669 matches
-
corabiei, sau celu mai tardiu, în sorocu de dece dile după plecarea ei; - 7-lea, sumele luate cu dobîndă a la grosa asupra trupului, sculeloru, unelteleru, inarmarei și gatirei corabiei, înaintea plecării ei se voru dovedi prin contracturif adeverite de dregătoria competența, sau sub iscălitura în parte, dupe care se voru de pune copii, la cancelaria tribunalului de comerciu în curgere de dece dile de la data loru; - 8-lea. prețurile de asigurări se voru dovedi prin actele tocmitoreloru părți, sau prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
să zalojesca sau să venda din mărfuri pînă la suma cerută de trebuințele dovedite, luându voia spre acesta, în tera românească, de la tribunalulu de comerciu, ori, unde nu va fi, de la tribunalulu civilu, ori, nefiindu nici unulu nici altulu, de la dregătoria locală; iaru în tera streine, de la dregătoria portului. - Proprietarii sau capitanulu ce infatiseza persona loru, voru ținea în sema mărfurile vendute, după cursulu marfuriloru de aceeasi fire și felurime în loculu descarcarei corabiei, la vremea sosirei ei. Articolul 392 Capitanulu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pînă la suma cerută de trebuințele dovedite, luându voia spre acesta, în tera românească, de la tribunalulu de comerciu, ori, unde nu va fi, de la tribunalulu civilu, ori, nefiindu nici unulu nici altulu, de la dregătoria locală; iaru în tera streine, de la dregătoria portului. - Proprietarii sau capitanulu ce infatiseza persona loru, voru ținea în sema mărfurile vendute, după cursulu marfuriloru de aceeasi fire și felurime în loculu descarcarei corabiei, la vremea sosirei ei. Articolul 392 Capitanulu mai înainte de a pleca dintr'unu portu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
au intamplatu, - de neoranduelele intamplate în corabie, si de tote împrejurările cele mai vrednice de însemnatu ale călătoriei sale. Articolul 400 Raportulu se face la cancelaria tribunalului de comerciu înaintea presidentului. - Pe unde nu va fi tribunalu de comerciu, la dregătoria locală. - Dregătoria ce a priimitu raportulu, este datore alu tramite, fără zăbava, la presidentulu celui mai d'aproape tribunalu de comerciu. - La amendoue aceste intemplari, raportulu ce va depune la cancelaria tribunalului de comerciu. Articolul 401 Candu capitanulu intra cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de neoranduelele intamplate în corabie, si de tote împrejurările cele mai vrednice de însemnatu ale călătoriei sale. Articolul 400 Raportulu se face la cancelaria tribunalului de comerciu înaintea presidentului. - Pe unde nu va fi tribunalu de comerciu, la dregătoria locală. - Dregătoria ce a priimitu raportulu, este datore alu tramite, fără zăbava, la presidentulu celui mai d'aproape tribunalu de comerciu. - La amendoue aceste intemplari, raportulu ce va depune la cancelaria tribunalului de comerciu. Articolul 401 Candu capitanulu intra cu corabia într
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
tribunalu de comerciu. - La amendoue aceste intemplari, raportulu ce va depune la cancelaria tribunalului de comerciu. Articolul 401 Candu capitanulu intra cu corabia într'unu portu streinu, este datoru o sa înfățișa la agentulu terei Romanesci; iaru nefiindu asemenea agentu, la dregătoria locală a portului, ca sa'i facă raportulu seu, și să ia adeverință aratatore de vremea sosirei și a purcederei sale de acolo, de starea și de firea poverei sale. Articolul 402 Dacă, în vremea călătoriei, capitanulu este silitu să poposesca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
să poposesca în vre unu portu aIu tarei, atunci este datoru a face cunoscute Pesidentulu tribunalului de comerciu alu locului, pricinile poposirei sale. - Pe unde nu este tribunalu de comerciu, le face cunoscute judecătorie civile; iaru în lipsă aceștia, la dregătoria locală. - Candu capitanulu este silitu a poposi într'unu portu streinu, declarația o va face la dregătoria locală, a portului pe unde nu va fi agentu alu terei. Articolul 403 Capitanulu a căruia corabie s'a naufrantu (adică s'a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
comerciu alu locului, pricinile poposirei sale. - Pe unde nu este tribunalu de comerciu, le face cunoscute judecătorie civile; iaru în lipsă aceștia, la dregătoria locală. - Candu capitanulu este silitu a poposi într'unu portu streinu, declarația o va face la dregătoria locală, a portului pe unde nu va fi agentu alu terei. Articolul 403 Capitanulu a căruia corabie s'a naufrantu (adică s'a frantu corabia), si a scapatu elu singuru sau cu parte din echipagiulu seu, este datoru a se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
terei. Articolul 403 Capitanulu a căruia corabie s'a naufrantu (adică s'a frantu corabia), si a scapatu elu singuru sau cu parte din echipagiulu seu, este datoru a se fnfatisa la judecătoria locului, sau, în lipsa aceștia, la ori-ce altă dregătorie civilă spre a'și face raportulu seu, a pune se'lu adevereze cati din echipagiulu seu voru fi scapatu și se voru fi aflându cu dinsulu, si apoi a lua o copia, întocmai după acelu raportu. Articolul 404 Spre a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
omenii echipajului , si ori-ce pasageru aduce din teri streine mărfuri asigurate în România, este datoru a lăsa o cărțulie de încărcare, prin locurile unde se sevirsasce încărcarea, la agentulu terei, sau nefiindu, la unu negutatoru român mai însemnatu, sau la dregătoria locală. Articolul 504 Facendu falimentu asiguratorulu pînă a nu se sfisi încă primejdia, asiguratulu poate să cera chedasie, sau desființarea contractului. - Totu același dreptu are și asiguratorulu, la intamplare de falimentu alu asiguratului. Articolul 505 Contractului de asigurare remane desputernicitu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Acesta chibsuire se va trece în registrulu corabiei. Articolul 572 La celu d'antei, portu, în care va poposi corabia, capitanulu este datoru, în sorocu de doue-deci și patru cesuri după sosirea să, a supune la adeverirea tribunalului sau a dregătoriei locale intemplarile cuprinse în actulu de chibsuire trecutu în registru. Articolul 573 Alegerea perdaniiloru și a pagubiloru se face la loculu descarcarei corabiei, după silința căpitanului și prin omeni cu sciinta; - acești din urmă se oranduescu de către tribunalulu de comerciu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
din urmă se oranduescu de către tribunalulu de comerciu, de se face descărcarea în vre unu portu alu României. - Iar unde nu va fi tribunalu de comerciu, acei omeni cu sciinta se oranduescu de către tribunalulu local, ori în lipsă acestui, de către dregătoria locală. - Candu se face descărcare în vre unu port streinu, se oranduescu de agentulu terei, si nefiindu asemenea agentu, de dregătoria locală. - Acești omeni cu sciinta făcut juramantu mai înainte de a începe lucrările loru. Articolul 574 Mărfurile ce s'au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
va fi tribunalu de comerciu, acei omeni cu sciinta se oranduescu de către tribunalulu local, ori în lipsă acestui, de către dregătoria locală. - Candu se face descărcare în vre unu port streinu, se oranduescu de agentulu terei, si nefiindu asemenea agentu, de dregătoria locală. - Acești omeni cu sciinta făcut juramantu mai înainte de a începe lucrările loru. Articolul 574 Mărfurile ce s'au aruncatu în mare, se pretescu după pretulu curgetoru la loculu descarcarei; calitatea loru se dovedesce prin înfățișarea cartulieloru de încărcare, si
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Mihai Viteazul, fiul lui Pătrașcu cel Bun (domn al Țării Românești între 1554-1557), a urcat toate treptele dregătoriilor, de la ban de Mehedinți, mare stolnic, mare postelnic, până la mare ban al Craiovei (1593). În septembrie 1593, devine domn al Țării Românești (1593-1601), cu sprijinul unor puternice familii boierești precum Buzeștii și Cantacuzinii, precum și al principelui Transilvaniei Sigismund Bathory. La
Mihai Viteazul, ziua în care a fost asasinat de oamenii generalului Basta-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104868_a_106160]
-
albanez de neam (aceste îmrejurări aveau să-i atragă porecla de „arnăutu” sau arbănașu); numele mamei sale era Irina. La puțin timp după nașterea copilului familia trecea Dunărea și se aciuește la București, unde intră în admistrație și ajunge până la dregătoria de vel agă. Lupu trece în Moldova, iar în timpul lui Gaspar Gratiani (1575/1580;1620) ajunge vistiernic. Dibaci în mânuirea și sporirea banului, este prețuit de domn care îl și cunună, ca naș, cu Tudosca, fiica marelui vornic Bucioc. Dar
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
îi lipsesc „o samă de bani a visteriei” e pus în închisoare, ba chiar și „muncit” și chinuit spre a recunoaște, fiind „ars pe piept cu fierul roșu”. Trece și de această prigoană și după ce mai îndeplinește o serie de dregătorii, precum, cele de vel vornic, pârcălab și hatman își cumpără domnia de la turci, instalându-se, ca stâpănitor local, la Iași, la 27 aprilie/7mai 1634. Va fi o domnie bogată în evenimente, în concurență deschisă cu cea a lui Matei
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
tot din aur flori înalte de un deget; avea două perechi de nasturi de diamante splendide. Veșmântul era căptușit cu soboli”. Numai nasturii dulamei prețuiesc mai mult de 100.000 de galbeni, iar giuvaierurile Doamnei trec de 400.000. Toți dregătorii sunt îmbrăcați „splendid”, are o gardă numeroasă și frumos echipată; grajdurile sale, sub raportul numărului și caității cailor, întrec „cu mult” cum scria un călător englez contemporan, pe acelea al ducelui de Florența sau ale regelui Angliei. „Mândru de bogăția
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
numai de nu se va proba în care parte este greșeală. (Cod civil 983, 1180, 1200, 1202). Articolul 1182 Dată scripturii private nu face credință în contra persoanelor a treia interesate, decât din ziua în care s-a înfățișat la o dregătorie publică*), din ziua în care s-a înscris într-un registru public**), din ziua morții aceluia sau unui din acei care l-au subscris, sau din ziua în care va fi fost trecut fie și în prescurtare în acte făcute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
numai de nu se va proba în care parte este greșeală. (Cod civil 983, 1180, 1200, 1202). Articolul 1182 Dată scripturii private nu face credință în contra persoanelor a treia interesate, decât din ziua în care s-a înfățișat la o dregătorie publică*), din ziua în care s-a înscris într-un registru public**), din ziua morții aceluia sau unui din acei care l-au subscris, sau din ziua în care va fi fost trecut fie și în prescurtare în acte făcute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
numai de nu se va proba în care parte este greșeală. (Cod civil 983, 1180, 1200, 1202). Articolul 1182 Dată scripturii private nu face credință în contra persoanelor a treia interesate, decât din ziua în care s-a înfățișat la o dregătorie publică*), din ziua în care s-a înscris într-un registru public**), din ziua morții aceluia sau unui din acei care l-au subscris, sau din ziua în care va fi fost trecut fie și în prescurtare în acte făcute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
numai de nu se va proba în care parte este greșeală. (Cod civil 983, 1180, 1200, 1202). Articolul 1182 Dată scripturii private nu face credință în contra persoanelor a treia interesate, decât din ziua în care s-a înfățișat la o dregătorie publică*), din ziua în care s-a înscris într-un registru public**), din ziua morții aceluia sau unui din acei care l-au subscris, sau din ziua în care va fi fost trecut fie și în prescurtare în acte făcute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]
-
un sat-reședință de comună din Raionul Hîncești, Republica Moldova Denumirea Ciuciuleni se trage de la Ciuciu(l) care după mai multe ipoteze acest calificativ a fost dat unui individ cu scopul de a semnala o calitate bună sau un defect ( ocupație, titlu dregătoriei , stare civilă, rang ecleziastic etc.). Primul document în care este atestat satul Ciuciuleni a fost găsit în colecția mănăstirei Frumoasa (nota lui A. Sava) și este datat din 28 iunie 1596. Despre formarea satului există mai multe legende care s-
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
al ținutului Cârligăturii. La 1670 semnează ca biv spătar pe un act, alături de Ștefan Petriceicu viitorul Domn pe atunci vel pitar. În 1671, sub Gheorghe Duca, el ajunge logofăt al doilea; iar în 1673, sub Petriceicu Vodă, este înălțat importanta dregătorie de mare vistiernic. Nu se cunoaște care a fost atitudinea sa pe timpul asediului Hotinului de către turci, când domnitorul Ștefan Petriceicu a trecut de partea polonezilor. Cert este că dacă nu la însoțit pe Petriceicu, în exil în Polonia, sub domnii
Tudosie Dubău () [Corola-website/Science/332634_a_333963]
-
asediului Hotinului de către turci, când domnitorul Ștefan Petriceicu a trecut de partea polonezilor. Cert este că dacă nu la însoțit pe Petriceicu, în exil în Polonia, sub domnii următori, Dumitrașcu Cantacuzino și Antonie Ruset, el nu a mai avut nici o dregătorie, ceea ce ar putea însemna că era măcar bănuit, de legături cu domnul aflat în exil. Această înlăturare din divan l-a determinat să se alăture hatmanului Buhuș și lui Miron Costin și, după întoarcerea moldovenilor din campania din Polonia, să
Tudosie Dubău () [Corola-website/Science/332634_a_333963]
-
acestor plângeri, Antonie Ruset a fost mazilit la Chișinău și dus legat la Istanbul. Complotul pus la cale cu știrea lui Gheorghe Duca domnul Țării Românești, se încheie cu strămutarea acestuia în Moldova. Gheorghe Duca îl va face Mare Spătar, dregătorie în care rămâne doi ani, până în primăvara anului 1679, când atitudinea lui Duca se schimbă, față de întreaga societate moldovenească. Pentru a-și recupera sumele mari de bani plătite pentru a fi numit de turci Hatman al Ucrainei, cucerită de curând
Tudosie Dubău () [Corola-website/Science/332634_a_333963]