441 matches
-
atât fiind, e totul. Să facem, așadar, fiziologia acestei stări și să o explorăm. Scrie Cioran pe 3 noiembrie 1975: „Necazurile mele cu sănătatea sunt firești la vârsta mea. Am perioade mai bune și altele mai rele, dar să nu dramatizăm. Duc o viață destul de echilibrată, dureros de lipsită de excese... Singurul lucru care mi-ar face plăcere ar fi un chief din când în când. Dar nu mai beau, doar uneori câte un pahar de vin” (285). Altfel, cu toată
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o tot mai pronunțată fază livrescă a scrisului său. În dramaturgie nu a excelat. După Sfântul, poposește fie în mediul negustoresc interbelic (Să nu-ți faci prăvălie cu scară, din 1959), fie închipuie alegoric o umanitate abstractă (Labyrintul, 1967) sau dramatizează câteva episoade din Groapa. Traseul romanesc al lui B. poartă tot timpul un mesaj insurgent și îi fortifică popularitatea. Personalitate puternică, contestatară, revărsând în pagină energie polemică, scriitorul devine, în bună măsură, ambasadorul lumii din care a plecat: periferia. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
omului și a tarelor sociale implică mizantropia unită cu presentimentul unui mal du siècle („Oriunde ai porni/În plină zi/ Ca noaptea întuneric vei găsi”), dar ele vorbesc mai ales despre un suflet sensibil, grav lovit de soartă, înclinat să dramatizeze. Strigătul ,,și mă îngrozesc de dânsa [de viață] mai mult decât de numele iadului”, de un patetism intens, este singular în epocă. Semnele unui nou gust literar se întrevăd în prețuirea singurătății, în nuanța sentimentală din „glasul meu cel întristat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
cu atât mai mult, copilul diferit de ceilalți se adaptează destul de greu la relațiile interpersonale, și de aceea părinții trebuie să intervină și să joace rolul de tampon, de mediator între copil și persoanele străine. Din nefericire, uneori părinții pot dramatiza excesiv reacțiile inadecvate venite din partea unei persoane străine, identificând la aceasta o falsă rea intenție într‑un gest oricât de neutru. În alte situații, ei neagă tot ceea ce copilul observă în jurul său legat de propria‑i deficiență, insistă pe răutatea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și Adrian Năstase prezentau un suport electoral confortabil, greu de depășit, nu era previzibil un eveniment de natură să schimbe substanțial opțiunile electoratului. Răsturnarea care s-a produs pare să se fi datorat exclusiv strategiei lui Traian Băsescu. El a dramatizat criza, a acuzat puternic PSD-ul, a promovat centalitatea problemei corupției. Această problemă, definită drept corupție la vârf, nu părea să fie prea importată pentru populație. Dramatizarea corupției, prezentarea ei, drept cauză a tuturor problemelor a dat o relansare a
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pierdut demnitatea. Piram nu este la fel de pasional ca și Tisbe, îl percepem prea legat de spațiul domestic, laș, se sinucide pentru că nu s-a comportat bărbătește. Actul sinuciderii ține mai mult de latura feminină, mai sensibilă și mai dispusă să dramatizeze și să se resemneze, fără putere de a acționa în mod real. „Acești eroi decid 707 Ibidem, p. 1. (trad. n.) 708 G. Chaucer, Legenda..., p. 201. 709 Elaine Tuttle Hansen, op. cit., p. 2. (trad. n.) 193 să se sinucidă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
superior, apare sentimentul lipsei de demnitate. Persoana se teme de orice responsabilitate, starea de lașitate care derivă de aici otrăvind toate proiectele personale. Apare rușinea de sine și individul se condamnă pentru eșec. Se conturează astfel complexul de eșec, este dramatizat eșecul personal, situațiile sunt abordate cu o stare de angoasă, acuzare de sine, autopersecuții. Idealizat, acest complex se leagă de puritatea morală, de umilință, de concepția că prin comportamentul personal, prin altruism, păcatul poate fi răscumpărat. În forma supracompensată, persoana
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
etc.) precum și oferirea unor posibilități de a obține succes la etapele timpurii ale învățării. Autoeficiența elevilor crește în situațiile în care elevii au avut succes și își amintesc cu plăcere de acele situații (de exemplu, o piesă cu tematică religioasă dramatizată cu ocazia Sărbătorilor de iarnă sau a Învierii Domnului; mai poate fi o piesă care ilustrează un comportament religios-moral din Pilda fiului risipitor, piesă pusă în scenă în perioada în care se studiază această pildă sau o excursie care le-
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
-o să devină ceea ce este. Al doilea caz reprezentativ, cel al perfecționării vieții sexuale, este caracteristic textelor de după cel de-al doilea război mondial, care se întemeiază pe ideologia înfloririi sexuale ca parte componentă a personalității. O manieră de a dramatiza inițierea sexuală este introducerea unor veritabili Opozanți, în cazul de față cenzori sau interdicții. Dacă însă, în aceste narațiuni, Destinatarul (Natura, fericirea...), Obiectul de valoare (înflorirea sexuală) și Adjuvantul (inițiatorul) sunt luate în serios, nu la fel se întâmplă și
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
viața civilă, asigurându-le ajutorul adecvat și luând măsurile necesare. Socializarea În familie Copilul diferit se adaptează greu la relațiile interpersonale, de aceea părinții trebuie să joace rolul de tampon, de mediator Între copil și persoanele străine. Uneori părinții pot dramatiza excesiv reacțiile inadecvate venite din partea unei persoane străine, identificând o falsă rea intenție Într-un gest oricât de neutru. În alte situații, ei neagă tot ceea ce copilul observă În jurul său legat de propria deficiență, insistă pe răutatea și ipocrizia persoanelor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
cu cât o artă transmite mai puțin, cu atât "comunică" mai mult. Personalizarea, în estetică la fel ca în politică, este direct proporțională cu desimbolizarea. Un artist a cărui operă rămâne calmă are cu atât mai mult interes să-și dramatizeze viața. Invers, cu cât o operă simbolizează mai mult, cu atât artistul poate lipsi de pe scenă. În schimb, cu cât opera captivează mai puțin, cu atât persoana artistului trebuie să ne facă să tresărim; și să adauge în existența lui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
aparență, între simulacru și real, imaginea infografică nu mai trebuie să mimeze un real exterior, fiindcă produsul real va trebui s-o imite pe ea pentru a exista. Toată relația ontologică prin care, încă din timpul grecilor, era devalorizat și dramatizat în același timp dialogul nostru cu aparențele este acum răsturnată. Acel "re" din reprezantare se pierde în punctul final al lungii metamorfoze, pe parcursul căreia lucrurile deja apăreau tot mai mult ca niște copii palide ale imaginilor. Eliberată de orice referent
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sub forma sentimentului privațiunii/deposedării, adecvați sunt alți termeni: sentimentul eșecului, senzația propriei neputințe. Frustrarea este resimțită ca insatisfacție, iar aceasta este percepută ca nemulțumire sau ca suferință morală. „Se produce concomitent un fenomen care, ca prim efect, intensifică și dramatizează frustrarea: idealizarea valorii absente sau pierdute. Valoarea crește datorită absenței obiectului dorit. Acest fenomen explică polarizarea nemulțumiților asupra obiectului nemulțumirii lor, ceea ce conduce la creșterea tensiunii psihice” (Druță, 2001, p. 162). Nu există fenomene de frustrare în sine, rupte de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
să apară mai mult sau altfel decât este, pentru a ajunge în centrul atenției. El scrie: Este o persoană care vrea să apară, pentru alții și pentru sine, ca mai mult sau altfel decât este, motiv pentru care e hiperexpresiv, dramatizează, atrage atenția asupra sa în diverse moduri și prin diverse mijloace, inclusiv utilizând bogăția sa imaginativă; pentru a fi captativ, el poate fi și strident și submisiv, lamentativ sau laudativ. Tipul ideal e un construct teoretic, o descriere abstractă, de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
românesc. Cititorul are șansa - relativ rară - a asistării sale asidue de către autorul însuși, „cicerone” pedant, exigent, lucid în propriul teritoriu scriptural. Permanentul, neobositul dialog cu sine și cu ceilalți „înscenează” marile teme ale culturii, le transformă în colocvii dramatice, tensionate, „dramatizate”, în provocări. Nevoia de certitudine, de sistem și echilibru a dascălului prin vocație este secondată de neastâmpărul gânditorului fascinat de nevoia de frumusețe ca nestare, de contradicția creatoare, de mișcarea ideilor mai degrabă decât de valabilitatea lor, de „identitatea neidentică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
șterse pur și simplu acele deosebiri dintre perspective asupra sensului existenței omenești care sunt centrate pe conceptul datoriei și respectiv al fericirii. Examinarea lor din punctul de vedere al relației cu rațiunea morală comună previne însă împotriva tendinței de a dramatiza aceste deosebiri. Kantienii și utilitariștii pot realiza un acord cuprinzător cu privire la îndatoririle morale fundamentale ale oamenilor, atât cu privire la cele care se referă la propria perfecționare, cât și în ceea ce privește cele care ne cer să contribuim la fericirea semenilor. Iar această apropiere
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
justificată în unele cazuri. Dar ea nu trebuie să conducă la ignorarea ipotezelor psihogenetice, deoarece un travaliu psihoterapeutic poate ajuta în mod considerabil adolescentul. În sfârșit, evenimentele trecute sau recente pot apărea ca tot atâtea imixtiuni în dezvoltare (Naguera, 1966), „dramatizând” această trăire a pierderii în adolescență. Existența în trecut a pierderilor reale și concrete, avertismentul pe care îl reprezintă aceste experiențe de pierdere pot uneori să blocheze procesul de separare-individuare și să angajeze adolescentul pe calea depresiei: o cicatrice amenințând
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
România literară”, „Cronica”, „Tribuna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Amfiteatru” ș.a. Este prezent în antologiile Desant ’83 (îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu) și Generația ’80 în proză scurtă (alcătuită de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, 1998). În spirit optzecist, S. dramatizează în scrierile sale conflictul dintre realism și textualism, dintre autenticitate și procesarea ficțională a existenței. De regulă, preferințele autorului se îndreaptă către primul taler al balanței, de vreme ce povestirea e principial suspectă de trucaj și contrafacere. Și totuși, relația autorului cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
evocării, ispitită, cu un pronunțat gust al picanteriei, să promoveze vorba de duh și momentele de farsă. „Schițele” și „povestirile” acestea sunt, ca structură, mici scenete, dialogul fiind procedeul care îi stă lui A. cel mai la indemână. A și dramatizat, în 1952, Momente de Caragiale, autorul său preferat. SCRIERI: Caragiale în timpul nostru, București, 1962; Un comediant și o fată de familie, București, 1967; Cu teatrul românesc peste hotare, București, 1968; General la patru ani, București, 1969; Povestiri. Marea și mica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
Ion Creangă; Capra cu trei iezi, de Ion Creangă; Punguța cu doi bani ,de Ion Creangă; Albă ca Zăpada, de frații Grim; Iedul cu trei capre ,de Octav Pancu-Iasi; Totodată, însușirea textului literar corect mi a dat posibilitatea de a dramatiza aceste povești, ele fiind puse în scenă cu prilejul unor evenimente, serbări, festivaluri. Aceste povești au constituit un mijloc important pe lângă obiectivele specifice - cultivarea expresivității limbii, folosirea mimico gesticulație în exprimare, socializarea prin intercomunicare rezolvând anumite sarcini ale dezvoltării comunicării
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
specificul și cu valențele sale. Adevăratul motor al schimbării - spune autoarea - este interior și de aceea numai reechilibrarea personalității umane va permite atingerea eficacității. După autoare (p. 39), managerul intuitiv reprezintă „motorul tranziției”. „El știe să citească problemele, să le dramatizeze, să le aplaneze, știe să se transpună în trăirile emoționale ale altora pentru a-i înțelege în profunzime, știe să discearnă momentele în care trebuie să se arate tolerant și permisiv sau, dimpotrivă, să intervină cu autoritate. El alternează ascultarea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
subtil de text și de ilustrație. Mitchell vorbește chiar despre o dialectica vizual-verbală: "Blake dorea să combine formă spațială și cea temporală în cărțile sale anluminate nu pentru a produce o imitație completă a lumii obiective totale, ci pentru a dramatiza interacțiunea dualităților aparente din experiența noastră cu lumea și de a întrupa eforturile depuse de acele dualități în direcția unificării" (1978, p. 33). Concluzia studiului lui Mitchell este că "stilul pictural al lui Blake, întocmai formei sale poetice și formei
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
volumul Șantier 2. Un itinerar în căutarea lui Mircea Eliade, Cornel Ungureanu rememorează (la 7 aprilie 2007) perioadă anului 1968 când, în funcția de referent literar la Teatrul Matei Millo din Timișoara, primește de la regizorul Aurel Manea propunerea de a dramatiza românul Maitreyi, al cărui scenariu se angajează să-l scrie într-o săptămînă. Proiectul nu se va concretiza, însă. 20 2011 27 decembrie: premieră spectacolului Maitreyi la Sala Mare a Teatrului de pe Lipscani din București, un spectacol-studiu conceput de Chris
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
sinonimă cu secularizarea. Minunile pe care le celebram erau mai mult tehnologice decât biblice: cursa spațială, progresele din medicină, nașterea forței nucleare, introducerea televizorului color și începutul erei calculatoarelor. În Statele Unite, piesa și filmul Inherit the Wind ("Va moșteni vânt") dramatiza triumful științei (teoria evoluției) asupra creaționismului (o interpretare literală a Genezei)7. Când ne gândeam la Moise, imaginea care ne venea în minte era cea a lui Charlton Heston, în tehnicolor. În ciuda atașamentului față de valorile religioase, era emoționant să anticipăm
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
în chiar textul pe care l-am ales ca motto). Oricum, dincolo de recunoscuta înclinație temperamentală pentru studiul culturilor și limbilor moarte, Lovinescu se dovedește un foarte subtil cititor al Poeticii lui Aristotel, și intuiește că tragedia (formă "pură") se concretizează/ dramatizează în procesul receptării ca "melodramă", printr-o "lectură" participativ-empatică ce stoarce lacrimi și stârnește mila purificatoare. Într-adevăr, odată pusă în scenă, tragedia coboară în lume și devine melodramă, tot așa cum geniul elin, secătuit, se va răsfrânge ulterior, întrupându-se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]