264 matches
-
prezentați în complexitatea lor psihologică și morală, narațiunea având un caracter preponderent obiectiv. Nuvelistul s-a afirmat mai ales în scrierile sale satirico-umoristice. Aici se dovedește un maestru al detaliului concret și concludent, al dialogului antrenant, al poantei umoristice. În Drob de sare (1968) și Căutătorii de noroc (1983), de exemplu, prozatorul dezvăluie psihologii și mentalități, pornind de la fapte și întâmplări obișnuite, banale chiar, cărora le intuiește neașteptate semnificații și valori etice. El exagerează, hiperbolizează, șarjează, obținând imagini memorabile (Sfârâiacul, Interviu
MARINAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288030_a_289359]
-
Taina primei nopți) dovedindu-se subtile nuvele psihologice. SCRIERI: Zările ne cheamă, Chișinău, 1959; Venea un om pe drum de țară, Chișinău, 1962; Fata cu harțag, Chișinău, 1962; Dragoste, Chișinău, 1963; Urme pe prag, Chișinău, 1966; Opriți planeta, Chișinău, 1966; Drob de sare, Chișinău, 1968; Vânturi albastre, Chișinău, 1969; Dragostea din mai, Chișinău, 1970; Izvoare fierbinți, Chișinău, 1973; Întoarce-te cu fața spre soare, Chișinău, 1976; Mesagerii, Chișinău, 1977; De luni până sâmbătă, Chișinău, 1978; Înălțimea dominantă, Chișinău, 1979; Grădina dragostei
MARINAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288030_a_289359]
-
etnografic, folcloric, precum și poezii, melodii populare și texte dialectale (Datinile la nunți ale poporului român din Macedonia, Poezii populare adunate în Macedonia ș.a.). Singulare erau preocupările sale pentru identificarea urmelor dacice în crestăturile plutașilor pe cherestele sau ale șalgăilor pe droburile de sare. Din 1905 apare în „Arhiva” ciclul de prezentări etnografice descriptive ale unor obiceiuri de peste an și practici ale poporului român, grupate sub titlul Priveliști și datini în Moldova. Autorul le va relua, cu adăugiri, în primul capitol din
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
roșii, iar frunzele măslinilor fluturau în vânt și străluceau argintii ca o mulțime nesfârșită de săbii. O dată cu lăsarea serii, pământul se răcea brusc. Ca și în Nueva España, și aici se vedeau din când în când sate albe ca niște drobi de sare. Uneori, satele erau înfipte în vreo coastă de munte stâncos, ca și cum ar fi fost încleiate acolo. Pe vârf de munte se înălța amenințător câte o cetate veche. La capătul livezilor de măslini și al pământurilor roșii se întindeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de la vreo prietenă sau după o privire sceptică de pe stradă, îmi spun: „Bun. Shakespeare arăta ca un căcat“. Face minuni. — Hei, Fat Vince, spusei eu, ce ai mâncat la micul dejun în dimineața asta? — Eu? Niște heringi marinați. — La prânz? — Drob. — Și la cină ce ai de gând să mănânci? — Creier. — Fat Vince, tu ești un om bolnav. Fat Vince are în grija lui tancurile de bere și cerșetorii care mai dau buzna în Shakespeare. Timp de treizeci și cinci de ani m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
atunci boierii sunt nevoiți să caute altă vacă de muls pentru a aduce bani în plus Mitropoliei: „Și am socotit... ca să găsim un mijloc pentru chiverniseala sfintei Mitropolii... adică să i se facă din ocna domnească ca să ia de tot drobul de sare de la acei ce o vor cumpăra de la ocnă câte o para de drob”. La câteva zile după ce marii boieri au judecat și au socotit ce tebuie făcut adică la 4 octombrie 1759 - vodă pecetluiește anafora trimisă de aceștia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
plus Mitropoliei: „Și am socotit... ca să găsim un mijloc pentru chiverniseala sfintei Mitropolii... adică să i se facă din ocna domnească ca să ia de tot drobul de sare de la acei ce o vor cumpăra de la ocnă câte o para de drob”. La câteva zile după ce marii boieri au judecat și au socotit ce tebuie făcut adică la 4 octombrie 1759 - vodă pecetluiește anafora trimisă de aceștia și la sfârșitul hrisovului spune: „Și această milă să fie nestrămutată în veci”. Ia să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
târgului Ocnii, și cu tot dealul unde se scoate sarea, cu toată dijma din toate, atâta din sarea ce se scoate din deal cum și din târgu și din câmpu,... să aibă spitaliia omul său acolo să ia din dzece drobi de sare sau steții unul, cum și din țarini și din fânaț,... și din dughenile ce sântu în târgu... Și începându-să a lua vinitul acest hotărât mai sus, întâi să să facă... trebuincioasăle casă, și zidiul împregiurul mănăstirii până să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
amândouă și s-a târșâit în direcția ușii. — Ce fătălău, a râs amar Vivian. Soția mea mă așteaptă acasă, pentru cină! Dumnezeule. Ce fel de bărbat e ăla care pleacă dintr-un club de striptease fiindcă nevastă-sa a făcut drob? În orice caz, nu genul de bărbat care ar trebui să conducă firma asta. Eu am coaie mai mari decât oricine de la Mather-Hollinger. Vivian a clipit înspre mine, de parc-ar fi uitat că stăteam chiar lângă ea. Apoi, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ar fi ordonat sè trag în oameni?! Din fericire, în orașul nostru n-a fost cazul, dar dacè, Nu te mai gândi la asta, tatè! A trecut! În fond, asta e o falsè problemè! De ce? E la fel că povestea drobului de sare! Uneori, într-o stare stabilè de repaos nu conteazè dacè existè obiecte sau fenomene care, prin mișcare sau prin ieșirea din inerție, ar putea genera un dezastru, ci faptul cè, dacè asupra acelor obiecte sau fenomene nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
sè nu ne mai vedem! Bine! Orice sistem fizic tinde spre starea de repaos, acțiunea nu face decât sè încetineascè tendința fireascè a sistemului, sau, în cel mai rèu caz, sè-l distrugè! Ce s-ar fi întâmplat dacè femeia cu drobul de sare, că nu cumva drobul de sare sè cadè în capul copilului, s-ar fi urcat sè-l dea jos și, din neatenție, sau din exces de zel, sè alunece cu drob cu tot peste copil?! Pentru pasivitate pledeazè Matei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Orice sistem fizic tinde spre starea de repaos, acțiunea nu face decât sè încetineascè tendința fireascè a sistemului, sau, în cel mai rèu caz, sè-l distrugè! Ce s-ar fi întâmplat dacè femeia cu drobul de sare, că nu cumva drobul de sare sè cadè în capul copilului, s-ar fi urcat sè-l dea jos și, din neatenție, sau din exces de zel, sè alunece cu drob cu tot peste copil?! Pentru pasivitate pledeazè Matei, pentru imobilitate și contemplare, oricum tendința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Ce s-ar fi întâmplat dacè femeia cu drobul de sare, că nu cumva drobul de sare sè cadè în capul copilului, s-ar fi urcat sè-l dea jos și, din neatenție, sau din exces de zel, sè alunece cu drob cu tot peste copil?! Pentru pasivitate pledeazè Matei, pentru imobilitate și contemplare, oricum tendința fireascè a sistemelor conduce spre repaos, a interveni nu înseamnè a controla fenomenele, ci, dimpotrivè, a accelera repaosul! toate acestea i le spune tatèlui sèu, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
păstrat din cele mai vechi timpuri obiceiurile și tradițiile sărbătorilor de iarnă: Crăciun și Anul Nou. Pentru sărbătorile de Crăciun fiecare gospodina pregătește pentru membrii familiei și musafiri, mâncăruri tradiționale cum ar fi: sărmăluțe în foi de vită și varză, drob de porc ciorbă de porc, friptură de porc, colăci, cozonaci și prăjituri. În Ajunul Crăciunului tinerii din sat, se adună în vârful unui deal din partea de E a comunei Lipovăț, unde organizează un foc de tabără care prevestește Nașterea Domnului
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
copiii simt lipsa părinților, iar pentru ei Sărbătorile petrecute fără ei, nu mai au nici un farmec. Într-o altă familie (familia Pruniac) se observă faptul că membrii acesteia, bunici, nepoți, veri, se adună pentru a lua masa împreună. Ei pregătesc drob, cozonaci, pască, diferite prăjituri și fursecuri, de pe masă nelipsind vinul roșu. În aceste zile, membrii familiei își dăruiesc unul altuia cadouri simbolice.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2077]
-
-a. Și părinții mei sunt plecați. Așa că de Paști, eu și sora mea venim la discotecă în Vaslui. 3. Pruniac Dana, 32 ani, Vaslui De Paști, se adună toată familia, bunici, nepoți, veri, și luăm masa împreuna. Gătesc tradiționalul meu drob, de care toata lumea e încântată, cozonaci, pască, o mulțime de prăjituri și fursecuri. Bineînțeles de pe masă nu lipsește vinul roșu. În familia mea de Paști, ne facem cadouri unul altuia. Cadouri simbolice. 4. Pruniac Eduard, 10 ani, elev in
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
a crescut la Pitești, dar la o casă de copii, iar el părea din ce în ce mai interesat de casa inventată decât de ea și nu putea să vorbească, îi era groază și se simțea amenințată de propria-i minciună ca de un drob de sare. Cum Zogru nu mai putea să suporte presiunea, i-a spus bărbatului, pe când treceau pe lângă Clubul Dinamo, nu e dom’le nici o casă, ți-am spus așa, la mișto, ca să văd cât de interesat ești de mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
care să nu vă deranjeze prea tare. EA: O mică gustare rustică, ceva din chestiile care se digeră greu, ceva care cade greu la stomac, ca o zi ploioasă în toiul verii. CÂRCIUMAREASA: Pâine unsă, cârnați, gulaș, supă de gulaș, drob, supă de fasole, pâine prăjită... pâine cu untură. EL: Deci pentru mine un gulaș fără garnitură, dar cu untură pe pâine și ketchup pe deasupra. EA: Ha, ha... porcușor dulce ce ești, acum exagerezi... probabil. EL: Nici vorbă, comoara mea, cosmopolitul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o crenguță de busuioc, după care se pleacă la slujba pentru Învierea a doua. Abia acum se ia anafură și postul ia sfârșit. În jurul mesei, mai întâi se gustă din pască, se ciocnesc ouă roșii, se mănâncă friptură de miel, drob și cozonac. În ziua de Paște nu se ia sare direct cu mâna, deoarece se spune că vor transpira mâinile tot anul. Pentru a fi ferit de acest neajuns, trebuie să pui mâna pe clanța ușii, când vii de la biserică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rachiu, scorțișoară, cuișoare, nucșoară și untdelemn. Fiertură de lapte de vacă neagră cu rostopască ori cu pătrunjel de câmp sau lapte fiert cu iarbă de treapăd. Fiertură de trifoi alb cu tătăisă albă, de tătăisă albă cu scânteuță ori de drob și scânteuță. Rachiu cu oțet și gândaci de pe planta numită turtă, rachiu cu rădăcini (rizomi) de pir sau de boz, consumate pe nemâncate, câte un păhărel. Ceaiuri din negrușcă, chimion de câmp, nigeluță, potolnic, rădăcină de pătrunjel (În care se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
piper iute; cu făină de muștar sau cu ou proaspăt și tămâie; cu săpun și cărămidă pisată; cu albuș de ou proaspăt și sămânță de cânepă pisată; cu tutun și miere de albine; cu ceapă, hrean ras și boștină; cu drob de sare Încălzit; cu cărămizi calde; cu ou, lămâie și piper; cu semințe de in, mămăligă pripită și seu de lumânare, cât poate suferi omul de fierbinte; cu frunze ori fierturi de iarba junghiurilor ori de săgețică; cu iarba crâșmăturii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la pește, a dezlegat serios băierile pungii pentru a cumpăra o amărâtă de coadă de pește, pe care altă dată o cumpărai cu te miri ce. A fost doar un lejer antrenament pentru săptămâna următoare, când este dezlegare la ouă, drob, cozonac, sarmale, salată de boeuf și Colebil (produs care cică poți să-l iei fără recomandarea medicului, cu condiția să belești bine ochii la prospectul anexat, ca nu cumva să fie șoricioaică). Ce circărie a mai fost în Bucureștiul acela
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
2); ademeni mulți; adunare; afară; ajutor; albă; aliment; Artur; atenție; baie; bancă; de biliard; binecuvîntare; bucurii; bun; bună; bunătăți; cafea; caiet; caldă; cameră; cantitate; carte; cartofi; catedră; cățel; ceremonie; cearșaf; chec; cinci în familie; a concentra; dar; dejun; drept; dreptunghi; drob; dulciuri; după; element; farfurii; fast; fier; fizică; frumoasă; găti; goală; gravitație; grea; hmmmmm; hrană, masă de oameni; îmbucare; întinsă; kilogram; din lemn; lung; măligă; a mînca; mînecă; moment; morcov; multă; musafiri; nevoie; noptieră; oase; obiect pentru marcat; ordine; cu ornament
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pește(2); porc(2); puf(2); sacrificare(2); tăiat(2); abilitate; agil; animăluț; atenție; be; bleah; blîndețe, inocență; bou; Boysam; bucurie; bunătate; cald; car; casă; cărniță; cireadă; cîine; cîmp; cîrlan; cîrlionțat; cîrnați; Crăciun; credință; cuminte; cumpărături; curățenie; deget; dezgust; diaree; drob; Dumnezeu; fiert; ființă; frumusețe; Gigi Becali; gras; la grătar; grijuliu; groază; imaș; indiferență; inel; isteț; iubire; mare; miel; mieluț; mirositor; moale; mor; mort; negru, zburdă; neobrăzat; nevinovat; noroc; oaie mică; ofrandă; oiță; oricînd; osîndă; pajiște; parte; pască; păstor; pășuni; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
S-alunge foamea din țară, / Pe păgâni de pe hotară, / Grâu mărunt, / Arnăut / ... Și, mări, îl secerară / Zi de vară / Până-n sară, / Răsturnând un corn de țeară. / Iar după ce a înserat, / Înapoi când s-a uitat, / Au stat snopii / Ca și drobii, / Clăile / Ca stelele. Mânați, băieței! / Hăi, hăi! / Apoi carele-ncărcară / Și pe toate le cărară / Și jirezi mari că durară / În capul pământului, / În sterița vântului / La herghelie-a plecat, / Și-a ales 15 iepe / Tot sirepe, / Câte de zece
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]