1,794 matches
-
Ia sculați voi, boieri mari. În satul Heci copiii merg „cu Moș Ajun”. Sunt șase personaje: Moș Crăciun, 3 păstori și 2 îngeri. Cei mici, frumos costumați în îngeri, își spun rolurile: „În miezul nopții va veni Iisus cu pas domol Și vai de-acel ce-l va găsi Dormind cu suflet gol. Din somn, treziți-vă, sculați, Căci vă pândesc dureri Și unii pre alții vă-ndemnați La sfinte privegheri. Și fiecare lucru sfânt Să-l faceți judecând Pentru venirea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din ce în ce mai atins de relativizare, putem constata și un conservatorism în planul literaturii. Îl reprezintă autorii ce posedă o doctrină și mai cu seamă o fibră morală pliată, cu mai multă ori mai puțină fidelitate, printr-o reacție semeață, ori dimpotrivă , domoală, scăldată-n reverie, pe valorile tradiționale, pe "vechime".Acești conservatori n-au constituit nici pe departe piedici în calea evoluției culturii, ci au facilitat-o prin cumpănirea lor, prin spiritul critic ce i-a ajutat să-i filtreze aspectele ori
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
mediul rural, poetul descrie frumusețea cvasi-sălbatică dar sublimă a traiului la țară, din alte vremuri. Versurile sunt încărcate de voluptatea senzorială care va deveni principala caracteristică a poeziei lui Emil Brumaru. Pe măciulii gustoase de maci, într-a amiezii,/ Urca domol cireada de buburuze roșii/ Umflați cu știr de steve se bucurau strămoșii/ Că se-mplinesc dovlecii în țarină și iezii.// Plesneau muștele-n baligi de seamă și căldură./ Din borți pândeau păianjeni și coropișniți rele./ Apusurile grave chifteau în bătătură
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise. Abia apuc - bate fierul cât e cald - să-i spun că sunt ovrei și că doresc să mă botez, că se și arată de acord. E blajin, cu gesturi domoale, și tăcut. ș...ț Părintele Mina, călugărul ortodox, mi-a impus numai câteva lecții de catehizare și le facem șezând pe maginea unui pat de fier, cu spatele spre ușă, unul lângă altul, vorbind în șoapte. Suntem, firește, amândoi în
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
întreb eu. - Asta n-o știu, dar pot să-ți spun că oricum nu le înțeleg. întotdeauna limba este mai veche decât versurile. - Stați, stați un moment - întrerupe Liza discuția - eu nu mai înțeleg nimic din ceea ce vorbiți. Vorbiți mai domol. Deși am trecut în engleză, n-am înțeles nici eu, așa că-l întreb: - La ce bun niște versuri pe care nu le înțelegi? - Eu acum nici în engleză nu înțeleg ce vorbiți - se vâră iar în vorbă Liza - să însemne
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
ș.c.l., ș.c.l., pe urmă că e o ilustrare a proastei educații (cîinii, ca și oamenii...), pereche potrivită cu Dl. Goe și cu Vizită, în fine, că fotografiază secolul XIX în micile-i contrarii, între un timp domol și unul iute. Ce nu reținem, deși e pur Caragiale, cu lanțul slăbiciunilor, și cu preferința-i pentru încrengături (ce-a rămas din nostalgia romantică după marile familii...) ne spune Șerban Foarță: "e-ntr-un vechi conflict cu tizul/ Cancelarului
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
fond. Toate schițele din carte, fixate frumos, cu eleganța puțin neliniștitoare a miniaturilor privite cu lupa, sunt, de fapt, încercări de a te agăța de ordinea vieții, de stratul detaliilor din care se face familiaritatea, acela în care transformările sînt domoale. O mărturisire de final, pledoaria unui om vulnerabil, închide această dorință de regulă în frenezie, de neschimbare în roi: "cînd o figură mi se arată alterată de vîrstă, cînd fotoliile nu sînt la locul lor sau încep să șchioapete, cînd
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
părut foarte, foarte slăbit și cu ochii, parcă, plecați; la față, însă, arăta bine. Fusese eliberat pe motiv de boală; dar pata de pe un plămân nu-i ceva grav și aproape că nu se mai vede. Treptat, cu glasul lui domol, mi-a povestit prin câte a trecut. Și, în primul rând, că în tot acest timp a fost susținut de noua-i credință: luase cu el o carte de rugăciuni, pe care a pierdut-o înainte de a veni la București
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
să crezi că cei doi și-au trăit marea dragoste a vieții. Restul corespondenței, asemenea unui ecou ce se întreține pe seama repetării periodice a sunetului inițial, se va hrăni din amintirea unei iubiri căreia trecerea timpului îi va împrumuta tenta domoală a unei prietenii intelectuale. Cînd se vor reîntîlni după război, vibrația lor sufletească se stinsese: Hannah și Martin se prețuiau, se admirau, se respectau, dar atît. Stima luase locul patimii, iar respectul netezise răscolirile cărnii. Îi lega acea simpatie tandră
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
le auzim bănuindu-le numai/ că în scoborîte frunzare de duzi/ zilele, nopțile/ de neîntrerupte foșnete ale/ viermilor de matase" (ibidem). Peisajului ideatic i se substituie unul silvatic, fremătător de un senzoriu aparent umil, vag încețoșat, străbătut de un plîns domol al detaliilor: "Că o uitare intra ceață în pădure/ ori că un plîns confuz pe frunze./ Jur împrejur, o umedă îmbrățișare./ Acești copaci, îmi pare, au uitat/ de păsările pătrunse-n umbră lor, / i-au părăsit surprinzătoarele/ omizi trecute-n
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
am simțit cuprinsă într-un vârtej amețitor... Primăvara mi-a surâs, dăruindu-mi o crenguță de măr înflorită. Mi-am prins-o în păr și am pornit spre ținutul câmpiilor de argint și broderii de mătase fină. Și iarăși rotirile domoale ale vântului m-au prins în vârtejul timpului. Am ajuns pe tărâmul unde locuiește vara. În câmpul fierbinte cernut cu polenuri și floare o găsesc pe Crăiasa Vară. Ea se juca pe câmpul de catifea cu fluturii și cu albinele
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
ca o piatră de moară. nu mai zbor, nu mai flanez peste câmpiile în floare, soarele, intrat la apa leșioasă a cerului, abia mai luminează. sunt toată un snop câlțos de cânepă topită. doar fibra cântecului se zbate în mine, domoală, înțeleaptă, ca o broască țestoasă. viitorul culcuș cățeaua bătrână cu mari pete de dalmațian mă privește în ochi, direct din laptele morții ce-a prins să se închege în căldura ochilor ei. ce calm și înțelept se supune mărinimosului somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
lumină dispărută-ntr-o clipită. caii din copilărie vin pe înseratul vieții, în trap tandru, îmi dau ocol, răscolesc țărâna curții, de rămâne-n urma lor semnul unui tâlc ascuns ce-i înscris adânc în mine chiar de pasul lor domol. hrană dulce-amară ce frumos cu privirea mă alini, cât senin e în înaltul din iris, ce soare lichid îți curge prin gândul ce-l trimiți către mine, fiule drag. mângâietor ca o melodie, printre gânduri îmi scapi, ești locul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Popescu C., Vasilescu P. - 1971). Clasa luvisoluri Preluvisolurile apar pe produsele de alterare lutoase, lutoargiloase sau argiloase ale unor roci cristaline ,relativ bogate în baze sau ale unor calcare sau marne. Se întâlnesc pe versanți cu înclinare de la puternic până la domol, sub păduri de gorun sau fag sau sub pajiști secundare, la care se pretează cel mai bine, predominând bioacumularea. Condițiile climatice se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8-9 oC și precipitații de 600-800 mm/an, favorizând alterarea materialului parental
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
uscat și mai cald datorită încălzirii puternice a calcarelor. Arealul de răspândire a solurilor roșii este cuprins între 300 și 725 m (300 - 310 m în Cazane și 500 - 725 m în Munții Locvei), pe platouri înguste, măguri cu pante domoale și versanți slab înclinați. Districambosolurile predomină în partea superioară a regiunii montane a Parcului Natural Porțile de Fier pe roci acide (granite, gnaise și gresii silicioase), ce suferă continuu procese de denudație. Relieful este puternic fragmentat, aceste soluri întâlnindu-se
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Gheorghe Grigurcu La al doilea d-sale volum de "jurnal indiscret", dl Mihai Zamfir își confirmă calitatea de moralist. Conștiința autorului scrutează aparențele, tratează convențiile cu un scepticism domol, pornind de la constatarea că "zilele vieții noastre seamănă în general una cu alta, deși pînă la urmă fiecare devine unică", ceea ce constituie condiția însăși a scrisului diaristic, spre a avansa la o concluzie melancolizantă: Dacă nici măcar zilele unui singur om
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
mână/ care a scris nerăsplătită/ singură" (duc în brațe cartea). Sau: "in// veșmânt în iarbă/ păstrînd evlavios/ căldura altui trup// alb in// în tine intru lent/ ca într-o moarte de apoi/ în care cred" (in). O precipitare de senzații domoale trădează starea antecontemplativă, virtualitatea sa melancolică sugerînd configurarea unui destin: "zeul sevei// un miros de pânză curată/ de pâine necoaptă de abur/ arome de clei de cireș și de var în/ septembrie când calm/ pomul cuprins de moarte se lasă
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
dans feeric, adunând în mrejele lor pulberea de aur împrăștiată cu dărnicie de soarele înfășurat într-un nimb dat în pârg...Scârțâind din toate încheieturile, carele învârfonate cu saci de grâu se târau stârnind praful drumului. Cărăușii, vădit vlăguiți, pășeau domol pe lângă boi, îndemnându-i cu glasuri moi: Hăis, băieții tatii! Haideți, că nu mai avem mult. O zvârlitură de băț și apoi ne-om hodini. Că nu-i mult până departe, Dumitre. Doar o fugă bună de cățea, până cade
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mâneca cămeșii și a pornit să-și îndese luleaua cu tutun. Nu a durat mult și vălătucii de fum au luat-o către bagdadie... Pâcule! Vezi că afumi casa omului cu dihania ceea de lulea. Las-o și tu mai domol - l-a luat în tărbacă moș Dumitru. Să știi, Dumitre, că tot ce este afumat nu putrezește. Adicătelea cum? Tu ai să rămâi așa cum arăți? Ferească sfântul! Urât cum ești, sperii pe cei care te-or dezgropa la soroc. Iartă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
huci-marginea...Tai frunze la câini. Ai copt peștii ciia? Că mi-i o foame de nu văd pe unde calc. Du-te și adă și o oală cu vin, că mă omoară și o sete...” sfârșea ea cu glas mai domol și cu altă lumină pe chip... Așa o fost bunica de la început sau? a întrebat Ion Cotman. Bunicul spunea că la început era altfel. Se aprindea repede, dar îi trecea ușor. Erau tineri și altfel mergeau treburile. Si bunicul era
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai pot stăpâni pacostea asta de car; parc-o dat strechea-n el! Mai-mai să-mi dau duhul de când mă-ntinde. Dacă nu vii acuma, îl scăp în râpă. DĂNILĂ (pleacă spre culise. Dialogul de-acolo): Iaca-ia, am și venit! Domol, domol năzdrăvanule! Ușurel! Ține bine, cumetre, trage ia așa, spre marginea drumului. ONOFREI: Așa, așa. Să-l cârmim de-a latul. Na, na! Ai grijă să nu-ți scape! DĂNILĂ (apare cu Onofrei, trăgând de proțap un car): Las' pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pot stăpâni pacostea asta de car; parc-o dat strechea-n el! Mai-mai să-mi dau duhul de când mă-ntinde. Dacă nu vii acuma, îl scăp în râpă. DĂNILĂ (pleacă spre culise. Dialogul de-acolo): Iaca-ia, am și venit! Domol, domol năzdrăvanule! Ușurel! Ține bine, cumetre, trage ia așa, spre marginea drumului. ONOFREI: Așa, așa. Să-l cârmim de-a latul. Na, na! Ai grijă să nu-ți scape! DĂNILĂ (apare cu Onofrei, trăgând de proțap un car): Las' pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Un jurnal cu adrisant Al doilea caiet al jurnalului începe tot cu un fel de dialog interior al călugăriței de la Dealu. Dacă până acum călătoria noastră a avut sau nu un scop, de-acum știm precis ce urmărim. În pași domoli sau alergând, cu teamă sau speranță, vom lăsa să vadă cât mai departe și urechile să audă cât mai multe în urma pașilor personajului ce ne interesează în mod deosebit. Ne vom opri în „gările“ în care e nevoit să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
fel Greta Garbo, în Femeia fatală, nu are o purtare care să fie luată drept model de o fată ce se pregătește să se înscrie în clasa a V-a la Școala centrală de fete din București. O viață blândă, domoală. Sau, cum să spun, o viziune blajină asupra vieții. Absolut nimeni dintre apropiați sau dintre cei care populează jurnalul nu e bănuit de intenții necurate. Cuvintele păstrează un registru calin. De altfel, stilul în întregime este un amestec interesant și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
să dau plăcintele în cuptor, iar tu - ca să-ți aduci aminte ce ascunde beciul - fă bine și pregătește niște vin. Acușica acușica sosesc musafirii și noi nu suntem gata... Bine că am apucat să mai aud și eu o vorbă domoală. M am săturat de ordine răstite, de înjurături și, amenințări. La auzul acestor cuvinte, un gând amar i-a răsărit în minte Măriucăi: „Cine știe ce-o fi tras el acolo? El, care n-o știut de porunca nimănui”... O
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]