742 matches
-
lasă solul steril și dependent de îngrășăminte pentru a suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații. Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creșterea plantelor și pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului și Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăția recoltelor. Până în anul
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
unei infecții; - Chirurgul sau medicul curant susține un diagnostic de infecția plăgii operatorii profunde. Observații: Daca infecția cointeresează concomitent structurile superficiale și profunde ale plăgii operatorii diagnosticul va fi de plaga operatorie profundă; Infecția organului sau cavitații operate care se drenează prin plaga, este considerată infecție de plaga operatorie profundă. c) Infecțiile postoperatorii ale organelor sau cavităților instrumentate ... Aceste infecții pot apare pe orice teritoriu al organismului care a fost instrumentat în timpul intervenției chirurgicale (excepție țesutul cutanat, fascia și musculatură) Pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
sau semnele clare ale unei infecții la nivelul organelor sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală; - Chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infecție la nivelul organului sau cavitații operate. Observații: Este posibil că infecția organului sau cavitații operate să se dreneze prin plaga operatorie. Aceste infecții de obicei nu necesită reintervenție operatorie și de cele mai multe ori pot fi considerate că o complicație a plăgii de incizie profundă. Din acest motiv ele țin de grupa infecțiilor plăgii operatorii profunde. Secreția recoltata din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
care provin din surse agricole, ale cărei urmări pot fi: periclitarea sănătății oamenilor, afectarea organismelor vii și a ecosistemelor acvatice, stânjenirea folosințelor apei și deteriorarea ambiantei naturale; ... l) zona vulnerabilă - suprafețele de teren agricol de pe teritoriul țării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitrați și care contribuie la poluarea acestor ape. ... Articolul 3 (1) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului plan de ac��iune Ministerul Apelor, Pădurilor și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220441_a_221770]
-
criteriilor prevăzute în anexa nr. 1. ... (2) În termen de 2 ani de la data într��rii în vigoare a prezentului plan de acțiune Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii și Alimentației vor desemna toate zonele vulnerabile care drenează în apele identificate potrivit alin. (1) și care contribuie la poluarea acestora. ... (3) Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii și Alimentației vor revizui și/sau vor completa, o dată la 4 ani, lista cuprinzând zonele vulnerabile, analizând și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220441_a_221770]
-
muntos din lume. Relieful prezintă trei mari sectoare: Terai(în sud), sector al marii Câmpia Gangelui(alt medie 200 m), la poalele Munților Siwalik(Churia); Munții Siwalik, Mahabharat și Himalaya Joasă(în partea centrală, alt. sub 3000m), cu multe depresiuni drenate de afluenți ai Gange; Himalaya Înaltă, în nord, cu 23 de vf. ce depășesc 7600 m și 6 care depășesc 8000 m. Influențată de altitudine, este în sud tropical-musonică, cu precipitații foarte bogate și ierni plăcute, subtropicală în depresiunea din
Nepal () [Corola-website/Science/298129_a_299458]
-
a opus Florenței gulfe. După înfrângerea familiei conducătoare Tarti, ce îi sprijină pe ghibelini, în fața Florenței, Arezzo intră sub dominația familiei Medici și a ducatului Toscanei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, mlaștinile învecinate cu Val del Chiana au fost drenate și astfel numărul epidemiilor de malarie au scăzut. La sfârșitul secolului, trupele franceze conduse de Napoleon Bonaparte au cucerit Arezzo, dar in curand orașul s-a transformat într-o bază de rezistență împotriva invadatorilor, câștigând rolul de capitală a provinciei
Arezzo () [Corola-website/Science/297322_a_298651]
-
legate de zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați, evitându-se în acest fel poluarea mediului ambiant. Este absolut obligatoriu să se ia în considerare apa uzată provenită din precipitațiile căzute în cadrul fermei, din spălarea țarcurilor și separeurilor, atunci când aceasta este drenată în bazinele de stocare a bălegarului. 20. Efluentul de apă uzată provenit din precipitațiile căzute în cadrul fermei sau din spălarea pereților bazinelor de stocare, a filtrelor, a separatorilor de bălegar are un conținut semnificativ de azot și prin urmare este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
22. În caz contrar se vor parcurge pașii de mai jos. Pentru a calcula capacitatea de stocare necesară trebuie să se cunoască: 1. Capacitatea bazinelor de stocare existente (în metri cubi). 2. Suprafața țarcurilor deschise, a grămezilor de nutreț, care drenează în bazinele de stocare (în metri pătrați). 3. Precipitațiile medii anuale în cadrul fermei (în milimetri) 23. Pentru calculul volumului de bălegar produs lunar se completează tabelul 3. Se înregistrează următoarele: Coloana 1 - Numărul de animale de un anumit tip care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
puncte de plecare spre cele două peșteri. La peștera "Jgheabul lui Zalion" se poate ajunge: Peștera de la Izvorul Tăușoarelor are o dezvoltare de 16.107m și o adâncime de 461,6m (cea mai mare diferență de nivel din România). Ea drenează în subteran cursul epigeu al pârâului Izvorul Tăușoarelor. Galerii lungi și nu de puține ori înguste leagă sălile mari ale acestei peșteri tinere și active ce adăpostește relativ puține formațiuni carstice Se remarcă apariția a numeroase anthodite de gips și
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
în 1841 a unei epidemii în garnizoană din cauza proastei aprovizionări cu apă, epidemie soldată cu mai mulți morți. Pentru a preîntâmpina alte probleme de sănătate ce ar putea fi provocate de șanțul insalubru, s-a ordonat ca acesta să fie drenat și umplut cu pământ. Lucrările au început în 1843 și erau aproape terminate doi ani mai târziu. Construcția cazărmii Waterloo în curtea interioară a început în 1845, când ducele de Wellington a demarat lucrările. Construcția putea găzdui 1000 de oameni
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
Distanța în linie dreaptă între aceste puncte este de 13 km. Teritoriul comunei Viișoara este situat la contactul Câmpiei Boianului cu terasa a VI-a Greaca a Dunării, la vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia. În lucrările mai vechi câmpia drenată de râul Călmățui în sectorul său sudic este socotită partea vestică a câmpiei Burnazului (Ghe. Vâlsan, Câmpia Română, 1915), datorită asemănării cu aceasta și anume: existența văilor adânci și meandrate, a microreliefului cu crovuri și găvane dar și a solurilor
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
au format lacuri, etc.). În partea meridionala a Masivului Tatra Înaltă se gaseste Masivul Tatra Joasă alcătuit predominant din roci dure(granițe și șisturi cristaline), cu max. 2043 m în vf. Dumbier. În sudul acestora, un culoar tectonic orientat est-vest, drenat de răul Hron, desparte munții din nord de Munții Metaliferi, joși, cu altitudini ce depășesc rar 1400 m(max 1477m). Zonele cele mai joase ale Slovaciei corespund Câmpiei Dunării în sud-vest(200-300 m), Câmpiei Tisei în sud-est. Peisajul slovac este
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
21°C iar în ianuarie de -1°C. Slovacia dispune de o bogată rețea hidrografica, cele mai importante râuri sunt: Dunărea, trece prin Bratislava, cu anfluenții principali Vah și Hron; Torysa și Ondava. Cursurile principale de apă (Nitra, Hron) sunt drenate de Dunăre, fluviu care limitează Slovacia în sud. Peste o treime din țară este acoperit de păduri. Se mai găsesc zone de pășuni de stepa. Fauna include vulpea, iepurele și porcul sălbatic, o mare varietate de păsări trăiesc în vai
Slovacia () [Corola-website/Science/297289_a_298618]
-
sat în comuna Grumăzești din județul Neamț, Moldova, România. Se află în depresiunea Ozana-Topolița, pe valea râului Topolița, la 4 km de orașul Târgu Neamț. Topolița este localizată în depresiunea Ozana-Topolița, pe valea râului Topolița și denumită astfel deoarece este drenată de râurile Ozana și Topolița, aceasta din urmă fiind cunoscută și sub numele de Depresiunea Neamțului sau Depresiunea Nemțișorului, situată la altitudinea de 357 metri. Satul se găsește la 4 km de orașul Târgu Neamț. Topolița este împărțită în două
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
Sistemele de fracturi ce afectează zona permit migrația spre suprafață și contactul apelor complexului acvifer cu C02 de profunzime. Apele de suprafață sunt reprezentate de pâraie tributare Pârâului Vinului, afluent al Bistricioarei. În Borsecul de Sus se găsesc Pâraiele Usturoi (drenează izvoarele minerale) Hanzkel și Nadășa iar în Borsecul de Jos Vinul Mare, Vinul Mic, Malnașul și Nyireș. Variațiile termice mici, vânturile puține, puritatea aerului și bogăția în ozon sunt caracteristici binefăcătoare ale climatului local, ce este tipologic bioclimat de tip
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
dincolo de păduri mixte. Țărmul de est este plan și cel de vest cu localitatea Herrsching se ridică abrupt spre „Muntele Sfânt” cu mânăstirea Andechs. Afluxul principal este râul Amper, până acolo numit Ammer, cu 16,6 m³/s apă, care drenează o suprafață de 718,7 km², întinându-se până în Alpii Calcaroși precum mai mulți afluenți mici (Dießener Mühlbach, Fahrmannsbach, Fischbach, Kienbach, Kittenbach, Kreutbach, Mühlbach). Singurul efluent cu 21,1 m³/s este aceiași Ammer, de acum purtând numele Amper până în
Ammersee () [Corola-website/Science/337681_a_339010]
-
care convergente privind Deûle (numeroase arme de Fourchon și Arbonnoise Bucquet Rivièrette Fives Creek, etc). pentru alți vorbitori de la șanțuri săpate la nevoile succesive sau speciale. Sub rezerva de a siltation mare și tratați că agenți infecțioși, cele mai multe au fost drenate și completat, transformat în canale sau acoperite, în secolul al XlX-lea. Ultimul canal de important, canalul de Deûle de Jos, care a fost instituită una din cele două porturi istoric al orașului, a fost completat la începutul anului 1930
Lille () [Corola-website/Science/297715_a_299044]
-
Verde este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Bordei Verde (reședința), Constantin Gabrielescu, Filiu și Lișcoteanca. Comuna este situată în centrul județului Brăila, la circa 40 km vest de Brăila, într-o regiune de câmpie, fiind drenată la limita sudică de râul Călmățui. Situată în zona centrală a Bărăganului brăilean, comuna este continuatoarea istorică a două foste comune care au existat de-a lungul istoriei pe teritoriul său actual: Bordeiul Verde și Filiu. Numele comunei provine de la
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Bleahu. Clubul Z Oradea preia explorarile în 1973. O echipă condusă de Liviu Valenaș descoperă continuarea peșterii, explorează și cartează aproape 10 km de galerii. Prin joncțiunea cu Peștera Neagră lungimea totală ajunge la 12 048 m. Peștera de la Zăpodie drenează în subteran întreaga apă din Gropa de la Bârsa. Cursul Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
peșterii, explorează și cartează aproape 10 km de galerii. Prin joncțiunea cu Peștera Neagră lungimea totală ajunge la 12 048 m. Peștera de la Zăpodie drenează în subteran întreaga apă din Gropa de la Bârsa. Cursul Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
Zăpodie drenează în subteran întreaga apă din Gropa de la Bârsa. Cursul Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4 m, prin care se intră în peștera ce are o vastă rețea subterană de peste
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
-162 m., adâncimea maximă a peșterii. O altă galerie ce pleacă din Sala Argilei este Marele Meandru, un labirint compicat din care se desprinde Galeria Marilor Lacuri care dă acces printr-o săritoare de 16 m la Cursul Sudic. Acesta drenează un puternic pârâu subteran. În aval el înaintează câteva sute de metri formând marmite și cascade succesive. În amonte dimensiunile galeriei sunt impresionante, pe alocuri atingând 45 m lățime și 45 m înălțime. Întreaga gamă de formațiuni carstice poate fi
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
reprezentată de extinderea până la Golders Green. Ruta tunelelor trecea pe sub , ceea ce a provocat o puternică opoziție din partea oamenilor îngrijorați de efectele pe care le-ar putea avea asupra ecologiei landei. "Societatea de protecție a landei Heath" susținea că tunelurile vor drena subsolul, iar vibrațiile provocate de trenuri vor afecta copacii. Pe baza obiecțiilor ridicate de această societate," The Times" a publicat pe 25 decembrie 1900 un articol alarmist în care susținea că "un mare tub pe sub landă va acționa, desigur, ca
Calea ferată Charing Cross, Euston și Hampstead () [Corola-website/Science/335103_a_336432]