207 matches
-
concursul, castelul din Wartburg." Elisabeth cântă locul care a văzut atâtea mari competiții și care își va recapătă strălucirea odată cu revenirea lui Tannhäuser (A.: Dich teure Halle: Tu, nobilă sală) (Si4). Trubadurul în cele din urmă se întâlnește cu tânără domnită care, plină de discretă bucurie, îi urează bun venit "(D: O Fürstin !: Oh, Prințesa!; Ich preise dieses Wunder: Binecuvântat acest miracol; D: Gepriesen șei die Stunde: Binecuvântate aceste ceasuri). Se apropie contele și, văzând bucuria nepoatei sale, îi promite că
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
zeița și Tannhäuser aleargă spre ea, în timp ce prietenul său încearcă să-l salveze. Când acesta rostește numele Elisabethei, Venus dispare cu tot cu anturajul său ("Willkommen, ungetreuer Mann: Bunvenit, bărbat necredincios"). În întuneric apare o procesiune cu torțe care transportă sicriul tinerei domnite. Tannhäuser vine lângă sicriul ei, îi spune să se roage pentru el și cade mort peste ea. În acel moment se apropie un grup de tineri pelerini care transportă cârja papala pe deplin înflorita, simbol al lui iertării lui Tannhäuser
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
a numit Radomirești după denumirea boierilor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Letea", făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Arămești, Șerbănești, Radomireștii de Sus, Radomireștii de Jos, Domnită Maria, Cremina și Chișata, având în total 1561 de locuitori. În comuna existau o fabrică de hârtie, două școli cu 63 de elevi (una la Letea, din 1866 și una la Chișata, din 1890) și o biserică, iar mării proprietari
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
în spații nonconvenționale - bănci, sedii de firme etc. A debutat cu publicistica în ziarul bistrițean Ecoul, si cu poezie în revistă Liceului “Liviu Rebreanu” din Bistrița, Zări senine, în 1975, făcând parte dintr-un grup de poeți tineri, între care Domnită Petri și Cleopatra Lorințiu, membri ai cenaclului liceului. După mai multe prezente în volume colective, a debutat în volum în 1986, la Editură Dacia, cu Muzeul de iarnă, versuri. În reviste: Niculaie Stoian, Amfiteatru, 1981Ion Pop, SLAST, 1982, Cezar Ivănescu
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Tiberius Caesar Augustus Gemanicus (1 august 10 î.Hr. - 13 octombrie 54) a fost al patrulea împărat roman al dinastiei iulio-claudiene; a domnit din 41 până în 54. Fiu al generalului Drusus (fratele lui Tiberius) și al Antoniei Minor, frate mai tânăr al generalului Gemanicus, născut la Lugdunum (Lyon), nu participă până la urcarea pe tron, datorită unei sănătăți mai șubrede și a unor infirmități
Claudius () [Corola-website/Science/299856_a_301185]
-
au mutat cetatea , luând-o pe umeri, în Cohalm ( Rupea). Și azi se mai găsesc ruinele unei cetăți pe vârful Dealului Crăiței. Legendă este întărită și de existență denumirii anumitor locuri: Fântânița Crăiesei - un izvor cu apă cristalina , unde probabil domnită și-a potolit setea, Gruiului lui Crai sau dealul Crăiței, Valea Crăiței ( valea care curge prin sat). Chiar și numele satului - Crihalma, care se trage de la ungurescul Kiralyhalma ( Kiraly - împărat; halma - deal), iar în nemțește Konigsberg (dealul regelui). În limba
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
televiziune amintim: - prezentator al emisiunii „Jumătatea ta” 1999-2001, emisiune zilnică - T.V.R.1; - prezentator al emisiunii „Cazuri și necazuri în dragoste” - 1996-1999, T.V.R.1; - prezentator al emisiunii „5 the best” - 1998, TVR 1; - "Cocoșul"în piesă de televiziune „Începutul sfârșitului” -regia Domnită Munteanu; - "Studentul" în piesa de televiziune „Capul de rățoi” -regia Constantin Dicu; - "Ștefan Vardia" în piesa de televiziune „Notă zero la purtare”, scenariul Octavian Sava, regia Ion Lucian; - 2005 Începând cu anul 1995 ia parte la mii de dublaje pentru
Cosmin Șofron () [Corola-website/Science/331187_a_332516]
-
Florența, 1991; Poemas de la Tierra Perdida, Madrid, 1991; Avanguardia e libertà, Genova, 1992; Estética y crítica de Benedetto Croce: el 90 aniversario de la „Estética” de Benedetto Croce, Barcelona, 1992; Timp și destin, Madrid, 1993; Idei fundamentale ale culturii spaniole, tr. Domnită Ilinca Țăranu, Iași, 1995. Repere bibliografice: C. I. Popovici, „Problemă Europei”, „Destin”, 1951, 1; I. D. Coterlan, Poziția ultimei interpretări sintetice a istoriei românilor, „Destin”, 1951, 2; V.I. [Virgil Ierunca], „Utopía y plenitud histórica”, „Ființă românească”, 1964, 2; V.H. [Vintilă Horia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
13751 OVANISIAN MARIOARA (n. 1952) Constantă, bd. Tomis 236, bl. TD 16, sc. E, ap. 79 țel. 543067 18871 PÂNTEA ELENĂ (n. 1954) Constantă, Str. I. C. Brătianu nr. 45, bl. I, sc. 6, ap. 632 țel. 624607 091259261 21720 PARASCHIV DOMNITĂ (n. 1955) Năvodari, str. Constanței bl. C3 sc. B ap. 37 țel. 763289 13649 PÂRVU TÂNTA (n. 1949) Constantă, Bd. Tomis nr. 313, bl. 2A, sc. A, ap. 27 țel. 693157 18874 PĂUN VASILE (n. 1945) Constantă, Str. B. St
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
precum: faci, coci, mergi. Tot așa pe-un e chiar în mijloc, numai de se-ntîmplă că urmează lui e cel intonat, d. e.: pepini, pieptini. Prin asta însă ecuilibrul și raportul ce esistă între silaba intonată, dominantă, și-ntre cele neintonate, domnite, se strică și trebuie restituit prin o lovitură de stat. Acea lovitură e lungirea peste măsură a silabei intonate. Astfel meargi își are rațiunea sa de-a fi, căci ea ține ecuilibrul nedreptului i; însă mearge (cu e) nu-și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
CADRAN, săptămânal al Saloanelor culturale „Liviu Rebreanu”, apărut la Bistrița de la 25 ianuarie până la 21 decembrie 1990. Redactori: Adriana Rodica Bârnă, Pavel Iuoraș, Oliv Mircea, Domnită Petri, Virgil Rațiu, Vasile Todan, Alexandru Uiuiu, Ion Urcan, Augustin Zegrean. Revista de cultură și literatura, C. publică eseuri, cronici, versuri, interviuri, anchete, informații, constituindu-se într-o imagine fidelă și reprezentativă pentru presa culturală a momentului, marcată din plin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285988_a_287317]
-
de N. Steinhardt. De la numărul 34, Mircea Ivănescu semnează o serie de traduceri din Fr. Nietzsche (Ecce homo sau Cum devii ceea ce ești). Apar studii, articole, editoriale semnate de Mircea Oliv, Olimpiu Nușfelean, Șerban Demetriu, Adriana Rodica Bârnă, Ion Urcan, Domnită Petri, Alexandru Uiuiu. Alți colaboratori: Ovidiu Petri, Sorin Vieru, Letiția Ilea, Ion Mureșan, Gheorghe Crăciun. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285988_a_287317]
-
Petrescu în 1904, pentru ceremoniile de comemorare a 400 de ani de la moartea domnitorului 44. Reproducerea nu era totuși completă, căci din pictura inițială au fost decupate benzile cu texte de identificare: "Ștefan cel Mare și Sfânt. Domnul Moldovei", respectiv "Domnit[-]a 47 de ani; Savârșit[-]a 40 de resboae; Zidit[-]a 46 de monastiri". În forma inițială, lateral erau înscriși anii de domnie (1457-1504), iar pe fundal se putea recunoaște "steagul ostășesc" de la Muntele Athos, cu Sf. Gheorghe așezat în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
colocviilor și comemorărilor au fost publicate în volumele Întâlnirea de la Paris, Masa rotundă de la München, Un centenaire: Mihai Eminescu. F.C.R. a subvenționat apariția mai multor lucrări: Cântarea Psalmilor, traducere de Eugenia Adams-Mureșanu (1986), C. Gane, Trecute vieți de doamne și domnite (1987), Pavel Chihaia, Immortalité et décomposition dans l’art du Moyen Âge (1988), Matei Cazacu, Istoria românilor (1990), Mihai Eminescu, Poesie, traducere în italiană de Roșa del Conte, Mihai Eminescu, Gedichte, traducere în germană de Wolf von Aichelburg, ș.a. M.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
Emil Manu, Comparatismul de catedră, în Istoria și teoria comparatismului în România, I, București, 1972, 173-174; Al. Dima, Principii de literatură comparată, București, 1972, 63-64; Cioculescu, Aspecte, 448-450; Stelian Cincă, Preocupări hispanice la Craiova, AUC, științe filologice, ț. ÎI, 1973; Domnită Dumitrescu, Ecos catalanes en la cultura rumâna, CREL, 1977, 1; Eugen Constant, Evocări, Craiova, 1980, 73-75; Ion Pătrașcu, Un strălucit reprezentant al hispanismului românesc, AUC, științe filologice, ț. IX, 1981; Apolzan, Aspecte, 375-376; Datcu, Dicț. etnolog., III, 131-132. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
și eseuri, pref. Ioana Zlotescu Simatu, București, 2002; Arturo Pérez-Reverte, Tabloul flamand, Iași, 2003. Repere bibliografice: Dan Grigorescu, Basme hispanice, CNT, 1975, 23; Dan Grigorescu, Folclor latino-american, CNT, 1980, 24; Mihai Cantuniari, „Povești și legende din America Latină”, LCF, 1980, 47; Domnită Dumitrescu Sarbu, Adolfo Bioy Casares, „Dormind la soare”, RL, 1984, 25; Andreea Deciu, Cele mai frumoase povestiri, RL, 1995, 21-22; Andreea Deciu, Dragoste târzie, RL, 1995, 28; Ioan Lascu, Din nou despre tentația literaturii hispano-americane, R, 1995, 7-8; Grețe Tartler
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
lor, față de cel care dă glas părții tăinuite de sufletele lor simple. Bogdănut și Farinet parcurg amîndoi un drum de initere sub oblăduirea unchiului-magician: pîrcălabul Ștefan și, respectiv, moș Sage. Amîndoi ucenicii fac un pas greșit: Bogdănut se îndrăgostește de domnită Ruxandra, Farinet de fata lui Romailler. Amîndouă iubiri imposibile, inegale, nefericite. Dragostea se manifestă la fel: aproape fără cuvinte, cu gesturi delicate care-i pot costă viața - Farinet riscă să fie prins numai pentru a-i lăsa un bilet laconic
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
suferințele fiicei lui Ștefan, măritata cu moștenitorul tronului Moscovei, care deși avea un copil e urgisita de o rivala grecoaica soția tarului, care determină, prin intrigi, întemnițarea Elenei ( Acest episod va fi, apoi, reluat și dezvoltat independent în proza istoriografica Domnită Elenă, demnă, și ea, de tot interesul.). Ștefan voievodul e bolnav, bătrîn și obosit. Își simte sfîrșitul aproape. Își cheamă boierii de sfat și le cere ca succesor pe Bogdan cel orb, fiul său, (porecla îi venea din privirea încrucișata
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
Așa a văzut, prin 1876, trecînd spre cimitir o lădița încărcată pe o brașoveanca însoțită de preoți în odăjdii, în care se află fetiță (Maria) regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Un an mai tîrziu, de Paste, la biserică Domnită Bălașa, domnitorul participînd la slujba, mîngîind pe sora ei mai mică, a lăcrimat, gîndindu-se la fiica lui dispărută. Cred a adăuga autoarea a sînt singura persoană încă în viață care a văzut plîngînd pe regele Carol", acesta avînd faima unui
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
București), Pablo Garcia-Berdoy (Ambasadorul Spaniei în România), Joaquin Garrigos (Directorul Institutului Cervantes), Olga Impey, Coman Lupu, Victor Ivanovici, Doina Derer, Nadia Eremieva, Gabriela Necheș, Jose Armando Tindon Manzano, Sanda Reinheimer Rîpeanu, Antonio Narbona Jimenes, Immaculada Mas Alvarez, Antonio Briz Gomez, Domnită Dumitrescu, Fernando Sanchez Miret, Dan Munteanu Colan, Mărgărita Santos Zâs, Mihaela Irimia, Andreea Vlădescu, Andrei Ionescu, Christine Hascoët, Maria Lardies Gabarre, Maria Manoliu Manea, Mărgărita Isabel Duarte, Oana Bălaș, Sarmiza Leahu, Ioana Rădulescu Vintilă, Francisco Javier Sempere Morella, Ana Maria
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
suflet. Va vorbi Attia în locul meu. Diseară cinez cu Văleanu care m-a invitat că și pe Attia la Cină cu o mulțime de reverențe și plecăciuni pînă la pămînt". Mondenitatea e consemnata pretutindeni, acordîndu-i epistolierei un aer lenevos, de domnită fanariota estetizata: "Azi dimineață la Cotty erau deja cîteva dame care se ofileau în fotolii. Cișmigiul, pe unde am trecut apoi, avea aerul unui caniș care se trezește. Am insomnii și adorm după 4 dimineata.Abia aștept să fiu din
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
969 m2 CNE Cernavoda; Canal Cernavoda, județul 1994 132.437.147.660 Dunare-Marea Neagră Constantă 2. 8.14 Stația 400/220/110 kV CET 85.446 m2 CET Bucuresti-Sud; Str. Releului nr. 2, 1966 64.065.654.809 Bucuresti-Sud Așezământul "Domnită București Bălașa" 3. 8.14 Stația 400/220/110 kV Mintia 55.332 m2 CET Mintia Sat Mintia, Str. 1969 94.834.033.092 Șantierului nr. 1, județul Hunedoara 4. 8.14 Stația 400/220/110 kV Iernut 99.791
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
putea fi amintite aici și combinațiile hibride, între o interjecție de adresare de origine turcă și un nume maghiar: "bre Laszlo" (AC 2, 1999, 5). O atestare interesantă (din alt context publicistic) ilustrează încă o modificare, despre care vorbește și Domnită Tomescu, în Gramatică numelor proprii în limba română, 1998, p. 183, ca despre o tendință a limbii populare: extinderea analogica a vocativului în -e la nume masculine care au nominativul în -a: "M-ai învins... Maradoane!" ("Tineretul liber - Supliment literar-artistic
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
de ediție); această formă reprezintă de altfel chiar ultimul cuvînt al românului, fixîndu-se astfel mai bine în memoria cititorului: "aș vrea să privesc ochii Maitreyiei". O variantă culta din aceeași perioadă, mai apropiată de pronunțarea curentă, a fost citată de Domnită Tomescu, în Gramatică numelor proprii în limba română, 1998: "vizită Doly-i" (la Ibrăileanu). Și Călinescu preferă formă "culta": în Scrinul negru, de pildă, sînt nenumărate ocazii de a utiliza numele personajului feminin la genitiv-dativ, în formă Caty-ei ("făcu o vizită
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
Sară, fiica Adinei și a lui Ionuț Negoiță. Adina, fericită mămică, dar și Gabriela Firea și Alessandra Stoicescu purtat niște ținute superbe. Realizatoarea emisiunii "Q&A" a fost cea care a creștinat-o pe micuță Sară. "Botezul Sarei, la Biserică Domnită Bălașa. Părinții, Adina și Ionuț Negoiță, precum și nașii, Alessandra Stoicescu-Constantinescu și Sergiu Constantinescu au fost foarte emoționați. Totul a decurs impecabil! Felicitări și zile binecuvântate!", a scris Gabriela Firea pe Facebook, loc unde a postat și câteva fotografii de la botez
Alessandra Stoicescu, apariție de senzație la un botez la care a fost nașă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/73288_a_74613]