205 matches
-
de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea. Pe lângă casa de locuit și hâj, în interiorul gospodăriei se află și un grajd pentru animale compartimentat cu spații pentru vite, oi, cai și păsări. Grajdul este acoperit cu învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat un celar din localitatea Moldovița, zona etnografică Câmpulung Moldovenesc. Celarul este o anexă gospodărească folosită pentru depozitarea alimentelor și a uneltelor de lucru, fiind cunoscut în zona Moldovița sub
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Temelia construcției este zidită din bolovani masivi de piatră de râu, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu prinsă cu liant de mortar. Acoperișul este construit în patru ape, cu pante repezi, având învelitoare din draniță de brad, bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea. Pardoseala este din dușumele din scândură. Una dintre primele case achiziționate de Muzeul Satului Bucovinean este o casă de locuit din localitatea Ostra, zona etnografică Humor, care datează de la începutul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
construită din cununi de bârne de brad despicate, îmbinate la colțuri în cheutori rotunde (tehnică de construcție), fiind specifică zonei de munte. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și îmbinate în cheotori rotunde și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de 2/3 din înălțimea casei. Pardoseala este din pământ. În această
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad rotunde îmbinate în sistem cheutoare. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de 2/3 din înălțimea casei. Pardoseala este din pământ. Locuința are o suprafață mică (6,30x4
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
având o fundație din beton ciclopian și zidărie din piatră de râu. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad rotunde, îmbinate la colțuri în „cheutori” (tehnică de construcție). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și două lucarne pe tabla din față. Pereții sunt lutuiți pe pureci și văruiți. Acoperișul este înalt, având pante abrupte pentru scurgerea apei de ploaie și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de lucru ale restauratorilor. Poarta datează din al doilea sfert al secolului al XX-lea și este construită din stâlpi masivi de rășinoase, accesul persoanelor și cel cu căruța făcându-se separat. Are acoperișul în patru ape și învelitoare din draniță fixată „în solzi”. În Muzeul Satului Bucovinean se află o biserică de lemn și o clopotniță din Vama, incluse ambele pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. Biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului” din Vama a
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
în ambele camere. Temelia este din zidărie de piatră de râu cu liant de mortar, iar fundația este din beton și din zidărie de piatră. Pardoseala construcției este din lut stabilizat. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Bucătăria de vară are dimensiuni reduse, fiind alcătuită dintr-o tindă, o cameră și o cămară. Acoperișul este înalt, construit în patru ape
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Bucătăria de vară are dimensiuni reduse, fiind alcătuită dintr-o tindă, o cameră și o cămară. Acoperișul este înalt, construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o fumătoare pe tabla din față. Casa de locuit din cătunul Bâtca Pripor aflat în comuna Dorna Candrenilor, zona etnografică Dorna, datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ultimul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fundație din beton ciclopian și zidărie din piatră de râu. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad rotunde, încheiate la colțuri în „coadă de rândunică” (tehnică de construcție). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, având pante abrupte pentru scurgerea apei de ploaie și a zăpezii. Pardoseala este din lut stabilizat
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
vizibilități optime în practicarea acestui meșteșug. Fântâna este dispusă lângă casa de locuit din cadrul gospodăriei și în apropiere de poartă. Este o fântână cu ghizdele și roată, construită din scândură fixată în cuie, pe schelet de rășinoase cu învelitoare din draniță. Poarta tradițională are o structură din trei grinzi verticale pe care se sprijină un acoperiș în patru table. Prezintă un spațiu de acces pentru căruță și o portiță pentru accesul persoanelor. Casa de locuit din Holohoșca, comuna Sadova, aparține zonei
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
în cununi de bârne cioplite în profil dreptunghiular. La exterior a fost păstrat lemnul aparent, iar zona din jurul ferestrelor și a ușii a fost lutuită și văruită sub forma unor chenare. Casa prezintă un acoperiș în patru ape, confecționat din draniță de brad, bătute în rânduri suprapuse. Căpriorii șarpantei sunt prinși folosind tehnica „îmbinări chertate”. Ca motive decorative apar cele avimorfe (ciocârlani de draniță pe creasta învelitorii) și zoomorfe („capul de cal” stilizat la capetele căpriorilor). În partea din față și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fost lutuită și văruită sub forma unor chenare. Casa prezintă un acoperiș în patru ape, confecționat din draniță de brad, bătute în rânduri suprapuse. Căpriorii șarpantei sunt prinși folosind tehnica „îmbinări chertate”. Ca motive decorative apar cele avimorfe (ciocârlani de draniță pe creasta învelitorii) și zoomorfe („capul de cal” stilizat la capetele căpriorilor). În partea din față și pe cele două laterale construcția dispune de o prispă. Materialul lemnos al casei de locuit din Pârteștii de Jos a fost păstrat într-
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
clasificare SV-II-m-B-05637. În perimetrul Muzeului Satului Bucovinean se află un și coșer (întâlnit în alte regiuni ale României sub denumirile de porumbar sau leasă) din satul Sfântu Ilie, comuna Șcheia (aflată în apropiere de municipiul Suceava). Coșerul este acoperit cu draniță de brad pentru a proteja de intemperii fructele sau legumele păstrate aici. Coșerul este o construcție din nuiele împletite în formă de grătar, folosită, de obicei, pentru uscarea fructelor sau a legumelor. De obicei, aici se păstrează știuleții de porumb
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
o curte închisă cu patru laturi. Casa de locuit este compusă din cameră, tindă descoperită și un cerdac spațios. Acoperișul în patru ape al casei, ce se continuă armonios cu învelișul în trei ape al cerdacului, are o învelitoare din draniță de dimensiuni mari. Construcția are pereții din cununi de bârne cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Ca elemente decorative, cerdacul prezintă două colonete cioplite în volume geometrice și console în retragere, multiconsole la
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
are pereții din cununi de bârne cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Ca elemente decorative, cerdacul prezintă două colonete cioplite în volume geometrice și console în retragere, multiconsole la colțurile pereților, ciocârlani de draniță la creasta învelitorii și la fumărițe și chenare lutuite și văruite în jurul ferestrelor. Bucătăria Râșca din cadrul gospodăriei Moldovița are pereții realizați din cununi de bârne despicate, îmbinate la colțuri în „coadă de rândunică” cu extremitățile bârnelor mult petrecute în afară
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
gardul împrejmuitor și poarta de intrare. Gardul este realizat din bârne decojite, în segmente fixate în amnare. Poarta are stâlpi masivi, care compartimentează intrarea în acces pentru persoane și acces pentru căruță. În partea superioară poarta are un acoperiș din draniță, în patru ape. Casa de locuit din satul Breaza aparține zonei etnografice Câmpulung Moldovenesc. Aceasta datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind compartimentată în cameră de locuit și tindă. În partea frontală, construcția are un gang
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
a județului Suceava. Pereții casei sunt construiți din cununi de bârne despicate și cioplite cu toporul, îmbinarea la colțuri realizându-se prin tehnica „coadă de rândunică”. Atât pe exterior, cât și la interior, pereții sunt lutuiți și văruiți. Acoperișul din draniță este realizat în patru ape. Casa de locuit din satul Iacobeni (zona etnografică Dorna) ce a fost reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este alcătuită din cameră și tindă, cu gang de scândură
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
și curele din piele) de o roată cu cupe care folosește forța apei. Fântâna din Sadova face parte din categoria fântânilor cu ghizdele și coarbă, fiind construită din scândură fixată în cuie pe schelet de rășinoase. Acoperișul este realizat din draniță. La 29 iulie 2009 au fost sfințite la biserica de lemn din Vama (aflată în incinta Muzeului) două casete cu țărâna martirilor bucovineni Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară, ținându-se cu acest prilej și o slujbă de pomenire pentru
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
încuietoare de lemn. Acoperișul este unic peste întreaga biserică, incluzând altarul. Sistemul de căpriori prinși în cuiburi în cununile streașinilor este unul comun bisericilor de lemn din Transilvania. Acoperișul de tablă l-a înlocuit în secolul 20 pe cel de draniță. Rămâne deschisă cercetărilor posibilitatea ca acoperișul inițial să fi fost de paie. Prezența meștergrindei, lățimea streașinei și dimensiunile mari ale consolelor și cununilor, supradimensionate pentru un acoperiș ușor de draniță, dimensiunile mici și tradiția veche din zonă indică această ipoteză
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
tablă l-a înlocuit în secolul 20 pe cel de draniță. Rămâne deschisă cercetărilor posibilitatea ca acoperișul inițial să fi fost de paie. Prezența meștergrindei, lățimea streașinei și dimensiunile mari ale consolelor și cununilor, supradimensionate pentru un acoperiș ușor de draniță, dimensiunile mici și tradiția veche din zonă indică această ipoteză. Turnul se înalță pe tălpi peste tinda femeilor, numai până la nivelul coamei acoperișului, o trăsătură specifică bisericilor din Sălaj. În partea superioră, între picioarele turnului, a fost amenajat un foișor
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
Veniamin Costachi, care a viețuit între anii 1821-1823 la mănăstire în timpul exilului său, a dispus efectuarea unor lucrări de restaurare în perioada 1827-1828 care au urmărit construirea unui zid de incintă, repararea chiliilor, acoperirea bisericii și a turnului clopotniță cu draniță, pardosirea bisericii cu lespezi de piatră și ulterior adăugarea unui pridvoraș în fața intrării nordice (1837). Patronajul Mitropoliei Moldovei asupra Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava a fost contestat o vreme de către ierarhii ortodocși ai Bucovinei, fiind în cele din
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
a hramului „Cuvioasa Paraschiva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. Între anii 1969-1970, monumentul a fost reparat prin grija Direcției monumentelor istorice, iar în anul 1994 a fost reacoperit cu draniță de stejar, de către o echipă de meșteri locali.
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
la est, în ordine: pridvorul, tinda, nava și altarul. O altă trăsătură caracteristică se distinge în interior, în cupola larg desfășurată peste navă și absidele laterale. Temelia acestei biserici este din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Pereții sunt înalți, netezi, ridicați din patrusprezece rânduri de bârne fasonate din lemne crepate în două. "„Bârnele îs închiate în clești cu cuie di lemn.”" Ele sunt așezate două câte două într-un singur rând. Trecerea de la un rând la
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
Ciprian Porumbescu (1853-1883), a mamei sale Emilia (1826-1876) și ale celorlalți frați ai compozitorului. În anul 1932, biserica a fost reparată, cu acest prilej montându-se pe acoperiș o învelitoare din tablă. Ulterior, s-a revenit la o învelitoare din draniță. Lăcașul de cult dispune de două clopote: unul mai mare din 1876 și unul mai mic din 1895. La sud-vest de bisericuța de lemn se află un turn-clopotniță de lemn, de formă octogonală și cu un etaj, acoperit cu șindrilă
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
etaj. Înfățișarea edificiului este schimbată din nou în 1902, când este refăcut acoperișul de șindrilă, manopera fiind repetată în 1932. Ulterior, epitropul Gheorghe Moroșan o acoperă cu tablă zincată. Conform spuselor preotului paroh Mihai Apetroae, sub tablă a fost pastrată dranița originală. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea maro. În fața bisericii se găsesc trei cruci vechi de piatră, bine conservate, cu următoarele inscripții: "„Această cruce s-a
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]