281 matches
-
dintre copiii lor s-a născut în Franța”. În amintirea lui nea Mitică, prietenul său Cornel Popa a rămas ca un simbol al ambiției și hărniciei. Își amintește cum i-a spus la plecarea în Franța: „Eu dacă am o drujbă, îmi câștig pâinea oriunde în lume!” Ca un făcut, după ce a revenit în Canada, următoarea destinație înscrisă pe traiectul vieții lui Cornel Popa a fost SUA, unde s-a stabilit în statul Michigan. Exact ca și în cazul lui nea
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
nu suntem pregătiți să acceptăm, răul face parte din natura umană? Posibil toate acestea, dar dincolo de aceste teorii, este mai important să reținem o declarație a artistei în legătură cu cele întâmplate la Belgrad în 1974. „Dacă îi dai unui om o drujbă, vei sfârși prin a-l provoca”, spune artista într-un interviu pentru The Guardian. Iar această frază este cheia pentru descifrarea experimentului de la la Belgrad. Dincolo de teoriile despre răul inerent, despre cruzime și violență, mai importantă este provocarea - suntem capabili
Ura de după taste şi experimentul Marinei Abramović, femeia care s-a transformat de bunăvoie într-un obiect () [Corola-blog/BlogPost/337979_a_339308]
-
a fi băută Cât am figurat în grupe Cu un „unșpe” dres din tute? Care internet mai zboară Precum o rachetă chioară, De îți lasă în viteză Numai megabiți prin freză? Care magazin te-mbie Ca să iei pentru soție O drujbă, o motocoasă, Să le dăruiești acasă? Care bancă îți propune Să le lași pe mâini mai bune Un salariu cu turbare Și apucături bizare? Care bere-i mai amară Și cu zile te omoară Când își derulează spotul, Ca să-l
RECLAME de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340183_a_341512]
-
decis să taie “blestemații aia de pruni”! “Doar n-o să-mi bage, nenorociții, nevasta în pământ!” Eram venită în Timișoara, iar sora mea mă sunase, ca să-mi spună printre hohote de plâns, ca “vrea să taie pruuuniiiiiii!!!!!!” Prin telefon auzeam drujba cumnatului meu. Mai pe seară, a revenit, fericită, cu vestea că “a salvat prunii”! Vecinii de vis-à-vis, înduioșați de suferință ei, au decis să adune fructele albaștrii, toată vara...”în parte”. Încă avem 100 de pruni! Timișoara, 24.07.2016
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
adânci rădăcini Durerea înaltă cât ceru* de-albastră pădurea din mine-i plecată-n suspin. Pădurea din mine își frânge copacii de dor și de jale, de frunze în vânt Și-i pleacă departe când jurui ortacii în scrâșnet de drujbe pe trailere plâng, . Pădurea din mine-i înaltă și verde își poartă în frunze dorul sihastru Și-i lacrimă ruptă când nimeni n-o vede pădurea din mine tânjește albastru. (Getuța Zecheru) Citește mai mult Pădurea din mine e-atât
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
e-atât de săracăîși plânge-n vertebre adânci rădăciniDurerea înaltă cât ceru* de-albastrăpădurea din mine-i plecată-n suspin.Pădurea din mine își frânge copaciide dor și de jale, de frunze în vântși-i pleacă departe când jurui ortaciiîn scrâșnet de drujbe pe trailere plâng,Pădurea din mine-i înaltă și verdeîși poartă în frunze dorul sihastruși-i lacrimă ruptă când nimeni n-o vedepădurea din mine tânjește albastru.(Getuța Zecheru)... IX. DE-I EGAL, EGAL SĂ FIE - PAMFLET, de Georgeta Zecheru , publicat
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
fi jupân la el în bătătură, fâlll! în capul căluțului! doar că în cap era căldarea!În altă zi îi trecuse moartea pe sub ochii copilăroși: Ionel, prâslea de nepot, s-a urcat în cireș să-i taie uscăturile; a pornit drujba și-a scăpat-o! pe lângă grumazul mânzului! Ca o morișcă se învârtea drujba printre păsări! Pădurea, prietenoasă la înfățișarea soarelui, era înșelătoare acum: cărările păreau neștiute, copacii străini iar liniștea apăsătoare. -Târrr! Ia stați oleacă! Ne-am rătăcit! Nu mai
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
cap era căldarea!În altă zi îi trecuse moartea pe sub ochii copilăroși: Ionel, prâslea de nepot, s-a urcat în cireș să-i taie uscăturile; a pornit drujba și-a scăpat-o! pe lângă grumazul mânzului! Ca o morișcă se învârtea drujba printre păsări! Pădurea, prietenoasă la înfățișarea soarelui, era înșelătoare acum: cărările păreau neștiute, copacii străini iar liniștea apăsătoare. -Târrr! Ia stați oleacă! Ne-am rătăcit! Nu mai zic a cui e vina! spune tare, răspicat, uitându-se țintă la mânz
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
nu avea primele pagini) despre un oarecare Ion Săracul. Vă dați seama cât de potrivită lectură era pentru un copil de 8-9 ani... Peste mulți ani am început să-mi colectez o bibliotecă în română, din cărți procurate de la librăria „Drujba” din Moscova, unde vânau cărți românești cei ce făceau studii în metropolă. Erau foarte ieftine și ne puteam permite chiar cu bursele noastre. În perioada 1965-1966 am abonat, fiind în Moscova, ziare editate la București. Revenind la Chișinău, abonasem săptămânalul
INTERVIU CU DOMNUL DR. HAB., PROF. CONSTANTIN GAINDRIC, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381281_a_382610]
-
CU BUCATA Munții se dau cu bucata, Soarele se dă de-a dura, Câmpiile se dau în grămăjoare, Dealurile se dau cu legătura. Au crescut spăgile-n solul Slăbiciunii omenești, Țepele-s până la soare, De acoperă ferești. Gaterele au statui, Drujbele-s unse cu mir, Soborul sfințește taina Marilor despăduriri. E-uri am primit cu raftul, Cu raionul, cu tot mall-ul, Cancerul este la liber, Căci am dat în schimb petrolul. Se dă carne varza de Bruxelles, De mămăliga se
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]
-
pe baza lor defrișează munți întregi de păduri pe care le transportă imediat în țările lor ca materie primă pentru construcții?! Este evident că deocamdată, încă evit ca să amintesc mai mult despre acel Vereștoi supranumit prin Bistrița „Lupul Pădurilor” și ”Drujba lui Dumnezeu” prin Moldova și care, după cum se spune, fiind în cârdășie cu Băsescu și alți potentați locali, continuă să defrișeze nestingherit munți întregi din Țara noastră pentru a expedia zeci și sute de trenuri încărcate cu materie primă lemnoasă
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
rumegușul este deversat pe unde se nimerește, de regulă pe malul râurilor, potrivit înrădăcinatei concepții autohtone că apa primește și suportă orice, astfel că și la capitolul suprafețe împădurite, România în chip firesc se situează la coada țărilor din Uniunea Europeană. Drujbele și gaterele lucrează pe rupte zi și noapte, căci cei plătiți să apere pădurile, ori sunt neputincioși în fața agresiunii tâlharilor mari și mici (îndeosebi în fața celor mari, cu ramificații ale nelegiuirii și jafului până la grangurii în mâna cărora este pâinea
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
mai apoi și nepoțica mea dar de fiecare dată am coborât spre casă din ce în ce mai abătut deoarece, de la an la an îmi era din ce în ce mai greu ca să recunosc locurile unde am copilărit și unde știam fiecare denivelare de teren. Urmele nemiloase ale drujbelor care au lăsat în urmă butucii arborilor semeți care delimitau pădurea și fâneața răvășită de crampoanele șenilelor tractoarelor care au tractat pomii la vale până la drum m-au pus imediat la curent cu evenimentele. Cu inima strânsă am pătruns în locul
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
1990 a fost de o duritate fără precedent. Iar atacul continuă și astăzi. Pădurea românească a suferit cel mai mult. Prin defrișări masive s-au pierdut peste 20 de miliarde de Euro în 25 de ani. Mai mult decât atât: drujbele vânzătorilor de țară au ciuntit și sufletul românesc. Sigur că ecosistemele terestre au suferit primele în România, ca peste tot în lume. Dacă albinele dispar, va dispărea însăși viața. Viața pe pământ nu este posibilă fără ele. Aceste mici insecte
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
pădure, Cu o secure! Și dărâmă la copaci, Că îi vin și mai mulți draci, Pe sub crengi, Nu poți să treci, Chiar dacă ești în pădure, Însoțit de o secure! Cum el n-are nici o slujbă, N-are bani pentru o Drujbă! Dar o ține tot așa, Continuă a tăia! Nenea Nae, Care taie, A venit după uscături, Cu frica de-mpușcături! Voia crengile uscate, Care să le ducă-n spate! După ce și-a umplut carul, A venit și pădurarul! Mânios și
TAIE, TAIE, NENEA NAE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362236_a_363565]
-
vecinul nostru Martin a făcut niște numere de scamatorie, lăsîndu-ne realmente cu gura căscată! Cu excepția momentului În care a vrut s-o taie pe Janice În două și ea era să leșine de frică, atunci cînd el a dat drumul drujbei, și a Început să țipe „Te rog, Martin, nu mă omorî!“, În timp ce el ambala drujba nemilos, ca un psihopat dintr-un film de groază. În cele din urmă, lucrurile s-au aranjat. Martin și-a scos masca și Janice și-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
momentului În care a vrut s-o taie pe Janice În două și ea era să leșine de frică, atunci cînd el a dat drumul drujbei, și a Început să țipe „Te rog, Martin, nu mă omorî!“, În timp ce el ambala drujba nemilos, ca un psihopat dintr-un film de groază. În cele din urmă, lucrurile s-au aranjat. Martin și-a scos masca și Janice și-a revenit, după ce a dat pe gît un coniac. Iar acum, formația cîntă și toată lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pin, Jenny Simonson se apropia, Într-un costum de baie roșu cu alb și albastru. Toată natura a amuțit În fața acestei priveliști. Păsările au tăcut. Lebedele de pe lac și-au Întins gâturile nemaipomenite ca să arunce o privire. Chiar și o drujbă din depărtare s-a oprit. Am admirat măreția lui Jenny S. Lumina aurie, de amiază târzie, se intensifica În jurul ei. Costumul ei de baie patriotic se bomba ca al nimănui. Mușchii i se Încordau În coapsele prelungi. Alergă până În capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Jack aplică În față o lovitură de stânga și Walcott o Încasă, apoi se strecură pe sub ea și Începu să-l lucreze pe Jack la corp. Jack Încercă să-i prindă brațele, dar era ca și cum ai Încerca să ții o drujbă cu o singură mână. Jack se smulse și rată o dreaptă. Walcott Îl agăță cu un croșeu de stânga și Jack căzu. Căzu În patru labe și se uită la noi. Arbitrul Începu să numere. Jack ne privea scuturându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
exemplu, un tânăr a venit să discute cu mine despre un eseu scris cu câțiva ani în urmă referitor la Sherwood Anderson. A nimerit într-un moment când îmi tăiam o parte din rația de lemne pentru iarnă, cu o drujbă - un instrument care, după opt ani de folosință repetată, încă mă mai sperie. Era în toiul dezghețului de primăvară, o zi senină, însorită și eu mă simțeam un pic „thoreauian“ (o adevărată bucurie pentru mine, căci, după treisprezece ani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
despre ce e vorba și mai vorbeam și cu alți copii, dar șocul a fost și locul. Pe urmă, în buna și sănătoasa tradiție țărănească, nu era nimic tandru sau erotic în toată treaba, ci ceea ce Aurora L. numește „stilul drujbă”. Un ins se chinuia de mama focului să scape de oarece tensiune, iar femeia de dedesubt (că așa cere tradiția sănătoasă) părea supusă la caznă. Inserție up datată Am fost în piață la mine, la Mandravela, în Piața Sudului. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
marfă în lifturile kievene și riganeze, aveau ruble. Acum trebuiau să facă treaba inversă: aprovizionarea sovietică pentru piața internă. În acel an, cumpărăturile de top erau: canistrele de benzină, aurul, baloanele și, mai rar, mai dosit și pentru fețe simandicoase, drujbele. În genere, excursiile aveau metabolismul lor: partea I, se vinde marfa autohtonă, partea a II-a, se achiziționează marfă de la celălalt, partea a III-a, se caută strategii de dosire. Îmi amintesc revelațiile mele despre lungul drum al pieței către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și a le arunca apoi, ca pe niște resturi puturoase, În găleata de gunoi. Nu, orice, dar pe pat nu! Puteau să-l amenințe cu bătaia. Cu dușurile reci. Oliver avea să rămână neclintit pe poziția lui. Chiar dacă ar aduce drujba electrică sau bormașina, amenințându-l că-i vor tăia trunchiul de la rădăcină, nu Înainte Însă să-i bortelească burta ca să extragă inima din ea, Oliver nici nu va clipi din ochi. Nu aveau decât să-l transforme În leațuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Bea un pahar și pentru mine. Cârtița Procuraturii plecă, salutându-i pe colegii lui polițiști. Buzz răsuflă încet. — Băiatu’ ăsta-i pe craca unui copac bătrân și foarte înalt și se uită în jos, la un flăcău înalt, cu o drujbă-n mână. Iar tu ai mai mult curaj decât minte. Era cel mai drăguț lucru pe care i-l putea spune cineva. Mal replică: — Mai comandă o felie de plăcintă, flăcău. Fac eu cinste. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL DOUĂZECI ȘI CINCI Fereastra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
broaștele rostesc o rugăciune începătoare. Resturile execuției sunt date înapoi celor care le revendică. Sfios simte deja o urmă de regret. În parc se reface tot ce s-a stricat. Unii mătură curățind gunoaiele scoase de vânt în cale sa. Drujbele retează stârvul plopului ce stă spânzurat în uitare cu o gaură în pântece. Pe un stâlp de telefon o pasăre cântă binecuvântând lumina. Penele sale multicolore deschid noi căi de lumină. Suratele sale nu se arată fiindcă au fost spulberate
Prin urmele noptilor ude de primavara. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]