201 matches
-
acțiune, ci pe obiect, obiectul legat prin metonimie de personajul care acționează. Acest tip de descriere a fost mult timp considerată de către retori drept un model, drept singurul mod corect de a scrie. Ea este, pe rînd, calificată drept descriere "dramatizată" sau "narativizată". Dacă este adevărat că "descrierea homerică" este un mijloc de a introduce descriptivul în narativ, fără ca pentru acesta să fie curmat cursul în diegeză, termenul de "narativizare" poate duce la confuzii. Pare că ar fi de preferat să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
avea ca și acesta spertigrame. Caleotrecratina ce creștea lîngă acesta se particulariza prin frunzele sale bicolore, roșii în anotimpul cald și verzi iarna. Ea aprecia în mod deosebit clima secetoasă. Elev de clasa a IV-a Comentariu: Scena este ușor dramatizată (duminică, două vizite). Cei doi îndrăgostiți, prin modul de exprimare, ignoră cunoștințele botanice (vocabular comun) arătînd doar preocuparea lor de moment (de unde descrierea expresivă care asociază metaforic tufișul cu ființa iubită). Gest subliniat, metalingvistic, prin exclamația cît este de romantic
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ceea ce subliniază, din nou, importanța factorului psihologic în geneza și configurarea literaturii criticului. Într-adevăr, pentru Lovinescu nu există decât o unică "sursă" de inspirație (propria experiență existențială, fatalmente săracă în "evenimente") ce determină și "conținutul" literaturii înseși, adică "viața" (dramatizată deja, ab originem, în forma "ficțiunii elementare"/ "romanului familial"), "expresia" estetică a acesteia împrumutând, în chip programatic, modalitățile de reprezentare ale teatrului. Când își avertizează partenera de dialog epistolar: "Citește romanul care mă citește pe mine, aproape autobiografic", autorul nu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
să salveze efectiv viața, transformând-o într-un spectacol? Ca în tragedie, de pildă, unde oamenii mor doar pentru a trăi mai mult, în eternitate. Și fiindcă tot am adus vorba, să nu uităm că "poveștile" din eposurile homerice erau "dramatizate", ca simplu material diegetic (mituri, legende etc.), în forma cristalină, sublim estetică, a tragediilor care (nota bene!) dezvoltau "subiectul" sau "tema" în "cicluri" mai ample (trilogii sau tetralogii). Autorul de tragedii nu "inventa" nimic sub raport epic: se mulțumea doar
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
infidelitatea unei foste soții a regelui. Atît pentru rege cît și pentru Șeherezada narațiunea înseamnă viață, dar în două sensuri diferite. Și în Beloved de Morrison, o narațiune cu mult mai complexă, principiul că narația produce viață este, de asemenea, dramatizat. Într-o expresie meta-narativă, mult citată, naratorul primar spune că "cei doi au făcut tot posibilul să creeze ce s-a întîmplat cu adevărat" și, într-adevăr, existența lui Beloved ca subiect trebuie "creată" prin istorisire. Această narație trebuie realizată
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nimic nou. Nici un text narativ nu face o expunere mai dramatică a acestei constatări decît romanul lui Cervantes, Don Quixote, cu un erou sau antierou care, din cauza cititului în exces, poate vorbi numai în citate. Aceste citate sînt pasaje iscusit dramatizate, pasaje inversate și persiflate din surse ușor de identificat. Voi rezerva termenul de "intertextualitate" pentru astfel de cazuri identificabile. Pe de altă parte, cum discursul este pentru Bahtin un amestec de mai multe discursuri, sînt multe cazuri cînd depistarea unor
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
plasând exclamația incriminantă în gura adversarilor săi. Așadar, aici, pluralul persoanei întâi nu-l include pe autor, ci apare ca autodescalificare imperativă a personajelor negative ale microficțiunii. Un alt procedeu de fictivizare a obiectului polemicii este anecdota, cel mai adesea dramatizată. Definită de Angenot "ca impas al limbajului demonstrativ", anecdota camuflează, de obicei, intenția agresivă, imprimând discursului un accent comic și o dinamică aparte. În discursul publicistic arghezian, dimensiunile anecdotei variază, însă, atunci când acaparează întregul text, avem de-a face cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
șoptește cineva din loje, răsfoind programul, pe când în aplauzele sălii au intrat doi tineri executanți în scenă, pianistul și violonistul. Care-i Grieg? Întreabă doamna, cel înalt sau celălalt mai scurtul? Că amândoi sunt drăguți"243. Dialogul, luând forma anecdotei dramatizate (un teatru la teatru), denunță, prin scenariul comic, prostia și superficialitatea lumii pervertite. Din perspectiva receptării, transpunerea unui fenomen abstract (de pildă snobismul, ipocrizia, ignoranța etalată zgomotos, ca teme predilecte ale satirei dintotdeauna) într-un scenariu concret mizează întotdeauna pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Al. O. Teodoreanu, unul dintre emulii lui Caragiale cu deosebire în domeniul pastișării stilului epistolar. O adevărată broderie de hipotexte caragialiene (în special Antologie și Scrisorile anonime) și de aluzii intertextuale la "lumea-lume" a lui Nenea Iancu, descoperim în schița dramatizată Manevre. Explorând formula colajului de texte organizat cronologic, la fel ca în odiseea Telegramelor din schița cu acest titlu sau din Urgent, desfășurarea scenică este asigurată și la Al. O Teodoreanu de succesiunea schimbului de scrisori între personajele deja repartizate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Harold și a se muta la Syracuse, New York, pentru a lucra ca editoare de manuale. Primul roman, scris între slujbă și creșterea celor doi copii ca mamă singură, The Bluest Eye, apărea în 1970, în circumstanțe ce dădeau pregnanță temei dramatizate, efectele teribile ale urii de sine în construcția identitară a afro-americanilor. Era perioada în care Mișcarea drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT) și mișcări paralele, mai puțin pașnice, afirmau și susțineau că black is beautiful. Protagonista romanului, Pecola, este o
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
făcut să ajungă în ceea ce pare a fi un cuckoo's nest (vezi KESEY, KEN), folosind un stil colocvial tipic unui adolescent american al acelei epoci, și parcă vorbind direct cu un adolescent care îl înțelege în forma naratarului, niciodată dramatizat, dar ușor de identificat după felul cum i se adresează Holden. Tendința multor cititori, în special adolescenți, este de a se identifica cu naratorul, Holden, prin ocuparea scaunului naratarului, a cărui poziție e strălucit construită de autor. Holden este un
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Mai încorporeaz] și câteva dovezi și principii pur științifice, dar ignor] și altereaz] mult mai mult decat folosește. Se îndep]rteaz] mult de stiință contemporan] mai ales sub dou] aspecte: în primul rând, sub aspectul noțiunii sale de competiție extrem de dramatizat] și de fantezist], iar în al doilea rând, sub aspectul locului ciudat de predominant pe care il confer] propriei noastre specii în procesul evoluției. I. Este esențial s] distingem între simplul fapt care este „competiția” și complexul de motive umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este mult mai rezervată față de ideea adevărului unic, care se oferă, pur și simplu, cunoașterii istoricului, prin intermediul documentului. În conformitate cu epistemologia istorică profesată, astăzi, mai peste tot În lume, istoria este considerată, după definiția profesorului Lucian Boia, o simplă „povestire simplificată, dramatizată și Învestită cu sens”. Rezultă de aici că elementele subiective, cum ar fi regulile de structurare care stau la baza oricărui discurs narativ, subiectivitatea istoricului, filtrul ideologic pe care Îl aplică și alegerile pe care le face acesta modelează produsul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
metoda predării/Învățării reciproce (Reciprocal teaching - Palinscar); - metoda Jigsaw (Mozaicul); - citirea cuprinzătoare; cascada (Cascade); - metoda Învățării pe grupe mici - STAD (Student Teams Achievement Division); metoda turnirurilor Între echipe - TGT (Teams/Games/Tournaments); - metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles); metoda piramidei; Învățarea dramatizată; 2. metodele de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de verificare cuprind: - harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map) - matricele, lanțurile cognitive, fishbone maps (scheletul de pește) - diagrama cauzelor și a efectului - pânza de păianjăn ( Spider map - Webs
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
și rezolvarea operației aritmetice pe care o reprezintă conținutul planșei, vor fi ajutați copiii cu întrebări: ,,Câte au fost?”, ,,Câte au plecat?”, etc. Odată stabiliți termenii operației, problema va fi rezolvată ușor. După rezolvarea acestor două tipuri de probleme (probleme dramatizate și probleme prezentate pe bază de tablouri și ilustrații), se antrenează copiii în alcătuirea de probleme orale, cu date concrete. De exemplu: ,,Pe un gard sunt 7 rândunele; zboară una. Câte rândunele au mai rămas pe gard?”. În astfel de
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
prin excelență spațiul politic în care se desfășoară ceremonialul primirii solilor (ipostaziat și în pictură: curtea lui Țepeș), dar și al judecății și al milosteniei domnești, puse sub semnul dreptei-credințe. Câmpul de luptă reprezintă topos-ul cel mai puternic conotat, dramatizat atât în imaginarul cărturăresc, cât și în cel colectiv (la fel, la Neagoe). Întreaga organizare scenografică a lumii creștine, pe care un fiu de domn trebuie să învețe să o guverneze, servește pentru a reda spectaculos trama evenimențială din jurul domniilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
homeless urban, un organ vital căruia i-au crescut peste noapte picioare. Nu mai are corp, nu mai are stăpân. Nasul, regizat de Alexandru Dabija la Teatrul Național „Radu Stanca“ din Sibiu, e o jucărea muzical nazalizată, o poveste excelent dramatizată ritmic de doi muzicieni cu miros ludic rafinat. Ada Milea și Bobo de la Fără zahăr creează chitaristic și vocal tensiune și comic de situație. Inventează rime haioase, jocuri de cuvinte năstrușnice, cântă pe mai multe voci strania dispariție a nasului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
1957 (cu blibliografie); William James, Principles of Psychology, New York, 1890, vol. I, p. 243; cap. IX, în care apare această expresie, este intitulat Stream of Thought (Fluxul gîndirii). 30. Lubbock, op. cit., p. 147. "Cînd starea sufletească a lui Strether este dramatizată, se arată doar imaginile care îi trec prin minte, imagini pe care oricine le-ar putea vedea dacă ar privi o gîndire devenită vizibilă" (ibid., p. 162). 31. Cf. L. E. Bowling, What is the Stream of Consciousness Technique? în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
-i toate posibilitățile, pe principiul „când ești căzut la pă mânt nu te poți scula decât sprijinindu-te pe pământ“. Cu alte cuvinte, simpla demonizare a plăcerii nu garantează extirparea ispitei. O cale plauzibilă e și aceea a plăcerii de dramatizate, sistematizate, utili zate ca trambulină, ca vehicul al unei „rupturi de nivel“. Preiei, ca la jiu-jitsu, energia adversarului și o utilizezi împotriva lui. Pe cei care, citind aceste rânduri, vor lua non-acțiunea taoistă drept expresie teoretică a lui „muieți-s posmagii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
termenilor, acest lucru nu e suficient pentru instaurarea lor ca discipline de drept ale liceului. Iată care sînt „conceptele operaționale” pe care le propun autoarele: dieceză, narator și naratar, extradiegetic, intradiegetic, homodiegetic, autodiegetic, omniscient, uniscient, colportor, secund, creditabil, exprimat, implicat, dramatizat, virtual, neimplicat, obiectiv, trădat, interesat; funcțiile personajelor sînt de acțiune, de interpretare, opționale, de reprezentare, completate după V. I. Propp cu toate cele 31 de funcții teoretizate de acesta (cf pag 19-209, apoi se vorbește de triplicare, climax, autoclimax, personaj
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cu coadă roșie ca focul a fost cel care a salvat făclia și că pata roșie de pe penele cozii lui a căpătat-o În urma unei arsuri În timp ce aducea Îndărăt oamenilor focul smuls de la uriciosul Kipara”273. În primele patru acte dramatizate se vorbește de legenda curcanului sălbatic și a făcliei, iar În celelalte patru, care se presupune că ar fi fost compuse chiar de Kipara, erau descrise câteva Întâmplări din lunga sa călătorie. „Bărbații adunați Întrun cerc cântau bătând ritmul În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
crea un stat al lor, din care s-a ales praful, deoarece țiganii nu se înțelegeau între ei. Textul epopeii este greu de digerat, însă mass-media, politicienii și toți cei care se simt bine în marea bulibășeală postaderare, prezentându-l dramatizat, de dimineața până seara, l-a făcut digerabil. România sa transformat într-o imensă șatră, adeverindu-se ideea, pe care contează europenii, că românii și-o vor face cu mâna lor, ei numai ne vor ajuta să ne smolim la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un „caos de lumină” (La moartea lui Neamțu) Zamolxe e „sămânță de lumină”, cum spune poetul în textul Strigoii, iar drumul spre Spiritul Universal e asemenea unei fântâni arteziene cosmice, „o lumină țâșnind ca niște mări de-a-notul”. În fragmentul dramatizat Bogdan-Dragoș, Moldova e văzută ca o anticameră a luminii: „Treceau în șiruri oameni cu albele cămeși...” iar în poemul Mureșanu (1869) acesta e văzut ca un principiu al românității, un „profet al luminii”: „Și-n planu-Eternității Românii-s un popor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
universale lasă, de asemenea, să se înțeleagă că, fără ajutorul zeilor, unele ființe ar fi susceptibile să obțină nemurirea, cu condiția să iasă victorioase din anumite probe inițiatice. Văzută din această perspectivă, legenda lui Ghilgameș ar fi, mai degrabă, povestea dramatizată a unei inițieri ratate. 24. Destinul și zeii Din nefericire, nu cunoaștem contextul rituai al inițierii rnesopotamiene, presupunând că ar fi existat. Semnificația inițiatică a căutării nemuririi se lasă descifrată în structura specifică a încercărilor suferite de Ghilgameș. Romanele arthuriene
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
descifrăm în comunicarea didactică gesturi expresive (de exemplu, ridicarea umerilor elevului care nu știe să răspundă) și gesturi inexpresive (cum ar fi orientarea palmelor profesorului în jos pentru calmarea elevilor indisciplinați). Cu cât punerea în scenă a unei lecții este ,,dramatizată" și cu ajutorul gesturilor expresive, cu atât profesorul obține o rezonanță afectivă mai mare din partea elevilor, succesul său fiind astfel garantat. El creează senzația că gesturile expresive apar involuntar în timpul predării, știind că impresia de spontaneitate atrage atenția elevilor. Dar, este
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]