954 matches
-
dorit să fie înmormântată cu hainele alese de ea, și cortegiul funerar să nu fie motiv de „mascaradă și panoramă”. Și-a dorit ca după moartea ei să se facă o fântână „pe un drum secetos, dornic de apă", pentru ca drumeții să își potolească setea. În cele din urmă, a lăsat câteva rânduri speciale dedicate soțului ei, Clery Sachelarie cu care se măritase în anul 1950. „Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine și împarte-le oamenilor”. Istoricul
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși, aniversată de Google la 100 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70077_a_71402]
-
e constrîns să recunoască că ele nu sînt bune de nimic și, dezgustat, trece la antibiotice. Tot pe linia unei vieți sănătoase, pentru a-și trata astenia și anemia, Cioran umblă cu bicicleta și apoi pe jos, străbătînd, ca un drumeț din secolul al XVIII-lea, cîte 30 de km pe zi. Sau, mai grozav, filosoful - care se visa pădurar sau grădinar - lucrează cu voluptate grădinile prietenilor: grădina lui Tacou, de la Varengeville ori cea din Nantes, a unui anume Nemo. Grădinăritul
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
rozmarin, Relu beneficiază și el de tratament: primește un medicament pentru ficat - Chofitol - și sfaturi. "Ar trebui să ții un regim sever, cu mai puține grăsimi. Dacă găsești pe acolo rozmarin, caută să-l bei sub formă de infuzie". Deoarece drumețul Cioran, pentru a-și combate astenia și nervii zdruncinați, făcea Franța și Spania pe jos, Relu e sfătuit: Nu poți combate astenia de care te vaieți decît mergînd pe jos". Și apoi îi indică, foarte semnificativ pentru dorul lui Cioran
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
casei". Ca să nu fie văzut, bărbatul și-a parcat mașina la câteva străzi distanță de cea unde locuiește Adriana Bahmuțeanu. Ba mai mult, se pare bărbatul a fost unul dintre prietenii cu care Adriana a petrecut Revelionul la restaurantul "Hanul Drumețului".
Adriana Bahmuțeanu se pare că și-a găsit liniștea lângă un tânăr by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72735_a_74060]
-
Totul începe cu o plimbare de plăcere, „fără țel hotărât”, într-o dimineață de vară, spre Ploiești. Prilej de a divaga pe-alăturea cu drumul, la propriu. O șosea, chiar utilă, este o impietate, în raport cu farmecul călătoriei neîngrădite, în care drumețul poate apuca pe unde dorește. Sigur, demodate vorbe, pentru secolul vitezei, în care cine să mai cugete la virtuțile unui cal, ori să cerceteze fizionomia oamenilor întâlniți în cale. Competiția, la Odobescu, nu este între natură și civilizație, în care
Afară din București by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5332_a_6657]
-
și bronzeze preț de câteva minute. „În perioada aceasta vin turiști pentru că jos este vremea foarte caldă și aici este mai răcoroasă. Se bucură foarte mult oamenii de răcoarea de aici, precum și de peisaj. Sunt foarte mulți care fac și drumeții în această perioadă. Mai trebuie spus și faptul că sunt foarte mulți turiști străini”, a declarat Alina Wagner - recepționeră cabana Bâlea Lac pentru oradesibiu.ro. Meteorologii spun că în zona Bâlea Lac temperaturile nu vor urca peste 15 grade celsius
Unde ne putem răcori la doar 10 grade, în România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63651_a_64976]
-
dar și o bibiotecă. Munți lângă plajă Monte Igueldo și Monte Urgull, cei doi munți pe care îi poți admira în Sân Sebastian, reprezintă o atracție suplimentară, fie că vrei să te relaxezi la un picnic alături de familie, fie pentru drumeții montane. Monte Urgull ascunde, printre pădurile dese, si vestigii medievale, bine păstrate până în zile noastre. Unul dintre acestea este Castillo de la Moța, un vechi palat construit de pe vremea cavalerilor. Muzeul Naval Te poti relaxa și la Muzeul Naval din Sân
San Sebastian, orașul francez din Spania - GALERIE FOTO by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63660_a_64985]
-
de față, reordonând cronologic etapele operei, evidențiază funcția unei dialectici poetice, în care spontaneității de sorginte suprarealistă i se opune, mereu, o arhitectură interioară lucid construită. Opera, în întregul ei, are o structură în spirală, în care volumele de început - Drumețul incendiar (1936), Libertatea de a dormi pe o frunte (1937) și, mai ales, Vasco da Gama (1940) -, în care suprarealismul este evident, au rolul de punct de reper, în jurul căruia, în volute tot mai ample, urcă spirala operei. Gellu Naum
Invitație la relectură by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4987_a_6312]
-
entuziasm Horațiu, dacă și el ar fi avut prilejul fericit de a fi cal pentru o singură noapte măcar (198). Alea iacta est, expresia atribuită de Suetoniu lui Caesar la trecerea Rubiconului (Viețile celor doisprezece Cezari, Caesar, XXXII), marchează hotărârea drumețului trezit de sforăitul Aniței de a ieși din adăpostul său nocturn spre a înfrunta primejdia necunoscută (200). Două versuri din Tristele lui Ovidiu amintind spaima fugarilor din Troia pustiită (I. 3, 25- 26) servesc ca reper al iureșului furnicilor din
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
nu-s decât un martor care-aleargă/ Și zvârle-n calea roiului țărână/ Până la rât în adumbrirea largă/ A unui trunchi de salcie bătrână,/ Foșniri și zumzet crucea zilei leagă/ Sub coșnița ce-așteaptă într-o rână. [...] Eu nu-s decât drumețul, pentru-o oară/ Oprit să însemnez, să mai ascult/ Oculte voci cât nici nu pot să moară/ Și nici să-ntoarne stinsul lor tumult/ Din uruirea pietrelor de moară/ În măcinișul lor de mai demult” (Scribul). Depozitar al unui timp revolut
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
aproape fiecare poem adunîndu-se în jurul figurilor celor mai diverse care marchează prezența stăruitoare în absență a Celuilalt; cel din oglindă sau din spatele ei („în spatele oglinzii e chipul meu al tău al ei al tău al meu/ al ei”), umbra dezosată, drumețul, trecă- torul, semenul, „acest ins dezgustă tor care-mi seamănă”, înaintaș ul, „prietenul meu marinar”, poemul însuși ca un „frate de sînge”, un „altul de la suceava”, nimeni, dublul - „mă uitam mirat în oglindă/ și deodată mi-am dat seama că
Sufletul mărunțit pe un tocător by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4559_a_5884]
-
ceresc și pădureț, sacrocosmic, e de efect, hipnotizînd personajele și surprinzîndu-l, prin mister, pe cititor. Ceea ce aici rămîne implicit și încifrat devine mai apoi explicit prin versurile acelui „austriac tînăr, mort în război“ cu care îi întîmpină pe cei doi drumeți rătăciți Gunther, adolescentul agonic: „pe întunecate cărări”, Nora și Paul au intrat „pe poarta“ unui alt tărîm, cu dublu statut. Gunther citează o strofă jumătate din O seară de iarnă, poemul obscur-sacral, dar deloc cristic, în ciuda aparențelor, al lui Georg
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
prietenul meu, criticul Gabriel Dimisianu, fiul librarului. Noi suntem sau eram doi călători de cursă lungă, deprinși cu priveliști și lucruri extraordinare. Aveam - vreau să spun - înainte de a fi ajuns în fața Hoinarului, introdus de farmecul Brăilei, multe repere ale unor drumeți încercați... Și iată-ne opriți ca-n fața unui veritabil loc geometric al goanei și foamei de spațiu - înaintea statuii... Capul dramatic de bronz al marelui povestitor privește orașul, nu fluviul. Poziția unui narator neliniștit ca Panait Istrati este cu fața la
Un oraș nervos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5544_a_6869]
-
cuptor zidit, la intrarea colibei, se căznea să coacă pâine; lângă ea un câine, negru, cu pete galbene, își sprijinise picioarele dinainte de cuptoraș și deschidea o gură adâncă, hămesită, plină de dinți. Auzi călcăturile în vie, se repezi, lătrând, la drumețul străin. Bătrâna se întoarse uimită, văzu tânărul; ochii ei mici, vioi, sclipiră; se bucură să vadă bărbat în singurătatea ei; se opri cu lopata în mână. - Bine-ai venit, spuse ea, ți-e foame? De unde te ostenești, să-ți fie
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
mai departe - la Magdala. Luă în mână o pâine rotundă, pe care o pusese la brâul cuptorului, la o parte de celelalte. - Uite, asta e pâinea pe care o ținem, ori de câte ori scoatem pâine din cuptor; o numim pâinea greierului, pentru drumeți; nu este a mea, este a ta; rupe și mănâncă. Fiul Mariei se așeză la poala măslinului bătrân și începu să mănânce liniștit; ce plăcută era această pâine, ce răcoroasă apa, și cele două măsline pe care bătrâna i le
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
dandy, sfidătoare, mortală (căutarea celei mai frumoase flori scufundă, în altă poezie, corabia îndrăgostitului), având ceva care trece imperceptibil - momentul, scurt și discutabil, al amurgului, și ceva care încremenește excentric: „un turn rătăcit printre case”. Apă vie, apă moartă. „Doi drumeți setoși care-ar mai bea/ Cupa ce stă-n țăndări la o parte,/ Unul vine repede din moarte,/ Celălalt se-ndreaptă-ncet spre ea.// N-are nici un rost să-ți mai sporești/ Casa, acareturile, banii./ Nu cu săptămânile, cu anii
Drum de picior by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4507_a_5832]
-
sus”) a dat naștere imnului internațional al sionoștilor, Hatikvah („Speranța”), devenit în 1948 imnul oficial al statului Israel. Iar hora românească a devenit un dans național israelian. Plecau cu nostalgie în suflet, dar totuși plecau: „Ce simțire dureroasă/ Pentru noi, drumeții,/ Părăsindu-te pe tine - țara Frumuseții./ Gîndul nostru tot la tine/ Vecinic o să fie/ Cît va ține viața noastră,/ Scumpă Românie!” Comunitatea evreiască din România a fost mare și importantă din punct de vedere economic, social și cultural. La începutul
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
trudă tineresc trecute O-ncoronează somnul - dar nu iute. XIV. Astfel cerească-n larg crivat îmi pare, Pe care-n stăpânire tot îl ia; Și la perete, strâns ca-n iad, cel care Neputincios, n-a fost respins de ea. Drumeț răpus de-un șarpe la izvoare, Unde-nsetat n-a apucat să bea. Iat-o, respiră visu-i îngeresc. Eu răsuflarea-mi țin, să n-o trezesc. XV. Cel care-așa ceva nu mai pățise Își spuse: ”Musai să pricepi, mă
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
noroc a fi e!” XX. Dar Iste, meșterul, prin hachițe-i știut, Nu-i poruncești, nici joc nu-ți bați de el. Cum stam așa, deodată a-nceput Să se ridice-n fală și cu zel. Cum să nu bea drumețul cel pierdut Lângă izvor, dac-a ajuns la țel? Iată-l, se-nclină spre frumoasa adormită: Dar tresărind, se trage înapoi, ezită. XXI. Fiindcă se-ntreabă: cine-i dă tărie? I-a dat-o chipul dragei lui din totdeauna, Cu
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
să avem cel puțin trei. Pe copertă, acolo unde a fost în n[umă]r[ul] trecut ce? publică reclamă la următoarele cărți: Frunzișul toamnei mele de Virgil Carianopol, Scrisoare de dragoste de Mihail Drumeș, Fata- Morgana de George Petcu, Drumeț în anotimpuri de Ștefan Baciu, Trecere prin alba poartă de mine etc. și revistele: Gândirea, Meșterul Manole, Afirmarea și Pagini literare. Dacă poți, grăbește-te să apară cam pe la 10 febr[uarie]. Aranjează tu materialul cum vei crede mai bine
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
neatenție, «un popă sau o cravată». Nu l-am văzut, de altfel, niciodată pe fostul stăpân purtând-o, cum n-am citit nicăieri vreun sonet sub semnătura G.N., - îmi aduc mai curând aminte de niște ciorapi împuțiți ai unuia zis Drumețul Incendiar, fluturați la porțile Academiei Române. Hazardul obiectiv, ca și «obiectul oferit obiectiv unui obiect», a ținut să se manifeste încă o dată, iar teribila lykantropie a ipocritelor lucruri, criză fiind de aramă, și-a dat acum sângele pe față, ca un
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
care interbelicii nu s-au dezis nici o clipă. Dimpotrivă, le-au purtat cu inconștientă și sclipitoare mândrie. Redescoperim un Sebastian cu lecturi intense și variate, comentate prompt și adecvat, din literatura franceză, de la Hugo („trebuie citit fără mofturi, cu sentimentul drumețului pornit la drum lung, și prin iarbă, și prin băltoace, și prin frunze putrezite, știind că o pădure nu este o sală de recepție”), la Romain Rolland. Un Sebastian atent la însoțirea subtilă a muzicii cu textele, cu stările, cu
Albumul Sebastian by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3095_a_4420]
-
activități. Sezonul 2005 - competiții clasice și „Long Distance” Având o experiență de 10 ani ca organizator de competiții, domnul Sergiu Morariu ne-a spus că Fundația EnduRoMania a pregătit pentru acest an opt etape locale în județul Caraș-Severin și, paralel, drumeții turistice motorizate pe distanțe lungi, așa-numitele competiții „Long Distance”, din vestul României, de-a lungul Dunării și retur prin Carpați, până la Marea Neagră. Patru astfel de etape au avut loc (29 aprilie - 7 mai la Borlova, apoi 20-28 mai, 10-18
Agenda2005-30-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283993_a_285322]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DRUMEȚULE ( I II III IV V ) Autor: Mariana Petrache Publicat în: Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului DRUMEȚULE... I. Drumețule, mai lasă-mi primăvara s-aud arpegii de greieri seara, dragostea în suflet să se nască, odată cu
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DRUMEȚULE ( I II III IV V ) Autor: Mariana Petrache Publicat în: Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului DRUMEȚULE... I. Drumețule, mai lasă-mi primăvara s-aud arpegii de greieri seara, dragostea în suflet să se nască, odată cu livada să rodească. Drumețule, mai lasă-mi clipa vie vreau s-o consum în armonie să gust din mierea de salcâm
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]