359 matches
-
dracu’... Că d-aia a și plecat și m-a lăsat singur. Mă aflam în fața unei tragedii morale și spirituale. Mintea mi se întuneca și o mânie necontrolată mă împingea să-l iau de piept pe acest rătăcit de înșelăciunea drăcească și să-l arunc în prăpastia de la picioarele mele. În ce rătăcire adâncă aruncă diavolul sufletul omenesc: crezând că aduce jertfă lui Dumnezeu îl face să-și ucidă proprii copii. Te cutremuri. Trupul îmi tremura și simțeam că tremură și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
complet epuizată, părea că va expia. Supliciul se repeta până ce sângele începea să se prelingă din plămâni la colțul gurii, în icneli de tuse. Atunci Țurcanu mai apăsă încă o dată pe torace cu ambele picioare, având o mină de satisfacție drăcească și coborâ: Scoală-te! Așa ai să mori! Încet! Încet, încet! Picătură cu picătură. Oprișan s-a sculat cu greu. Era o minune: învierea din morți! Nu mai văzusem niciodată un astfel de supliciu. M-am rugat lui Dumnezeu în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
această formulă comunistă este salvatoare pentru țara și poporul nostru. Vă mărturisesc că din tot ce am văzut sus și din tot ce am înțeles în aceste zile de detenție, socotesc că nu există concepție mai oribilă și metode mai drăcești decât acestea. Sunt bucuros că am fost arestat, ca să-mi salvez sufletul de la moarte veșnică. Au fost aduși și trei ostași făgărășeni, arestați și condamnați la câte 10 ani, pentru că au fost cooptați de către un ofițer reacționar pentru a intra
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
conștiința mea decât că nu am fost destul de diabolic, și nici nu pot să fiu pe cât aș vrea, pentru că mă limitează în lucrarea mea, harul Duhului Sfânt, revărsat continuu prin jertfa Celui de pe Cruce. Dar acum mă bucur cu bucurie drăcească. Te las să declari greva foamei sau să te sinucizi prin cine știe ce mijloace, dacă gândul tău e hotărât, eu ți le pot sugera și chiar pune la îndemână, sperând în van ca ura mea să se transforme în dragoste sau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
avem. Para mălăiață nu pică în gura lui Nătăfleață! „Împărăția Cerurilor se ia cu sila (cu asaltul voinței noastre lucrătoare) și cei ce se silesc (cei ce dau asaltul, călcând în picioare poftele trupului, slava lumii și dejucând meșteșugul armelor drăcești), aceia câștigă!” La începutul bătăliei e dureros și să știi că va trebui să plângi, să plângi mult.Când vei începe să plângi, văzându-ți starea de netrebnicie în care te afli, atunci se vor ivi Zorile Luminii lui Hristos
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
M.: Deci, s-a redus un pic participarea asta acolo, dar alte ordine restrictive, știu eu? S. B.: Niște schimbări au fost chiar fără să vi se spună de ce, dar le-ați perceput? M. M.: Sistemul acesta de contrainformații era drăcesc, funcționa perfect. Apoi, era în mintea tuturor, a noastră, frica. Nu ne băgăm, nu facem. S. B.: Toți aveați familii, aveați și un statut de invidiat. Militarul în România comunistă era bine văzut. M. M.: Extraordinar de bine văzut și
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
tiparul ar fi apărut în anul 1434, pentru alții, în 1438, în timp ce ultimii datează invenția în 1439. Astăzi, nu se mai îndoiește nimeni de binefacerile și avantajele tiparului, deși plenul Sorbonei hotărâse, în 1533, distrugerea mașinilor de tipărit: "... aceste invenții drăcești care dau naștere în fiecare zi la o mulțime mare de cărți vătămătoare". Inventarea tiparului a însemnat pentru foile manuscrise, difuzate în Italia, Anglia, Franța, Germania sau Olanda un concurent serios (ceea ce nu va duce însă la impunerea rapidă a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
seama niciodată dacă James era real și eu ireal, sau viceversa. Clar era că nu puteam fi amândoi reali; unul dintre noi trăia în lumea realităților, iar celălalt într-o lume a umbrelor. James avea întotdeauna un soi de invulnerabilitate drăcească. Mă rog, trebuie să ne întoarcem la începuturi. După cum am mai arătat, am perceput de la o vârstă foarte fragedă, prin acea osmoză psihologică de care copiii sunt în stare, că unchiul Abel făcuse o căsătorie mult mai „avantajoasă“ decât tatăl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu ea, și mă rănește cu cele mai dureroase lucruri care-i dau prin gând. Simți cum îți amorțește sufletul din pricina loviturilor repetate... și, desigur, te prefaci și tu într-un soi de fiară, de la sine înțeles, capeți o inventivitate drăcească. Am văzut lucrul ăsta și-n alte cazuri, soția care se simte vinovată, chiar fără motiv, devine victima toanelor celuilalt, și nu-i în stare să adopte o ținută demnă. Ceea ce duce la un terorism reciproc. Și, vai, când dormeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ascultându-mi behăitul... 3. Feed back „De n’ar fi“, nu s’ar povesti. Mai abitir căci există și un sens ascuns În orice se află În această lume. Să Încercăm a pătrunde În spatele aparenței, chiar dacă asta e ceva aproape drăcesc, dacă mă gândesc de pildă la interdicția - medievală dar explicată religios ca sacrilegiu comis asupra „chipului și asemănării“ divinității - disecțiilor; motiv pentru care abia secolul al XVII-lea avea să lămurească circulația sanguină, deși aceasta era de două milenii o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Atâta doar că trăiesc Într’o țară subminată de bigotism, și n’a fost greu ca niște telefoane date de oarece drept mărturisitori indignați să pună capăt, din fașă, rubricii. Las cititorul să discearnă dacă un ton mai glumeț, mai „drăcesc“, o figură de stil adică, este totuna cu blasfemia... În fond, acel Lucifer e doar un personaj pretext pentru a continua ideile Începute cu Pro Natura. Dar ce contează pentru un bigot? Forma, nu fondul... Se Înțelege că las deoparte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-se printre bănci, o zbughi glonț pe ușa deschisă. Cu aer de căpcăun în stare să roadă oase, Cățeaua urcă la catedră, deschise catalogul și rosti peltic: - Eh! Ia să poftească la lecsie, Cârsiu Adrian... Labis Nicolae (cu o satisfacție drăcească, vocea ei deschidea aici o acoladă de subînțelesuri). Pierzând de mult nădejdea de a promova, bietul Cârciu sforăia la ora aceea în patul lui de repetent de la cămin. Între timp, în goană, Labiș străbătea curtea. Ridicându-și ochelarii pe frunte
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
M.: Deci, s-a redus un pic participarea asta acolo, dar alte ordine restrictive, știu eu? S. B.: Niște schimbări au fost chiar fără să vi se spună de ce, dar le-ați perceput? M. M.: Sistemul acesta de contrainformații era drăcesc, funcționa perfect. Apoi, era în mintea tuturor, a noastră, frica. Nu ne băgăm, nu facem. S. B.: Toți aveați familii, aveați și un statut de invidiat. Militarul în România comunistă era bine văzut. M. M.: Extraordinar de bine văzut și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
într-o formidabilă perioadă fastă (probabil, cea mai rodnică din întreaga sa existență) a prezentat 30 (!!) de premiere utilizând o singură sală, în vreme ce ritmurile de astăzi scot la rampă doar 6-7 premiere la două săli. Se lucra într-un ritm drăcesc, repetițiile derulându-se inclusiv în intervalul 18 7 dimineața. Șt. Ciubotărașu: "Regizorul A. I. Maican impusese bătrânului teatru ieșean un ritm infernal: se repetau câte trei piese pe zi, iar generalele țineau, uneori, toată noaptea" ("Teatrul", dec. 1966) Drept pentru care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Diavol de coarne” <endnote id="(70, p. 176, și 3, pp. 62-63)"/>. Mai mult decât atât, dacă evreul este - așa cum vom vedea - hărăzit Diavolului, atunci barba și perciunii săi rituali sunt și ei destinați acestuia din urmă. Nu Întâmplător, „lucruri drăcești” sunt considerate În popor nu numai fire din barba unui evreu oarecare, ci și cele din barba unui mare rege iudeu din Antichitate. Într-o legendă românească, versificată În 1843 de scriitorul moldovean Costachi Stamati, puterea hanului tătar se află
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui mare rege iudeu din Antichitate. Într-o legendă românească, versificată În 1843 de scriitorul moldovean Costachi Stamati, puterea hanului tătar se află Într-un talisman vrăjit care conține „Câteva fire de păr/ Din barba lui Solomon/ Și alte lucruri drăcești” <endnote id="(14, p. 240)"/>. Multe poezioare, aparent hazlii și nevinovate - ajunse, prin degradarea semnificației, În folclorul copiilor <endnote id="(128)"/> -, pun În evidență relația dintre barba evreului și Diavol. În România, ele sunt atestate În secolul al XIX-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dușmanii vădiți” capătă identitate etnică : „Omul de treabă - spune unui țăran bețiv preotul Belciug, din romanul Ion (1920) de Liviu Rebreanu - nu se ține toată ziulica numai să Îmbogățească pe [cârciumarii] jidovi și să-și otrăvească trupul cu hâlbăriile lor drăcești” <endnote id="(737, p. 30)"/>. Vorbind despre satul românesc, Daniel Barbu fixează la veacul al XVIII-lea epoca În care „biserica Începe să sufere concurența cârciumii, ce se ridică În fața ei ca un loc alternativ de formare a atitudinilor colective
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lume mulțumită Internetului“. Bin Laden nu poate cuceri nici un teritoriu, dar poate captiva imaginația a milioane de oameni. Așa a și făcut, transmițând În direct chiar În sufrageriile americanilor, În ajunul alegerilor prezidențiale din 2004. Nimic nu poate egala furia drăcească a unui terorist Înarmat cu o antenă prin satelit și un website interactiv. O PREA MARE LIPSĂ DE SIGURANȚĂ În toamna lui 2004 am fost invitat să țin un discurs la o sinagogă din Woodstock, New York, nu departe de ferma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
bisericesc. Și În Transilvania secolelor XVII-XVIII putem surprinde moștenirea acestei vechi tensiuni, care Împărțea practicile religioase cultivate În sânul Bisericilor românești Între o „religie populară” și o „religie oficială”. Un sinod ortodox din anul 1675, de exemplu, interzicea celebrarea „sărbătorilor drăcești”, cum ar fi zilele de marți și miercuri, sau a „joilor mari” (blagoveșteniile). Analizând realitățile din Muntenia contemporană, Daniel Barbu XE "Barbu" , un comentator avizat („deși” catolic!) al tradițiilor istorice ale ortodoxiei, merge mult mai departe În interpretarea acestei situații
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dumnezeu, spiritualizând astfel din nou pământul acesta, batjocorit și spoliat și el. Nicolae Petrașcu, pe care comuniștii țineau cu orice preț să-l dezagregheze moral, după un lung și interminabil șir de presiuni indescriptibile asupra lui, era pus acum în fața drăceștii situații nu de a se apăra ci de a afirma că el, prin înțelegere cu Horia Sima din Occident, într-o perioadă în care peste frontieră nu zbura o pasăre fără voia Securității, a pus la cale reeducarea comunistă de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Albă, ce va fi urmat de un altul, Vlad Țepeș (1931). După război colaborează sporadic la „Sburătorul”, „Răsăritul”, „Dreptatea” (Chișinău), „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta ilustrată”, „Vremea”, „Familia”, „Reporter”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața” ș.a. De sub tipar îi vor ieși romanele Drăceasca schimbare de piele (1927), Asfințit de oameni (1932) și O jumătate de om (1937; Premiul Societății Scriitorilor Români), volumul de nuvele Porunca toamnei (1942) și piesa Ioana (1943), reprezentată întâi la Teatrul Național din București, în 1942. Începând de prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
Albă (1919), care acuză de asemenea lipsa de originalitate. În ceea ce privește proza din prima etapă, cea mai mare parte e turnată în tiparul romanului de senzație, al romanului-foileton. Abia după război scrisul lui D., mai puțin grăbit, arată un progres. Dacă Drăceasca schimbare de piele atacă un subiect psihologic - o radicală metamorfoză comportamentală - ce depășește puterile autorului, relevând pe alocuri și un limbaj inadecvat, în schimb celelalte două romane, mizând mai mult pe latura socială, izbutesc să atingă un nivel onorabil. Asfințit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
București, 1901; Blestemul, București, 1904; Dușmani ai neamului, București, 1904; Doamna Oltea, mama lui Ștefan, București, 1906; Iluzii, București, 1908; Cumpăna, București, 1912; Satana, București, [1912]; În zări de foc, București, 1915; Valea Albă, București, 1919; Drumul sângelui, București, [1919]; Drăceasca schimbare de piele, București, [1927]; Vlad Țepeș, București, 1931; Asfințit de oameni, București, [1932]; O jumătate de om, București, [1937]; Porunca toamnei, București, [1942]; Ioana, București, [1943]. Traduceri: Fr. Coppée, Greva făurarilor, București, f.a., Iacobiții, București, f.a., Părăsita, București, f.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
l-am găsit, singuri, va îndrepta legile cărnii mele și legile singurătății mele. Tot ce ni se-ntîmplă e normal. Ieri, într-o duminică de neuitat, gura ei s-a învățat cu moartea, cu nebunia, cu bucuria. Părea beată, rea, frumoasă, drăcească, mută ca un zid e greu de priceput. De aceea și de păstrat! Ce vreau să institui?! Nu știu. Dar e prima împărăteasă din viața mea. Acum, umblînd pe Pămînt, vreau să stau și să tac numai cu ea. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cetluiesc fâșneața muierii, de nu intră-n ea nici vântu', nici gându', dară-mi-te, mădularu'... De-l pune dracu' pe careva s-o cerce, i-o taie de zici că-i ferestrău nu alta, izbucnește Cupcici într-un hohot drăcesc de fericire, închipuindu-și ferăstrăul făcându-și treaba. Aveți cunoștință?... De aiastă sculă aș fi tare pohticios s-o târgui. Prost ești, mă! îl chinuie Alexa scormonindu-l. Nu să există lăcată să nu-și afle cheia. Pentru câte o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]