205 matches
-
din Răcășdia, conduce mănăstirea, sub un comitet. Vine preotul Pavel Bufanu în contemporan cu Protos. Macarie Gușcă. Se retrage Macarie Gușcă, în Valea Godiana și întemeiază Mănăstirea „Vasiova” de maici. Se renovează turnul bisericii, și se acoperă cu tablă, peste draniță. Se retrage Pr. Bufanu la parohia - montană. Devine preotul Valeriu Dabici, din Cacova, la conducere. Vine ieromonahul Dionisie Văcărescu împreună cu Durăin. Protos Durăin Vartolomeiu, înlocuiește pe Văcărescu și conduce mănăstirea, până la 1949. Se face o nouă renovare în biserică, catapeteasma
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Ciprian Porumbescu (1853-1883), a mamei sale Emilia (1826-1876) și ale celorlalți frați ai compozitorului. În anul 1932, biserica a fost reparată, cu acest prilej montându-se pe acoperiș o învelitoare din tablă. Ulterior, s-a revenit la o învelitoare din draniță. Lăcașul de cult dispune de două clopote: unul mai mare din 1876 și unul mai mic din 1895. La sud-vest de bisericuța de lemn se află un turn-clopotniță de lemn, de formă octogonală și cu un etaj, acoperit cu șindrilă
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
Gavril Loghin. Biserica a fost reparată în 1840, 1908 și 1926. În 1901 s-a construit un turn-clopotniță din cărămidă și acoperit cu tablă zincată, pe sub care se intră în curtea bisericii. În același an s-a înlocuit acoperișul de draniță al bisericii cu unul de tablă neagră. Între anii 1960-1963 s-au efectuat lucrări de renovare a bisericii. Cu acest prilej, s-au reparat complet pereții atât în interior, cât și la exterior, s-a înlocuit învelitoarea cu una nouă
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
nu a fost pictată, cu excepția unui brâu, aflat la baza bisericii. Sculptură catapetesmei este deosebită. Biserică are obiecte de cult, candele,vase de cult, cărți și evanghelii cu valoare de patrimoniu. Biserică are temelie de piatră și este acoperită cu dranița. În curtea bisericii, care cuprindea locurile unde astăzi sunt zidite clădirile din jurul ei, până în anul 1869, se află un cimitir. Biserică a trecut prin mai multe încercări, una din ele a fost demolarea și mutarea ei la cimitirul de astăzi
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
pentru acoperiș. Într-o scrisoare, stolnicul Nacu, vornicul de Câmpulung și ispravnicul însărcinat de Duca Vodă pentru a conduce lucrările de la Cetățuia, îi cerea birăului orașului Bistrița să-i trimită cât mai curând comanda de 100.000 de cuie "„de draniță și de șindrilă”". Lucrările s-au făcut probabil de către meșteri moldoveni. În același timp, se comandau la Brașov și Danzig clopote care urmau să fie amplasate în masivul turn clopotniță de la intrarea în mănăstire. După cum susțin unii cercetători, lucrările de
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
de un gard de lemn, având în partea de sud a curții patru morminte ale preoților care au slujit cândva în acest lăcaș de cult. este construită în întregime din bârne de stejar, pe temelie de piatră. Este acoperită cu draniță. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă situată pe peretele sudic al pronaosului. Lăcașul de cult are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul construcției. El este format din trei încăperi: pronaos, naos și altar
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
Lupu” având deasupra sa un semn de identitate format din cercuri concentrice. Nu departe apar, ușor zgâriați, șerpi-balauri, scoși, parcă, din mitologia dacilor. Biserica a fost reparată în urmă cu aproximativ 60 de ani, când au fost înlocuiți tălponii construcției. Dranița de pe turn și biserică a fost renovată acum circa 30 de ani. este construită într-o tehnică aparent asemănătore bisericilor de lemn în căței din Banat, la rândul lor puține la număr. Acestea au stâlpii dăltuiți astfel încât dulapii să fie
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
pește, ne-am descotorosit de pachețelul cu turte; l-am îngropat la rădăcina unui strujan înalt, am pus un semn, apoi ne-am continuat drumul. Am trecut podețul peste Sirețel și-am intrat în sat. Căsuțe modeste, cu acoperișuri de draniță, cu ogrăzile largi și pline de orătănii, se înșirau de-o parte și de alta a drumului. Din loc în loc, pâlcuri de copii, femei și bărbați se îndreptau spre centrul satului, la școală, unde câteva afișe din carton anunțau o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Bisericuța e în mijlocul acestui patrulater. Parcăm mașina lângă gardul înalt de la intrare unde e un tăpșan pardosit cu pietriș și intrăm. E o ordine, o curățenie și o liniște exemplare. Bisericuța, curată ca un pahar, e proaspăt văruită, acoperită cu draniță și dată cu catran. Măicuțele sunt în trapeză, la masă și rugăciune. Slujba s-a terminat. Intrăm și ne închinăm. Chiar înainte de-a termina, în urma noastră a intrat cineva și ne așteaptă în pridvor. E o măicuță subțire, sfioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
imediat în arhitectura populară. Până atunci întâlneam în sate două tipuri de locuință, bordeiul săpat în pământ, dar întărit cu lemn și cu o suprastructură din același material și, respectiv, casa construită exclusiv din lemn, acoperită cu stuf sau șindrilă (dranițe), cuiele fiind din lemn de corn. De pe la 1830 apar și se răspândesc repede vasele din vălătuci, la care structura de lemn se diminuează treptat. Inițial, întreaga construcție era de lemn, acoperită cu lut, așa cum mai putem vedea la Gârceni, Gherghești
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a numit Stamate Bănești, apoi Bănești. Biserica de lemn din Bănești s-a păstrat intactă, iar cumpărătorul moșiei din vestita familie Cănănău a ridicat-o fără s-o desfacă și i-a așezat o temelie de piatră acoperind-o cu draniță. Mai târziu satul Stamate dinspre domeniul Bălușenilor s-a extins și dincolo de Valea Lacului, unde de același boier s-a construit o bisericuță de lemn, pe un teren foarte bine ales ca vedere generală, construindu-se în aproape și o
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
bădița Vasile, ci de un „monitor” instalat de acesta, Nic’a lui Costache, din întâmplare tocmai „dușmanul” (din pricina Smărăndiței) lui, din capul locului hotărât să-i găsească nod în papură, și găsindu-i, însemnând „la greșele cu ghiotura pe o draniță” (iar fiecare greșeală echivala, se știe, cu câte un „sfânt Neculai”), eroul-narator uzează de dreptul de a ieși din clasă și, odată afară, o ia la fugă spre casă. Însă: „când mă uit înapoi, doi hojmalăi se și luase după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
cu Domnitorul Vasile Lupu și că data zidirii ar fi situată între anii 1630 și 1660. Ceea ce se știe precis, din acte, este că în anul 1797 a fost reparată și că atunci i s-a refăcut și învelitoarea din draniță. Incendiul cumplit din 19 iulie 1827, care a cuprins o bună parte din Ia și a afectat grav și această biserică, ceea ce a făcut să fie din nou refăcută, de data aceasta de Marele Vornic Dimitrie Cantacuzino. Între anii 1884
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
al bronzului și cu cel al preparării cărbunilor. S-au găsit aici fiare de plug făurite de ei, mici săgeți din fier pe care le foloseau în luptele din acele vremuri și diferite cuie din fier, cu care se prindea dranița pe acoperișul caselor. Se povestește că, în acel timp, cel mai mare număr de locuințe (bordeie) ar fi fost de 33 și că la început au avut ca preot un călugăr sârb care săvârșea datina creștină. Această față bisericească locuia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a putea trece pe ele două care. Cărăușia a constituit pentru săteni una din ocupațiile de bază, alături de agricultură și creșterea animalelor. Se transportau la Bacău, Galați, Tg. Ocna, cereale, produse alimentare, lemne etc. și se aduceau sare, pește, scânduri, draniță sau petrol. Secole de-a rândul, pe această vale au tranzitat mărfuri și călători de la nord spre sud, până la Dunăre, la Galați. S-au constituit centre de schimburi și fluxuri ale produselor, locuri de popas ale păstorilor transhumanți și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
litrilor) se „rupea” cazanul, adică se înlăturau capacul și burlanele. Instalația era adăpostită de o construcție pe furci, în plan dreptunghiular, având pereții din vălătuci de lut amestecat cu paie, iar acoperișul în două ape, fără pod, cu învelitoare de draniță. Tehnologia fabricării rachiului era simplă. Prin fierberea borhotului, vaporii de alcool pătrund prin țevile aflate în apă rece unde are loc condensarea, formându-se picăturile de rachiu. Acesta se strânge în putinele și se fierbe a doua oară, operațiune denumită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
enoriașii satelor Făgheni și Tarnița. Acest lăcaș de cult, purtând hramul Sfântului Nicolae, este construit în formă de cruce pe fundație de piatră bolovan, cu tălpi de stejar și pereții din paiantă nivelată cu lut, fiind mai întâi acoperit cu draniță și mai apoi cu tablă zincată. Aici copiii satului au primit botezul, aici tinerii s-au cununat și tot aici sunt îngropați bătrânii și cei chemați de Domnul la vârste mai fragede. Vechea biserică păstrează și acum urmele din vechime
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bucătăria de vară, bucătăria de iarnă, beciul și chimnița 1 Ca importanță economică, grajdul era a doua construcție, după casă. Construit pe furci și având pereții din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă), grajdul adăpostea caii, vitele cornute și oile. Pe una din laturile sale se afla adăugat, ca o aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții, se afla costereața (cotineața) pentru păsări, ambele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
foișorul fals. Construcțiile actuale se deosebesc de cele anterioare datorită noilor materiale de construcție, care sunt superioare din punct de vedere calitativ celor tradiționale și pereților din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă). Pe una din laturile gospodăriei tradiționale se afala adăugat,ca o aplecătoare,cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața) pentru păsări. Ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
coloane) de câte 1,90 m fiecare, cioplite în 8 fațete și laturi. Pe fiecare coloană este fixat un capitel în pătrat cu latura de 45 cm, pe care sunt așezate grinzile din lemn care sprijină un acoperiș rotund din draniță, având și un vârf ascuțit din lemn de frasin pentru scurgerea apei. Din arborii plantați în 1879 mai erau în 1923 doar 11, dar pe terenul destinat parcului s-au plantat alți arbori care mai sunt și astăzi <footnote Iorgu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
obicei unguri de la Remetea, și Într-o lună era ridicată. Lucrătorii Îi puneau În vârful căpriorilor și un buchet de flori de câmp, ori niște crengi de brad. Asta de bucurie că este gata. De obicei acoperișul era făcut din draniță, iar mai târziu se cumpărau țigle din Jimbolia pentru acoperiș. Pentru a procura acești bani trebuia să vinzi o vacă bună. Pentru podea și plafon duceai niște trunchi de lemn din care, la Fabrica de Cherestea a lui Lomaș, Îți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
când i-am trimis mesagiul matale. Cu o prietenească strângere de mână, V. Tempeanu 28 Bft. 20 dec. 1971 Iubite domnule Dimitriu, Dra Elena Râpeanu, nepoata scriitorului Dragoslav, se plânge că se ruinează casa memorială dacă nu e acoperită cu draniță și cu toate făgăduielile celor din Flt. - cei mai mulți străini de localitate - nu poate căpăta dranița necesară (firește s-o cumpere) de nicăieri, fiind nevoită În cele din urmă s-o acopere cu tablă, stricându-i astfel aspectul original. M-am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Bft. 20 dec. 1971 Iubite domnule Dimitriu, Dra Elena Râpeanu, nepoata scriitorului Dragoslav, se plânge că se ruinează casa memorială dacă nu e acoperită cu draniță și cu toate făgăduielile celor din Flt. - cei mai mulți străini de localitate - nu poate căpăta dranița necesară (firește s-o cumpere) de nicăieri, fiind nevoită În cele din urmă s-o acopere cu tablă, stricându-i astfel aspectul original. M-am gândit la bunele legături ale matale cu șefii din Suceava șimi unesc rugămintea cu a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
urmă s-o acopere cu tablă, stricându-i astfel aspectul original. M-am gândit la bunele legături ale matale cu șefii din Suceava șimi unesc rugămintea cu a drei Râpeanu să pui o vorbă bună pe lângă dânșii, să-i aprobe dranița necesară pentru Învelitul casei, care, În cele din urmă, tot a orașului va fi, luând numele de „casă memorială Dragoslav”. Când vii mata la București și Buftea? În orice caz să lași să treacă 936 marea aglomerație pe calea ferată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
e ca și a evoluatului om, o potcoavă... Am și blăniță, și nu din oricare. Între cele trei feluri de păr ale ei, acela rar și lung, numit principal, poate fi orientat după voie. Și, fiind aplatizat, Îl așez ca dranița pe casă astfel Încât reflexele luminii să sublinieze jocul subtil al musculaturii. Și apar marmorean, numai bun de dezmierdat. À propos: Cică Arhimede ar fi aprins flota romană coordonând orientarea scuturilor apărătorilor Siracuzei Între Soare și pânze. Dar acest aspect marmorean
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]