1,019 matches
-
atunci de ce, vă Întrebați probabil, mă plîng acum cînd mi-a fost oferită o nouă șansă de a-mi camufla adevăratul chip, o oportunitate unică de a mă face mic și nevăzut, deghizat confortabil În chip de animăluț de companie drăgălaș ? Ei bine, am să vă spun de ce : diferența dintre a-ți asuma o mască, Întotdeauna În scopul de a fi liber, și a fi forțat să ți-o asumi, fără voia ta, e diferența dintre un refugiu și o Închisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
lucrurile care s-au petrecut În realitate și care sînt cele pe care le-am inventat. Nu mai știam, de pildă, care dintre chipurile din mintea mea este cel al mamei, cel durduliu și lacom, sau cel uscățiv, obosit și drăgălaș, și dacă o chema Flo, Deedee sau Gwendolyn. Toate arhivele existau doar În mintea mea. Nu aveam unde să verific În exteriorul meu, nici jurnal cu care să le confrunt, nici vreun vechi prieten de familie. Cum aș fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
războinice și mileurile de la mă-sa, primite ca dar de cununie, Carina contempla peisajul și, după momente de intensă reflecție, îmi arunca: - Nu merge, acum simt mai mult vibrațiile... - Simți o... mormăiam eu fără prea multă convingere, în vreme căpșorul drăgălaș, cu zulufi roșcăței - pe care l-aș despărți câteodată de corp și l-aș pune bine, într-o cutie de la bocanci -, turuia nestingherit despre unde nocive, respirația pământului, nevoia de a rămâne în acord cu natura și de a te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
viitoare și la Cupola. Dar cred că știi, ți-am trimis invitație... - Da... Arată ca un chiup înfășurat într-un ștergar cu dungi, cu mâini prea scurte. - Bună seara, ne salută un cioclu de la Politehnică. Plimbări, plimbări? Însoțitoarea mea chicotește drăgălaș. - Ștefane, ți-am citit aproape toate articolele, cum reușești să fii atât de calm, atât de rece? Sună a Schopenhauer și mă și văd cu lațele vâlvoi, plimbându-mă cu un caniș prin lumea decăzută, pe care-o detest pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cred! bâigui în cele din urmă Roonuí-Roonuí, care încă părea să se îndoiască de sinceritatea celor auzite. Am ținut-o în brațe în ziua când s-a născut și am văzut-o crescând... A fost mereu o fetiță dulce și drăgălașa... Ei bine, în acele două zile s-a transformat în ființă cea mai perversa care a existat pe vreuna dintre insulele oceanului, îi răspunseră. O bestie cu mintea bolnavă, care și-a găsit perechea în altă bestie, pe masura ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
pentru secțiunea divertisment a ziarului de duminică. Directorul căruia îi fac propunerea își răsucește capătul unui pix în ureche, scoțându-și ceara. Mai mult decât plictisit. Directorul îmi spune că publicul nu dorește o poveste despre cineva care-a fost drăgălaș și talentat cât era mic, a primit o grămadă de bani ca să apară la televizor, și care apoi a trăit fericit până la adânci bătrânețe. Nu, oamenii nu vor un sfârșit fericit. Oamenii vor să citească despre Rusty Hamer, puștiul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Manhattan, a fost arestată, a pozat goală în Playboy, și apoi a luat prea multe somnifere. Astfel de istorii vând ziare oamenilor care stau la coadă în supermarket, tăind cupoane, îmbătrânind. Oamenii vor să citească despre Lani O’Grady, fiica drăgălașă din Opt e de ajuns, găsită moartă într-o rulotă, cu stomacul plin de Vicodin și Prozac. N-ai decădere, spune directorul ziarului, n-ai subiect. Fericitul de Kenny Wilcox, cu ridurile lui cauzate de zâmbet, nu s-ar vinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
redactor, dar numai în anumite condiții. De pildă, să meargă la directorul celei mai mari fabrici din oraș și să-i ia un interviu. Să se îmbrace cât mai frumos, cu o fustiță scurtă, de exemplu, și cu fața ei drăgălașă să-l cucerească, pentru ca astfel ziarul să aibă oricând intrare în biroul acestui domn. Dacă făcea impresia dorită, el urma să aibă grijă ca ea să fie mulțumită. Luana începu să se foiască pe scaun. Se gândea că locul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de-a se declara mulțumită, Luana abordă cu discreție și sensibilitate, profitând de orice prilej, pe fiecare angajat în parte iar în scurt timp știu, cu exactitate, ce responsabilități au oamenii din agenție. Ea îi cuceri cu vocea caldă, chipul drăgălaș și seninătatea privirii. Căuta să fie întotdeauna amabilă și bine intenționată, evita, cu delicatețe, discuțiile despre problemele personale încercând, obsedată de amintirea celei al cărei nume jurase să nu-l mai rostească vreodată, să evite orice controversă, orice conflict. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
apucă ceașca de cafea și-i zvârli conținutul pe țesătura fină, de culoarea lămâiei. Luana își pierdu mințile. Închipuirea, din alte vremuri, se transformă în realitate în momentul în care își ridică rochia, apoi piciorul și lovi, în plin, chipul drăgălaș al Rebecăi. Aceasta ateriză, ca o minge de fotbal, în cadrul ușii pe care bărbatul o deschisese cu câteva secunde mai înainte. N-a mai dat importanță strigătelor și insultelor celei pe care Bariu se străduia s-o adune de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
abandonări succesive de zi cu zi ale unor texte în favoarea altora, o dezordine ce nu fusese căutată anume și totuși conștientizată, acceptată. La soții Alexe asculta, contrariată, comentariile lor, rămase aceleași, cu privire la înfățișarea ei, micile lor elogii "ești o japiță drăgălașă", "ascultă, dragă, să știi că este o gânganie drăgălașă foc", "am știut noi pe ce am mizat", "nu ne înșelă flerul". Repetau cu siguranță, de fiecare dată, aproape cuvânt cu cuvânt, fraze amabile, fără să schimbe măcar tonalitatea vocilor. Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în favoarea altora, o dezordine ce nu fusese căutată anume și totuși conștientizată, acceptată. La soții Alexe asculta, contrariată, comentariile lor, rămase aceleași, cu privire la înfățișarea ei, micile lor elogii "ești o japiță drăgălașă", "ascultă, dragă, să știi că este o gânganie drăgălașă foc", "am știut noi pe ce am mizat", "nu ne înșelă flerul". Repetau cu siguranță, de fiecare dată, aproape cuvânt cu cuvânt, fraze amabile, fără să schimbe măcar tonalitatea vocilor. Le zâmbea măgulită și încurcată totodată, dar nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Porni spre ușă împovărată de-o vină neînțeleasă, cei doi soți nu făceau nici o mișcare, pătrunse în hol. Abia la ușă o ajunse Nina din urmă, îi răspunse la salut cu vocea senină, neschimbată, îi aminti că era o ipochimenă drăgălașă. Apoi auzi cum se răsucește butonul yalei. Coborî scările și se simțea ca un câine bătut. Scena trebuia să fie un avertisment. Un avertisment? Greșise cu ceva? Da, greșise, îndoindu-se chiar și pentru o clipă, de dreapta lor judecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și bătu teatral din palme. Curios din fire sau pentru că așa cerea regula jocului, Alexe ocoli biroul, traversă camera și își scoase capul încoronat de chica răvășită, blonzie, dincolo de ușă. Ridică un deget maroniu în sus, zâmbi chiar. A, gângania drăgălașă, ghici el și-i făcu un semn larg cu mâna. Hai poftește, poftește! Primirea de zile mari îi insuflă un și mai mare curaj. Nina îi mângâia brațele împingând-o către colțul canapelei. Era îmbrăcată cu un tricou decolorat pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ei pășind puțin cam nesigură, având o eleganță a mișcării desăvârșită. Își legase părul lung, drept, cu o șuviță din propriul păr, la spate. Vineri la ora șase avem meditație, Evelina. Da, vineri la șase, repetă ea. Ești o fetiță drăgălașă. Îi mai zise Alexe și-i bătu obrazul cu două degete maronii. Ia să vedem dacă știi să zâmbești. Evelina avu o tresărire a umerilor, un fel de răzvrătire. Pe urmă o privi pe Carmina, pe Nina și zâmbi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a văzut nimic din toate astea, a traversat ca întotdeauna sufrageria, ocolind biroul, lipăia din papucii din plastic, a venit în hol, s-a apropiat de Carmina și i-a lovit de două ori, cu degetul maroniu obrazul. A, gângania drăgălașă, a formulat el legile jocului deja știut, hai, intră, n-ai mai dat pe la noi, chiar mă întrebam într-o zi cu Nina ce vei fi făcând, dezbracă-ți trenciul, fă-te comodă. În cameră era aceeași neschimbată atmosferă, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Miau îl așteptam să se întoarcă și îl iubeam în așteptarea noastră, ziceam că să-i facem o surpriză, să facem mâncare, să facem curat, o să-i luăm o nimfă de ziua lui, eu țineam poza lui pe masă, măi drăgălașule măi, măi mititelule măi, și era cumva mângâierea de care m-a îmbolnăvit tatăl meu. Noi comunicăm foarte bine și asta mă sperie foarte mult, de ce? De fapt știi tot timpul ce gândesc și tu la fel, e ca și cum te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
asta am învățat de la Mihai, mi se pare că în orice relație e un substrat sexual și ți-am spus asta ca să fie clar, da, dar vezi?! eu nu m-am gândit în mod special la asta, era o dragoste drăgălașă, de la o zi la alta, fără să vreau nimic în mod special, iar tu, când ai spus ce-ai spus, totul s-a pus sub o altă lupă, acum nu pot să te mai ating, nu mai pot să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
suferi, am pierdut, am vrut ceva ce nu se putea, m-am gândit eu, am văzut cum erați terminați unul după altul, cum vă uitați unul la altul... și acolo, în mașină, cum vă țineați în brațe, era o dragoste drăgălașă, de la o zi la alta, nu m-am gândit la nimic... în orice discuție exista ceva sexual, sunt defect, nu mai vreau nimic... nu mai vreau nimic... stau lângă el întinsă în cămăruța de la mare și Pinochio a plecat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
și aliniază planetele ca să scuipe-n Univers cu otravă, cu respingerea magneților, cu decăderea și marele râs, cu batjocura din hohotul lui pe spate căzut în nisip, tu nu ești bărbat, cu anularea mea de femeie, de om, de dragoste drăgălașă ca genele, ca genunchii lângă pat, ca de jos în sus spre tine, iar tu habar n-ai, ca și cum doar să scuipi e important pe ce se dă fără cerere în schimb, vă dau foc la toți, vă fut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
bagă de seamă, adaugă ea, până acum n-a trebuit să mă mai dezbrac niciodată ca să obțin o poveste interesantă. — Ah, Ludlow e tipul cu sauna? — Da. — Mie-mi pare un boșorog libidinos, spuse Creighton. — Ba nu, a fost chiar drăgălaș! îi lua apărarea Fanny. Și cât se poate de pașnic. Dar sper că i-ai dat țeapă, zise el. — Bag de seamă că ești nițel gelos, îl tachina Fanny. — Să zicem suspicios, propuse Creighton. Cum arata chestia aia, sauna? — Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
le-am clocit cu mare grijă. Uneori ploua și iar ploua, dar eu stăteam neclintită în cuib, ca nu cumva să pătrundă vreo picătură de ploaie și să-mi răcească ouăle. După aproape trei săptămâni, mi-au ieșit niște pui drăgălași ca niște cofeturi, nu goi ca puișorii de vrabie. Ca o mamă iubitoare ce sunt, îi hrăneam și-i îngrijeam cu multă dragoste. Hrană exista din belșug, căci din seceratul grâului se scuturaseră o mulțime de boabe, iar de sete
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
am dojenit, spunându-i să nu mai nesocotească niciodată vorbele mele: ,, - Când te-ai face mare, ai să faci cum vrei tu, dar acum că ești mic, trebuie să asculți de mama ta!” Dar vremea trecea iute și puful de pe drăgălașii mei puișori se preschimbase deja în pene. Venise vremea primelor încercări de zbor. Prin pricina ereților cei lacomi am decis ca lecțiile de zbor să fie făcute doar dimineață și seara. Zilnic, îi trezeam pe cei șapte puișori dis-de-dimineață, îi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
noastre sau să privească Teleenciclopedia, unde vedea cu uimire animale ca și el. Și totuși, acest animal nevinovat, care nu făcea rău nimănui, a fost omorât de oameni fără suflet. În amintirea mea vor rămâne mereu ochii iscoditori, chipul său drăgălaș, care ne încânta pe toți ai casei. Oana Pleșu, clasa a VI-a E Prietena mea, gimnastica O sală imensă vuia, iar multitudinea aplauzelor mă copleșeau. Întinsul covor din dale parcă era o imensă floare din care fiecare concurent primea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
bucuria în sufletul lor. Îmi place să stau alături de familia mea, căci lângă părinți mă simt iubită, mă simt în siguranță, mă simt bine. Câinele caută și el parcă să fie iubit, să facă parte din familie. Este un câine drăgălaș, care ne înveselește pe toți. Aceasta este familia mea, legată, unită. Când cineva din familie este bucuros de o realizare, își împărtășește veselia cu ceilalți. La un necaz, ne consolăm unii pe alții și astfel reușim să trecem mai ușor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]