498 matches
-
ne simțim vinovați? Viața-i, pentru fiecare, darul primit la născare. Fiecare își urmează un singur drum - Visul lui, care-l poartă-n alte sfere și-n abisul timpului. Vreau, în zi de sărbătoare, să-i primesc surâzătoare, cu plăcere, drăgăstoasă, pe cei dragi, la mine-n casă! PLOUĂ CU VISURI Am ieșit la promenadă este ora nouă... Sub umbrela mea albastră nu-mi pasă că plouă. I-am văzut de la distanță mersul legănat E înalt și poartă barbă, părul grizonat
VREAU! de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367079_a_368408]
-
-și lase adânc apăsată amprenta până și în sălbăticia acestor meleaguri de basm, când s-au apucat să stăvilească șuvoaiele neobosite ale Doftanei, în rostogolirea lor peste stânci, ca apoi să se mai odihnească în aval unde deveneau molcome, îmbrățișând drăgăstoase apa a lacului Păltinoasa, ce se tot mărea odată cu ridicarea barajului și acumularea de apă, ajungând la acea mică mare locală de care vorbea entuziastul localnic... Cu patru ani în urmă constructorii hidrotehnici se apucaseră cu osârdie să ridice ditamai
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
os cât de mic; Simte că-i e foame, ar lua un mezelic. În ochii mari de antracit, bunătate arată, Că poate să topească și-o inimă de piatră; Cum să rezist, să nu-i dau să mănânce?!... - Tu, ființă drăgăstoasă, destinul te-aduce, Să am cu cine, -n noapte, povești a depăna; Te rog, mănâncă, rămâi la casa mea!... Să fi-nțeles, banditul!... că vreau să-l accept? S-a ridicat, ștrengarul, în două labe, drept: Și ca un bun
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
mai cea... Dintre toți fulgii ce vin jos Precum mici fluturi, stea cu stea, Doi fulgi din fulgi de puf pufos Eu care fulgui cum vei vrea, Tu care fulgui mlădios, Eu fulgul bun la vreme rea... Tu fulgul tandru, drăgăstos, Ne vom iubi și vom cădea Ca doi nebuni, prelung, frumos, Pe alba lumii catifea, Topindu-ne plăcut, sfios... Suntem oameni de zăpadă Suntem oameni de zăpadă, Într-o lume de nebuni, Scoși cu forța la paradă, Ale morții legiuni
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
aniversez primul an de viață. Ulterior, mama s-a recăsătorit. Cu cel pe care îl consider, îl simt ca tată. Rudele lui m-au primit bine, ca și cum aș fi făcut parte din familia lor dintru început. Sunt firi calme și drăgăstoase. Ca majoritatea oamenilor din satul lor. Mărin a fost fratele bunicului din partea mamei. L-am iubit mult pe bunicul, care a murit când eu nu împlinisem șase ani și o fărâmă din dragostea mea pentru el s-a transferat asupra
AUTOR DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349481_a_350810]
-
odaie, când era singur. Se însera, cerul era senin, și soarele, în asfințit, poleia încăperea, prefirându-și razele pieziș. M-a chemat lângă el, și, când m-am apropiat, m-a cuprins de umeri și m-a privit în ochi drăgăstos și înduioșat; nu mi-a spus nimic, s-a uitat doar așa, la mine, o clipă. “Du-te, mi-a zis apoi, du-te de te joacă, trăiește în locul meu!” Am zbughit-o afară și mi-am văzut de joacă
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
dar asistenta șefă îl opri în prag. - Hei, chipeșule, unde te crezi? - Vreau să-mi văd soția! - Lasă că ai timp o viață întreagă să fii lângă ea, de-o să-ți iasă peri albi în cap! - glumi „șefa”, zâmbindu-i drăgăstos. - Dar situația sa și a feților cum se prezintă ? - Doamna doarme. Este extenuată din pricina travaliului de la naștere, dar și de sperietura cutremurului, iar gemenii sunt în siguranță sub observație. Reveniți mâine dimineață! - îi zâmbi din nou femeia în halat alb
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1564 din 13 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului SUFLET DE APRIL Primăvara iar coboară În lumină și în floare, În chip fraged de copil Răsărit în plin april. Este fraged și voios Puiul mamii drăgăstos, Gângurește și zâmbește Și de toate se uimește. Parc-ar vrea să ne cunoască, Să vorbească și să crească Și să-nvețe de la soare, De la flori și din ponoare. Gândurile să-nmulțească, Anii vieții să sporească, Taina vieții să cunoască
SUFLET DE APRIL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348731_a_350060]
-
frumos rotunjite, mângâindu-i păduricea fină și dornică de alintare sau greutatea palmei sale ca un căuș să-I cuprindă rotunjimea sânilor în căutarea vârfului lor nervos și fraged? Ce-ar fi făcut dacă aceste mâini ar fi cuprins-o drăgăstos, făcând-o să-l dorească. Cum s-ar fi terminat oare această investigație? Parcă era în transă. Se ridică de pe locul său și se apropie de fereastra deschisă, în dorința de a-l atinge. Scoase capul pe fereastră, iar când
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
și cunoștea spațiul de la bun început. Am stins toate luminile de prin camere, am verificat dacă este ușa de la intrare închisă și, sub lumina discretă a unui lampadar, m-am așezat și eu lângă ea pe canapeaua confortabilă. O mână drăgăstoasă mi-a înconjurat gâtul și un sărut cu miros de fructe exotice am simțit pe buzele mele pline de dorință. Nu fiorul transmis de vin mi-a încins întregul corp, ci acest sărut lung și apăsat, care căuta cu vârful
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
erau preocuparea buzelor mele și a mâinilor, iar printre pulpele sale bronzate ușor își făcea loc flămânzenia pământului... Căldura cavității și umezeala m-a făcut să tresalt de bucurie, mai ales atunci când am auzit oftatul partenerei și am simțit strângerea drăgăstoasă a brațelor ei. Nu pot descrie ce se întâmpla în acele momente în creierele noastre și cu simțurile noastre. Era ceva diabolic, nepământean... Ceva ancestral... Prin corpurile noastre, în care sângele circula normal, își făcea simțită prezența un fluid nou
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
rodească, Femeia să te iubească, Mamele prunci frumoși să crească ! Ia mai mănați măi flăcăi, Voi ce-ați mai rămas pe-acasă, Unde pita-i mai gustoasă, Viața e un pic... mai grea, Dar soarele mai frumos Și omul mai drăgăstos. Bate biciul să răsune Peste toate mările Și în toate tările ! Să răsune voia bună, Că suntem azi împreuna ! Dragi boieri de viță aleasă, La cumpăna dintre ani, Vă urez cu inima De belșug să aveti parte, Mult noroc și
PLUGUŞORUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347684_a_349013]
-
din primele încercări. Pentru ea părea doar o joacă, în timp ce pe fața Burneshei, deși amețită de vin, se citea îngrijorare. Într-un final, prințesa reuși să apuce vulturul de o aripă, apoi îl propti de pardoseală, ținându-l strâns, dar drăgăstos. -Așa deci, zise aceasta, ești ditamai luptătorul! Vulturul își roti prin cameră ochii împăienjeniți de neliniște. Capul îi era acoperit de pene albe ca laptele, iar corpul de pene gri și maronii. Căuta, în continuu, să o ciupească pe prințesă
VULTURUL, ANTAL ŞI ENERGIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365382_a_366711]
-
spune ce era în acel loc, în iarbă, în locul anume ales de el”. Terminându-și spusele, femeia s-a alungit către Albert, mărturisindu-i că, de atunci, nu a mai avut de-a face cu vreun bărbat, șoptindu-i vorbe drăgăstoase. Era seducătoare, periculos de seducătoare, doar că vobele îi miroseau groaznic a ceva proaspăt strivit. A simțit cum transpiră abundent, cuprins parcă de spaimă și a răcnit până ce unul dintre colegii de cameră l-a zgâlțâit puternic : - Ce ai de
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
plăcere. - Îți mai este dor de mine? - Lasă că vezi tu la munte dacă mi s-a făcut dor sau nu. Ce, nu mai ai răbdare? Văd că nu spui nimic despre întâlnirea cu moldovencele tale din Galați. Sunt mai drăgăstoase ca mine? - Nu am avut timp să merg în oraș decât împreună cu părinții aseară la o cină și astăzi cu mama la plimbare. Mă voi duce astă seară să beau o bere cu foștii colegi dacă îi voi găsi la
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
frumos rotunjite, mângâindu-i păduricea fină și dornică de alintare sau greutatea palmei sale ca un căuș să-I cuprindă rotunjimea sânilor în căutarea vârfului lor nervos și fraged? Ce-ar fi făcut dacă aceste mâini ar fi cuprins-o drăgăstos, făcând-o să-l dorească. Cum s-ar fi terminat oare această investigație? Parcă era în transă. Se ridică de pe locul său și se apropie de fereastra deschisă, în dorința de a-l atinge. Scoase capul pe fereastră, iar când
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
au întărit si cu duhul gurii Lui toată puterea lor” (Ps. 32, 6), “Trimis-a Cuvântul Sau si i-a vindecat pe ei” (Ps. 106, 20)”. Iată! Glasul Domnului dă clipei știre Să fie prinsă viață din nevăzute fire Împletite drăgăstos în ADN, în genom Să crescă templu pentru suflet - OM! Esență profundă, mister adâncit în celest Rămân dincolo de înțelesul rupest Graiurile, ca taina din pântecul matern Cănd pruncul prinde miezul din etern. Născut, puiuțul cuibărit în scutec Simte primul alint
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
da" spus cu gura deschisă, auzeam un permanent "nu, nu... nu", susurat printre buzele nesătule de săruturi, din ce in ce mai rar și fără viață, dar enorm de incitant. Atât de incitant și real, încât "nu" a continuat să se audă ușor, șoptit, drăgăstos și imperativ, în expresie completă: "nu, nu, nu înceta, te rog"! E posibil ca în cazul acesta să nu credeți că "nu" poate fi atât de ușor de înțeles ca fiind "da"?! Chiar se poate desființa NU în favoarea lui DA
DA ORI NU NE COMPLICĂ VIAŢA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366522_a_367851]
-
faptă necugetată, atunci când era vorba de însușirea unor bunuri necuvenite. Hee, hee, dar nici Bidel vreun prost! Ascunse osul sub niște frunze, își strânse sculele și plecă fluierând către casă, așa cum făcea de obicei. Nevastă-sa îl primi dojenindu-l drăgăstoasă, tot ca de obicei, cu: neputinciosu' șî bețivu' dracu' care mi-ai mâncat tinerețâli, ardi-te-ar focu' să te arză, că nu ești în stare dă ni' ica-n lumea asta, că unde mi-or fi fost mințâliii cân' te-am luatîîî
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
și mai senini în lumina blândă-a serii. Nasul negru de tăciune și mustăți feline, ce adulmecă în aer, prada care vine. Un atlet, bine făcut pentru vânătoare, dintr-un salt era în pom, prada să-și doboare. Este tandru, drăgăstos, știe să s-alinte, toarce chiar un cântecel, ce-i trece prin minte. Și când a crescut pisoiul devenind motan și Sultanul cu haremul părea băietan. Că se-ncinse nuntă mare în grădina cu umbrar și pisicile vecine intonau imnul
FELINĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351796_a_353125]
-
i le pricinuise această iubire. Dorea ca toată dragostea ce o simțea față de Mihai, s-o reverse însutit asupra acestui rod al iubirii lor, al cărei prezență o simțea în pântecele său. Își lipi palma de pântece și privi zâmbind drăgăstos spre el de parcă ar fi vrut să străpungă pielea și carnea pentru a vedea chipul micuț a copilului ei. Îi era atât de vie amintirea în care acest copil se concepu , încât o putea descrie cu amănuntul fără prea mari
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
apă, peștii jele (meduză) dansează un dans grațios doar de ei știut. Ici colo, câte un copac își apleacă crengile spre râul liniștit sub greutatea florilor de un colorit ireal, sau poate vor doar să-l răsplătească cu o mângâiere drăgăstoasă. Vraja ne-a cuprins și ne-am scufundat în ea, am fi plutit ore în șir doar bucurându-ne de culoare și liniște. Sunt atâtea Raiuri pe Pământ, trebuie doar să ne lăsăm simțurile libere ca să le putem percepem, iar
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
salva viața, dar provoca și moartea. Tot un vechi obicei străvechi, întâlnit în unele sate din estul țării noastre, ne arată cum femeile obișnuiau să atingă un bărbat străin de familia sau de satul în care conviețuiau, pentru a fi drăgăstoase întreg anul. Fetele mari însă strângeau de cu seara ultimele rămășițe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de dragoste. Bărbații nu trebuiau să supere femeile și
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
pregătise pentru a fi asortată. Când a văzut masa aranjată pentru două persoane, cu lumânări și cu cristalurile mele nefolosite de aproape douăzeci de ani, de la vizita nocturnă a Mirunei, a rămas uimită și a venit să-mi ofere un drăgăstos sărut scurt. Eram amândoi fermecați, ea de ambianța pe care o vedea, iar eu de prezența ei diafană, cu totul deosebită și specială. Am început prin ciocnirea cupelor de cockteil, la marginea căruia s-a adăugat un sărut delicios, cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
așa încît până la căderea zăpezii, curtea era mereu în straie de sărbăroare având culoarea florilor de sezon. Intrarea în curte era o alee din cărămidă roșie umbrită de o frumoasă boltă cu struguri de masă. Acolo am crescut sub privirile drăgăstoase ale mamei, care renunțase la serviciu, rămânând acasă pentru a ne crește și educa cum se cuvine. Am avut o copilărie minunată și amândoi ne străduiam să fim exemplari, cu rezultate bune la învățătură, disciplina fiind punctul nostru forte. Între
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]