cu generalul Heissler, comandantul Brașovului. Urcase treptele dregătoriilor până la Mare Vornic, ocupându-se cu justiția supremă a țării. Iar acum, în pragul celor 65 de
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
de acum aproape patru ani, de la Sibiu, mi-au căzut în mână lucrările lui Costin și, mai ales, traducerea după romanul lui Guavra. Un conducător trebuie să aibă multe calități. Dumneata, mare vornice, scrii cronici și eu voiesc nemuritoare perioada domniei mele. Dacă mă simpatizezi, mă vei lăuda... făcu o pauză ridicând din umeri, zâmbind: - Ispravnice Cristoroceanu, în clipa în care găsești pe cineva, care să plece în căutarea fiului dumitale anunță-mă. Te voi ajuta. Ești liber și te rog
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
rău niciunei vietăți. Dar se înșelă. Din văzduh își roti capul, ca apoi, ca o săgeată, să pornească spre pământ. „Și-a ochit prada”, gândi voievodul: „și atunci când ghici că vietatea nu-l observă, se repezi să o ucidă”. - Vornice, domnia mea dacă-ntr-o zi sultanului nu îi va fi pe plac ști la ce m-aș putea aștepta?! - Eu nu m-aș gândi la așa ceva, Mărite Doamne. Măria-ta cunoaște ce are de făcut pentru ca turcul să fie mulțumit
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
o severă diminuare, ca urmare a aplicării de la o eparhie la alta a Decretului 410/1959, adoptat de către Marea Adunare Națională în anul 1959. Această transformare profundă a monahismului ortodox era a doua în istoria Bisericii, dupa cea din timpul domniei lui Cuza. De represiune nu a fost ferit nici Patriarhul Justinian, care a cunoscut un scurt domiciliu obligatoriu la Dragoslavele și doua încercări de otrăvire orchestrate de autorități, potrivit celor spuse de marele duhovnic ortodox român, Părintele Cleopa Ilie. De
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
Maria Filipoiu, Editura Dandes Press, Drobeta-Turnu-Severin, 2015 "Atitudini", antologia de poezie a Cenaclului "Atitudini" al Casei de Cultură "I.L. Caragiale" a municipiului Ploiești, coordonată de acad. Eugen Simion, Editura Prahova, Ploiești, 2015 "Universul Științelor", Editura Pim, Iași, 2015 "Râmnic, orașul domniei mele", antologie coordonată de Ioan Barbu, Editura RAWEXCOMS, București, 2015 "Thirteenh Antology on Paradoxism", editor Florentin Smarandache, 2015 Antologia "Roșu-aprins în câmpul de matase", coord. Voichița Pălăcean-Vereș, Editura Napoca-Nova, Cluj, 2015 Antologia "Satule, izvor de dor", coord. Puiu Raducan, Editura
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
șase ani de existență" în "Glas comun", "Confluente literare", "Atitudini", "STARPRESS" etc. - Revista Slova creștină, izvor de lumină - Livia Ciupercă - Portrete la Dunărea de Jos - "Românii sunt deștepți, elevați și talentați", coord. Ligya Diaconescu, Editura Olimpias, Galați, 2015 - "Râmnic, orașul domniei mele...", coord. Ioan Barbu în articolul "O carte-tezaur, dar sciitoricesc pentru un oraș voievodal" Referință Bibliografica: ELENĂ TRIFAN - CURRICULUM VITAE / Elenă Trifan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1166, Anul IV, 11 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elenă
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
conducătorilor stă sufletul supușilor. Și de la ei se va cere, în ziua înfricoșatei judecați, sufletele cele încredințate lor. preot Vasile Vasilache - Vreau să fac pe toți supușii împărăției mele să fie mândri și fericiți, că au trăit pe pământ în timpul domniei mele. Iustinian - Oh, mare opera e educația! O bună educație e ca și o a doua naștere în lumea strălucirilor spirituale. preot Vasile Vasilache - Nu de Dumnezeu mă tem, fiindcă e atotbun, ci de mine însumi; liber și rău fiind
CITATE MEMORABILE (70) de ION UNTARU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_70_ion_untaru_1388215277.html [Corola-blog/BlogPost/353355_a_354684]
-
3etc. s-au putut consolida. Relațiile destul de strânse ale formațiunilor românești de la Nord de Dănure, cu statul „Vlaho-Bulgar” al Asăneștilor au permis consolidarea poziției acestora și o posibilitate sporită de rezistență în fața tendințelor expansioniste ale regatului maghiar. Însă spre sfârșitul domniei lui Assan al II-lea și mai ales după moartea acestuia, legăturile dintre factorii politici de la nord și sud de Dunăre, slăbind, presiunea de la nord și sud maghiară s-a intensificat.4 Urmărind supunerea formațiunilor statale românești dintre Carpați și
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
al lui Akbar e acela de a pune turbanul sau regal pe capul prințului Salim. În 15 octombrie 1605 Akbar, unul din cei mai mari conducători ai Indiei trece în istorie. Moare în Fortul Agra după 49 de ani de domnie în pace și sănătate. Corpul său e depus în mausoleul de la Sikandra, la 10 Km de Agra în drum spre Mathura, ale cărei fundații fuseseră începute de Akbar. JEHANGIR După Akbar urmează la tron Salim, încoronat la 24 octombrie 1605
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
să, Aurangzeb era autoritar și suspicios, astfel că mulți dintre suporteri îi devin dușmani. Răscoale ale sikhs-lor în nord-vest, ale rajputs-lor în vestul mijlociu, iar în sud cele ale lui Marathas, îi slăbesc puterea. Că și tatăl său își începe domnia prin pavarea drumului către tron cu sânge și omoruri ale pretendenților la tron. A fost un mare fanatic și a făcut greșeala de a părăsi Agra pentru departele Deccan. Aurangzeb pleacă spre Deccan și nu se va mai întoarce în
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei precum și ginerele său - Sfetnicul Ianache Istoria românilor este dominată la sfârșitul sec. al XVII-lea și primele decenii ale celui următor de puternica personalitate a voievodului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu. Îndelungata sa domnie, începută la 29 octombrie 1688 și încheiată în mod tragic în anul 1714, în ziua de 15 august, corespunde unor importante transformări economice, sociale, politice și culturale. După cum a existat o epocă a lui Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
de atunci. Constantin s-a născut în anul 1654, în satul Brâncoveni, fostul județ Romanați, fiind nepot al voievodului Șerban Cantacuzino. A rămas orfan de mic, tatăl său fiind omorât în februarie 1655, în timpul răscoalei seimenilor și dorobanților, ridicați împotriva domniei. Astfel, Constantin a fost crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, deprinzând
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
anul 1715. când a fost exilată la Kutai, pe malul estic al Mării negre, de unde a fost eliberată și a venit în țară, în anul 1716. Apoi, doamna Marica, în anul 1720, a adus în țară osemintele soțului ei, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, și înmormântate în biserica Sfântul Gheorghe Nou, între mormântul lui Ion Mavrocordat și cel al lui Grigorie Brâncoveanu. Nu s-a scris numele voievodului pe lespedea de pe mormânt de teama turcilor, dar pe aceasta se poate distinge
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
ziua „Adormirii Maicii Domnului” din anul 1714 Constantin Vodă Brâncoveanu urma să împlinească vârsta de 60 de ani. Încă de la începutul anului se pregătise pentru serbarea fericitului eveniment, mai ales că în același an aniversa și 25 de ani de domnie. În dimineața zilei de 15 august 1714, desfigurați de tortură, Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi și ginerele Ianache erau purtați de la Yedikule către Serai, pe străzile pline de gură-cască ... În acel moment simți o forță și o liniște
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
malul lacului Annecy se scrie de peste 5000 de ani, primele locuințe lacustre datează din neolitic. Urmează perioada romană și Evul Mediu cu apariția primei denumiri a orașului Aniciaca. De-a lungul secolelor, în special în secolul al XV-lea, în timpul domniei lui Savoy-Nemours, Annecy va deveni capitală administrativă, culturală și religioasă. În secolele XVII-XVIII Saint-François de Sales și Jean-Jacques Rousseau își pun amprenta asupra orașului pentru totdeauna. Astăzi Annecy păstrează numeroase urme ale acestei evoluții istorice lungi și complexe, cum ar
ANNECY, ORAŞUL SUPRANUMIT VENEŢIA DIN MONT BLANC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Annecy_orasul_supranumit_venetia_din_mont_blanc.html [Corola-blog/BlogPost/352655_a_353984]
-
la Filarmonica George Enescu, pe care, cu săptămâni în urmă, am avut plăcerea să-l cunosc. O prezență de excepție a fost și soprana Rodica Anghelescu, ovaționata! Spectacolul omagial a fost încheiat magistral de actorul de Dorel Vișan - și pe Domnia Să am avut onoarea să-l cunosc mai acum 2-3 ani la Botoșani, în plină stradă! Dureros a fost să aflăm că Muzeul Literaturii Române a fost evacuat. Clădirea a fost retrocedata proprietarilor! Suspectez că dacă în Franța vor ajunge
ÎN AMINTIREA LUCEAFĂRULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_1402913261.html [Corola-blog/BlogPost/340930_a_342259]