163 matches
-
extraordinar de hochei pe iarbă! Ultimele secunde ale ultimului meci din sezon, Între acele două vechi rivale, BCDS Hornets și Wolveretele de la B&I. Scorul este strâns, 4 la 4! Angajament la mijocul terenului și... mingea e la Hornets! Chamberlain driblează cu crosa și Îi pasează În lateral lui O’Rourke. O’Rourke fentează spre stânga, o ia la dreapta... trece de o Wolveretă, de alta... și acum Îi pasează lui Amigliato, de cealaltă parte a terenului! Becky Amigliato se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
întorsese de la țară Cristi. Era un țăran prost care nu-și mai amintea nimic (ca și cum înserările acelea erau doar niște vise de-ale mele, o poezie halucinantă de copil fricos, încremenit cu ochii închiși, refuzând strada). A încercat să mă dribleze, să-mi strecoare mingea printre picioare. Era o fentă previzibilă, mingea a sărit din piciorul meu, aut. Pui la cap, la cap, striga Cristos, se agita, mișca brațele. A fost apoi henț, Migu a aruncat prea sus, Cristos și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de data asta n-a mai fost aut, pasă la Bebe, 4-0, mingea sub Wartburg. Migu îi trage un șut în fund, portarul plânge și nu mai vrea să apere. Pauză. Intră din nou în poartă, cu mănuși. Cristos mă driblează, trece de mine, apoi cade grămadă. Rămâne la pământ. Cartonaș roșu, urlă Migu, dar eu n-am nimic cu el. Cristos se ridică, vine spre mine, cade din nou. Se ridică, se prăbușește, îl lovesc cu picioarele-n față, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cu ochelari, care-i interzicea fiului să se țină de fotbal (deși juca fantastic și-l cucerise pe antrenorul cu ochi de șprițar și creier micuț) și care-l obliga să stea cu burta pe carte (unde, mă rog, nu dribla și nu trăgea prea grozav). Într-a cincea, când el era maior și sever, noi îi ziceam Agop, iar lui Troc, pe care-l chema Silviu, îi mai spuneam Oagăru. Troc locuia la scara A, la etajul unu, și învăța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
teren. Deși mărunt ca un gnom, avea o pasiune disperată pentru sportu-ăsta, și îl puteai vedea toată ziua jucând "doi la doi", până la epuizare, sub soarele care îi făcuse pielea gâtului roșie ca a țăranilor. Mânuia mingea portocalie cu dexteritate, dribla și pasa, arunca la coș, totul cu o trăire pe care eu n-aș fi fost în stare s-o am pentru nimic pe lume. Fugea ca un posedat dintr-o parte în alta a panoului, cu piciorușele lui curbe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
trebuit să ies, fiindcă am simțit că Înnebunesc. — Ei bine, de bună seamă că sora dumitale o fi cu logodnicul ei, nu? Împunse Fermín. E ceva firesc. I-am ars pe din dosul tejghelei un picior, pe care Fermín Îl driblă cu agilitate felină. — Logodnicul ei e În armată, preciză Tomás. Nu vine În permisie decît peste două săptămîni. Și, apoi, atunci cînd iese cu el se Întoarce acasă la ora opt, cel mai tîrziu. — Și dumneata n-ai idee nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
este noua religie a multor oameni postmoderni. O victorie a Rapidului, într-un meci absolut mizerabil, face mai mult ca orice. Dacă sportul în sine - fotbalul - îmi este simpatic, l-aș juca oricând cu pasiune, chiar dacă talentul meu de a dribla este submediocru, însă industria care s-a construit în jurul lui este abominabilă, abjectă, stupidă. Simpatia mea tinde să migreze către rugby, tenis etc. Am fost la celebra piesă de teatru Take, Ianche și Kadîr, având o distribuție impresionantă (clasicii Beligan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
un cui după altul Într-un panou flexibil de cauciuc. Ghidul meu Își croise deja drum până la curtea următoare. — Aici!, strigă dintr-o dată, arătând spre ultima curte. Când i-am făcut cu mâna, a dat din umeri și Începu să dribleze din nou spre casă. Ajungând la a treia curte, am observat băieți mai mari, stând pe balustrada din casa scărilor de la parter. Unul din ei cioplea un băț de lemn, Încordat și concentrat. Se pare că nu avea un cuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cel puțin. Nu Vestul ne-a susținut la Convenția de pace de la Paris, în 1856? Nu cu ajutorul puterilor occidentale s-a făcut Unirea din 1859? Nu cu ajutorul Vestului s-a făcut România Mare, după 1918? Este adevărat că ne-au „driblat” un pic la Pacea de la 111 Berlin (1878), cu celebrul articol 7, dar era logic să nu acorzi cetățenie unor savanți evrei de origine, după ce au adus contribuții capitale culturii române? Știu că Churchill ne a „jucat” pe un șervețel
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cel puțin. Nu Vestul ne-a susținut la Convenția de pace de la Paris, în 1856? Nu cu ajutorul puterilor occidentale s-a făcut Unirea din 1859? Nu cu ajutorul Vestului s-a făcut România Mare, după 1918? Este adevărat că ne-au „driblat” un pic la Pacea de la 111 Berlin (1878), cu celebrul articol 7, dar era logic să nu acorzi cetățenie unor savanți evrei de origine, după ce au adus contribuții capitale culturii române? Știu că Churchill ne a „jucat” pe un șervețel
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu în acte potrivnice Statului și orânduirii statale, acte care nu au lipsit nicidecum în această perioadă, sau în voci care au criticat regimul și au luat o atitudine fermă împotriva lui. Trebuie remarcată îndeosebi acea capacitate extraordinară de "a dribla" Statul și concepția sa materialistă, Biserica dovedind, prin ierarhii săi, a fi cu adevărat vizionară. ,,Bizantinismul" Bisericii Ortodoxe Române a fost transformat progresiv, ținându-se cont de modificările inerente ideologiei național-comuniste, într-un ,,naționalism" și o ,,românizare", teze care conveneau
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Taban și Vraciu fiind protagoniștii unor ocazii monumentale, primii doi în situație de unu la unu cu portarul advers. Mai mult, în min. 41, profitând de o gafă a lui Fulea, Răduțoiu a interceptat un balon la 16 metri, a driblat portarul și, în loc să înscrie în poarta goală, i a lăsat balonul lui Câmpeanu, care a fost blocat. Nu-i mai puțin adevărat că și oaspeții au irosit o ocazie uriașă în min. 43, când lobul lui Oprea a întâlnit transversala
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
care au dominat cu autoritate jocul, permițându-și să irosească mai multe ocazii monumentale. Prima ratare de generic i-a aparținut tânărului Roncea care, scăpat singur cu portarul Borș, s-a fâstâcit, a lăsat impresia că ar vrea să se dribleze și pe sine însuși și a irosit o oportunitate uriașă. Cinci minute mai târziu, însă, Sport Club Bacău a deschis scorul printr-o precisă lovitură de cap a lui Bamba, după o centrare precisă a lui Dobârceanu. Același Dobârceanu a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
a fost dintotdeauna cea din octombrie, cînd sufletul ei iese la plimbare și cînd devii mai Înțelept pur și simplu bînd din izvorul Canaletas, care În zilele acestea, ca prin minune, nu miroase nici a clor. Înaintam cu pas ușor, driblînd lustragii, conțopiști care se Întorceau de la cafeluța de dimineață, vînzători de lozuri și un balet de măturători ce păreau să curețe orașul cu penelul, fără grabă și cu tușe poantiliste. Încă de pe atunci, Barcelona Începea să se umple de automobile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
foarte strâns, cât să se mai poată mișca puțin, pe urmă i-a pus să strângă bomboane și acadele împrăștiate pe jos. Unii s-au împiedicat , alții s-au dezlegat să ia cât mai multe. Bozo stătea în fața lor, parcă dribla mingea, cu un pătrat de ciocolată pe vârful pantofului, c-un steguleț cu secera și ciocanul... cu o coroană din carton aurit pe cap, cu niște coarne ca de viking... Vreo două gagici au leșinat de emoție. - Îhî... Iau aparatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
spre piață. Nea Șpriț, nea Șpriț, hai, nu vii să dai un șpiț? Sandu se laudă de câte ori are ocazia că a jucat fotbal la juniori și că era mai tare decât Hagi plus Popescu, dar Gore este de părere că driblai sticle de mic, Sandule, cum te duceai la gazon, mahmur, cu zeama de varză după tine? Discuția din această seară se poartă În jurul cipurilor din pașapoartele biometrice. Gicu este complet indiferent la subiect și fredonează alături de Nelu Ploieșteanu Afară plouă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
el fără o motivație serioasă, și după un sfert de oră echipa era În teren, pusă pe fapte mari și șprițuri tari. Fără Încălzire, trecem direct la jocul propriu zis, a decretat Sandu, iar ceilalți doi au aplaudat Încântați. Voi driblați cu talent cât mai multe beri, iar eu Înscriu direct În vinclu lovind dopul de la tămâioasă cu șpițul. Dacă ajungem cumva În patru labe acasă, trebuie să fim doar atenți să nu ne calce vreun aiurit pe mâini! Bere rece
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
am spus. Ești simpatic, dar îmi complici viața prea mult. —N-ai vrea să vii la toamnă la festivalul de film de la Veneția? îmi propuse el pe un ton lasciv. —Patrick! Ai invitat-o deja pe Jazz. Pot s-o driblez pe Jazz, o să mă-nțeleagă. —Patrick, nu merg cu tine nicăieri. Nu pot. Luăm cina diseară la Carlyle, ce zici? —Lasă-mă-n pace, OK? Atunci, vii în Colorado de Crăciun? —Patrick, trebuie să-nchid, i-am spus și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pe un stand-by inutil, cu remotul în mână. Am fugit pe pajiștea de lângă hotel și am sporovăit îndelung cu Petrit albanezul despre felul deștept în care ne descurcam noi, pe vremea lui Enver Hodja și a lui Ceaușescu, astfel încât să driblăm statul comunist la rația de alimente. Stăteam cu spatele la hotel, la sorbonezi, la lausanezi, la merçi infiniment madame pe care mi-l spuneau chelnerii când ceream simplement de l’eau și mai ales la occidentalul acela gol, cu telecomanda în mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
poți să renunți așa, pur și simplu, la secțiunea sportivă. Zeci de mii de oameni sunt interesați de sport. Toate orașele mari, parcurile și terenurile în aer liber gem de oameni care, la orice oră din zi sau din noapte, driblează ici și colo, care joacă singuri sau cu alții... Directorul îl privise ciudat pe Bull. — Uite ce e, John... Vocea sa avea acum alt ton. — Hai să mergem să-ți eliberăm biroul, bine? Nici tu, nici eu nu dorim o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
catedrale înalte de zeci de mii de metri. Pașii căpătară rezonanța Suspendării, înecându-se într-un ecou uriaș, inexistent până în acea clipă. Trecând pe culoarele unde apa curgea în neștire, susurând și picurând în lacrimi ale căror filamente erau aprinse, driblând cu pricepere stalagmite pline de bulbuci vâscoși, mult mai scârboase decât orice ființă aflată în căutarea perfecțiunii proprii începutului Timpurilor, cei doi ajunseră în fața clasei a VIII-a C. Aici totul părea a fi în regulă. Din spatele ușii închise nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
să îl țină sub observație însă este de neoprit. Se uită unul la altul, este deja 3-0. Pun hotărâți mingea la centru, atacă dar ratează de puțin și pe contraatac mingea ajunge tot la Laur care o urmărea asiduu. Iar driblează scurt un adversar, depășește pe altul în viteză, mai are un potrivnic în față, simulează pasa și se îndreptă spre poarta lor nestingherit.. acolo mai este doar Fănel care a văzut pericolul și se retrăsese în poartă< îi dă gol
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
săptămânile următoare. În centrul adunării, în interiorul unei roți ușor bombate, alcătuită din fotolii, se înscăunaseră marile vedete ale Orientului balcanic. Tineri maeștri de a căror frică tremurau deja enciclopediile occidentale informate. Și ale căror două, trei magice volumașe de versuri, driblând cenzura comunistă, penetraseră prin cele mai prestigioase biblioteci, precum cea a Vaticanului sau a Congresului. Traduși și studiați prin puzderia universităților apusene. Nerăbdători, marii inițiați își fâșâiau foile. Ardeam de a-i audia în direct pe tinerii magi. Primii dintre
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
așa croit după poezie? Automobilul parcurgea centrul orașului, cu agilitatea unei balerine, ce, sumețindu-și fustele înspumate, caută să se strecoare cât mai silențios prin puzderia de palate. 84 DANIEL BĂNULESCU - Atunci e corect. Atunci nu mai ai cum s-o driblezi! Federația a omologat! Trebuie ca s-o găsești... - În seara aceea mi-am părăsit separeul într-atît de tulburat... - Nu mă opări! - ...Încât, pîn' la baraca dispeceratului de șantier mai mult am planat... Devenisem căpiat să mă întorc în țară. Să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pentru slabul succes Înregistrat de mine pe terenurile de joc de la Cambridge. Ah, desigur, aveam și eu zile În care simțeam că prind aripi - mirosul plăcut al gazonului, bucuria de a-l vedea pe acel celebru Înaintaș al echipei interuniversitare driblând tot mai aproape de mine cu mingea cafenie nou-nouță În bombeul lui strălucitor, apoi șutul vijelios, norocul de a-l apăra, senzația de fericire prelungită... Dar mai erau alte zile, mai ușor de ținut minte, mai esoterice, sub un cer mohorât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]