268 matches
-
făina și untul de la Brașov, verdețurile murate din Franța. Românul e de felul lui om prost. Morar nu i-a dat Dumnezeu să fie, a măcina nu știe, a mura verdețuri iar nu se pricepe, nici a bate lapte 'n doniță. De aceea însă populația ortodoxă orășenească a scăzut prin superioritatea mortalității peste natalitate la Argeș, Bacău, Botoșani, Galați, Craiova, Dorohoi, Târgul Jiului, Iași, București, Turnu - severin, Piatra, Slatina, Focșani. Roman, Caracal, Fălticeni, Tecuci, Turnu-Măgurele, Râmnicul Vîlcii, Vaslui și Giurgiu, unde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
XX-lea despre succesiunea momentelor unui ritual de nuntă În sudul țării (Ilfov). Sâmbătă seara se joacă bradul la casa miresei, obicei la care participă și nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții În viață. Donița este Împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții În viață. Donița este Împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, Înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, Împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
motivul scaldei. În România, Înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, Împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, În locuri deosebite. Iau apă Într-o doniță În care pun și busuioc, apoi se Înapoiază, repetând alte trei jocuri, În jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, Înainte de plecarea la biserică, se joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, În locuri deosebite. Iau apă Într-o doniță În care pun și busuioc, apoi se Înapoiază, repetând alte trei jocuri, În jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, Înainte de plecarea la biserică, se joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia o turtă și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
D. Cotea Și colab. ( 2005 ) ,, Podgoria Cotnari ,, Editura Academiei Române , București. Dinu V., Tebeica A. "Rolul hidrologic al pădurilor" în "Meteorologia, Hidrologia și Gospodărirea apelor"; Nr. 4. Donisă I. (1987) "Bazele teoretice și metodologice ale geografiei"; Univ. "Al. I. Cuza", Iași. Doniță N., Purceleanu Șt. (1975) "Pădurile de șleau din Româniași gospodărirea lor"; Ed. Ceres, București. Florescu I. , Nicolescu N. , (1998) ,,Silvicultură ”, Editura Transilvania , Brașov. Erhan El. (1971) "Clima și microclimatele din zona orașului Iași și împrejurimi"; Rezumatul tezei de doctorat. Giurgiu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
XX-lea despre succesiunea momentelor unui ritual de nuntă în sudul țării (Ilfov). Sâmbătă seara se joacă bradul la casa miresei, obicei la care participă și nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, în locuri deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază, repetând alte trei jocuri, în jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, înainte de plecarea la biserică, se joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, în locuri deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază, repetând alte trei jocuri, în jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, înainte de plecarea la biserică, se joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia o turtă și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Arborii sunt plante lemnoase, cu durata de viață lungă (zeci, sute și chiar mii de ani) care ating înălțimi și grosimi mari (între 8 și peste 100 m și respectiv între 20-30 și 200-350 cm sau chiar mai mult) (după Doniță și col. 2004). Deci arborii sunt elementele vegetale cele mai înalte, motiv pentru care talia lor intervine decisiv în realizarea volumelor plantației, în gradarea și echilibrarea spațială a compoziției, în asocierea cu celelalte elemente ale spațiului verde. Din punct de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
câte 10 metri cubi material lemnos pe picior, dar nu mai mult de 15 metri cubi de familie. Prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant ale acestui material lemnos se realizează sub formă de scândura, șindrila, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse. Prin familie, în sensul prezenței legi, se înțelege soțul, soția și copiii lor necăsătoriți cu care gospodăresc în comun. De prevederile art. 2 alin
LEGE nr. 144 din 24 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Muntilor Apuseni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117847_a_119176]
-
care prestează servicii cu materialul lemnos al beneficiarului, constând în confecții și reparații din lemn, atât la duș, cât și la întors pe calea ferată." 6. Articolul 6 alineatul 2 va avea următorul cuprins: "Produsele cu grad superior de prelucrare (donițe, ciubere, cozi de unelte, butoaie, șindrila, furci de lemn etc.) vor fi însoțite de actul de proveniență a materialului lemnos din care au fost confecționate ori de Carnetul de moț." 7. După articolul 12 se introduce articolul 13, cu următorul
LEGE nr. 144 din 24 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Muntilor Apuseni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117847_a_119176]
-
românească ei se ocupă cu prelucrarea lemnului confecționând: linguri, fuse, furci, albii, mobilier, Împletituri din nuiele. În cadrul prelucrării lemnului rudarii au dezvoltat o serie de specializări/meserii derivate: - rudăritul propriu-zis sau butnarii, care fac obiecte casnice din lemn (blide, căni, donițe, maiuri de bătut rufe etc.) și covătarii / albierii care realizează: albii de rufe, căpistere (vase de frământat aluatul), molde (vase pentru must), postăvi (vase de cules fructe), coveți de pâine, teici (troace pentru hrănitul porcilor), leagăne suspendate pentru copii. - lingurăritul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
câte 10 metri cubi material lemnos pe picior, dar nu mai mult de 15 metri cubi de familie. Prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant ale acestui material lemnos se realizează sub formă de scândura, șindrila, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse. Prin familie, în sensul prezenței legi, se înțelege soțul, soția și copiii lor necăsătoriți cu care gospodăresc în comun. De prevederile art. 2 alin
LEGE nr. 33 din 18 mai 1996 (*actualizată*) privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114185_a_115514]
-
de prelucrare (scindura, grinzi, bârne, araci de vie), care se transporta pentru comercializare, va fi însoțit de documentele legale de transport prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr. 379/1993 , eliberate de ocoalele silvice din zonă. Produsele cu grad superior de prelucrare (donițe, ciubere, cozi de unelte, butoaie, șindrila, furci de lemn etc.) vor fi însoțite de actul de proveniență a materialului lemnos din care au fost confecționate ori de Carnetul de moț. ----------- Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de pct.
LEGE nr. 33 din 18 mai 1996 (*actualizată*) privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114185_a_115514]
-
Guvernului nr. 323/1996 , situate în județele Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara, care prelucrează și valorifică lemnul prin comerț ambulant, asigurându-și mijloacele de subzistență din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, șindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci de lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse. Se consideră meseriaș persoana care posedă cunoștințe și indemânare în prelucrarea lemnului, dobândite fie prin școli, fie în mod tradițional în gospodării individuale. Pentru
HOTĂRÂRE nr. 1.358 din 27 noiembrie 1996 pentru aprobarea Metodologiei privind întocmirea şi conţinutul legitimaţiei care se eliberează unor locuitori ai Munţilor Apuseni, în condiţiile Legii nr. 33/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116475_a_117804]
-
de prelucrare (scândură, grinzi, bârne, araci de vie), care se transportă pentru comercializare, va fi însoțit de documentele legale de transport prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 379/1993 , eliberate de ocoalele silvice din zonă. - Produsele cu grad superior de prelucrare (donițe, ciubere, cozi de unelte, butoaie, șindrilă, furci de lemn etc.) vor fi însoțite de actul de proveniență a materialului lemnos din care au fost confecționate și de autorizația de meseriaș ori de legitimație. Compensarea contravalorii reducerilor de 50% din tariful
HOTĂRÂRE nr. 1.358 din 27 noiembrie 1996 pentru aprobarea Metodologiei privind întocmirea şi conţinutul legitimaţiei care se eliberează unor locuitori ai Munţilor Apuseni, în condiţiile Legii nr. 33/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116475_a_117804]
-
de prelucrare (scândură, grinzi, bârne, araci de vie), care se transportă pentru comercializare, va fi însoțit de documentele legale de transport prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 379/1993 , eliberate de ocoalele silvice din zonă. - Produsele cu grad superior de prelucrare (donițe, ciubere, cozi de unelte, butoaie, sindrilă, furci de lemn etc.) vor fi însoțite de actul de proveniență a materialului lemnos din care au fost confecționate și de autorizația de meseriaș ori de legitimație. Anexa 6 INSTRUCȚIUNI de utilizare a legitimației
HOTĂRÂRE nr. 1.358 din 27 noiembrie 1996 pentru aprobarea Metodologiei privind întocmirea şi conţinutul legitimaţiei care se eliberează unor locuitori ai Munţilor Apuseni, în condiţiile Legii nr. 33/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116475_a_117804]
-
Cumpăr de la el boluri din lemn sculptat de esență moale (tei, salcie, plop), sunt frumoase, rezistente, utile, îmi place să văd urmele de daltă în carnea moale a lemnului. Mai vinde linguri de lemn, de diferite mărimi, umerașe pentru haine, donițe de lapte și, surpriză, văd și o covată de lemn, exact cum avea bunica mea de la țară, atunci când frământa pâinea, apoi o lăsa la dospit. Chiar în fața potențialilor clienți erau plasate un fel de platouri mari de lemn, în formă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de serviciu ai capitalismului românesc, este că acest mod de organizare politică și economică a societății conține, în natura sa intimă, microbul crizelor economice de proporții, altfel spus, capitalismul seamănă cu o vacă bună de lapte, o mulgi, îți umpli donița, numai că îi dă cu piciorul și ți-o varsă. Să-i lăsăm pe cei mari să se descurce singuri și să vedem cum ne vom descurca noi. Ceva este sigur: nu vom putea para criza mistificând realitatea, venind cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cereale necesare locuitorilor acestor zone. Articolul 2 (1) Pentru prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant locuitorilor din zona montană, care își asigură mijloacele de subzistență din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, șindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci din lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse și care nu posedă în proprietate păduri, li se acordă anual, pe baza autorizației de meseriaș, de către primar, din vegetația forestieră din afara fondului forestier
LEGE nr. 144 din 26 iulie 2000 (*republicată*)*) privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129662_a_130991]
-
pentru comercializare, va fi însoțit de documentele legale de transport prevăzute de legislația în vigoare și de normele stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, eliberate de organele silvice din zonă. ... (2) Produsele cu grad superior de prelucrare - donițe, ciubere, cozi de unelte, butoaie, șindrilă, furci din lemn și altele asemenea - vor fi însoțite de actul de proveniență a materialului lemnos din care au fost confecționate, pe care vor fi înscrise data plecării, semnătura și ștampila șefului de ocol
LEGE nr. 144 din 26 iulie 2000 (*republicată*)*) privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129662_a_130991]
-
poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie. Conu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Se potoleau. Țipau iar. Ne arzi cu rugăciunea! Venim la noapte și-ți dăm ispite!...» Activiști în rugăciune A stat între ziduri zidit. Sau în fân, în pod. Securiștii băgau furcile, dar nu-l atingeau. Soția îi aducea mâncare în doniță, când mergea să mulgă vaca. L-au otrăvit de mai multe ori și a scăpat. Voia să meargă la Ierusalim. Un ofițer care avea un copil bolnav i-a spus: «Părinte, nu te duce că avionul are un scăunel. Apasă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]