432 matches
-
apele internaționale care sunt prea departe de noi. Dă-mi voie să iau o dușcă în cabină. Te voi aștepta acolo un oricare din cele două grade de libertate te-ai afla. - Cred că mi-ar servi și mie o dușcă. Gata! Te suport cum ești. Căpitan sau simplu prieten. Parcă așa se zice la oraș când o fată se înhăitează cu un băiețel. Suport chiar mângâierile respinse astă noapte. Zicând aceste vorbe s-a cutremurat. A retrăit toate încercările lui
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
în slip. Se așeză lângă ea pe pat și-i oferă unul. Au ciocnit api s-au sărutat înainte de al da pe gât. Un sărut languros de s-a topit toată gheața din pahare. - „Cred că mi vene bine această dușcă” și o dădu pe gât dintr-un foc după care se zgribuli toată. „Gata! Te suport cum ești. Căpitan sau simplu prieten. Parcă așa se zice la oraș când o fată se înhăitează cu un băiețel. Hai la treabă!” Ionel
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
soțul ei), ori... Gândiți-vă și voi o clipă:/ Dacă naționala toată/ Ar fi doar din copii formată,/ N-ar îndrăzni nici o echipă/ Să ne bată... (Soluție fotbalistică) sau... Ei în moschee nu cer bir,/ Nu gustă vin, măcar o dușcă,/ Pe frunte nu se ung cu mir,/ Ci își presară praf de pușcă. (Alte obiceiuri)... Iată câteva dintre picăturile de apă aduse în mod miraculos de Ion Croitoru de pe Marte, picuri ce sunt parte ale unei veritabile terapii cu umor
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
cine știe ce avantaje cum ar fi dreptul la educație-școlarizare, rar chiar între boieri. Din această cauză nivelul intelectual mediu era cu mult mai redus. Cârciuma era totodată și cămin cultural unde Dumineca se juca și chiuia pe plac, bineînțeles după o dușcă cu tărie care îndatora pe viață bietul om și față de cârciumar, de parcă nu era suficient biciul boierului.. În Ardeal, breslele organizaseră o clasă de meseriași liberi atrăgând și muncitorii agricoli car nu mai lucrau cu paiele din gura porcului în
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
săi, nu se temuse de momentul acela, atât de așteptat de ea, izbăvitor. Era deshidratată grozav, căci, de săptămâni, nu mai putea să înghită nimic, nici măcar apă. Când să-și dea sufletul, ceruse un păhărel de rachiu. Îl dăduse de dușcă cu repeziciune, ca și când o zorea cineva, își făcuse o cruce largă și, în timp ce-și dădea sufletul, două lacrimi izvorâseră din ochii larg deschiși, parcă ar fi zis că atâta plâns e de-ajuns pentru ea... Fusese înmormântată cu
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
e moartă. Moartă definitiv. În rest nimic. CUCU (în prag) : Aveți nevoie de ceva? S-a întâmplat ceva? FIRICĂ: Ce să fie? Nu e nimic. Asta e și pace bună ! (Cucu iese). Nu. Nu se poate. Să mai trag o dușcă să prind curaj. (Bea) Zâmbiți vă rog. (Se împleticește, ia cadre din cele mai năstrușnice poziții : peste cap, pe deasupra umărului, cu capul în jos privind-o printre picioare). Zâmbiți vă rog. Așaaa. Îmi place nurlia. Stai așa bre că nu
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
pe nări umflatul acesta candidat la infarct. Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la piciorul biroului. Intrară cei doi asistenți. Alt gen de martiri pe altarul cunoașterii foarte asemănători învățătorului din Cochirleanca. Normal, genunchii le tremurau fiindcă orice chemare la rector echivala cu pierderea slujbei. Numai că
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
pe nări umflatul acesta candidat la infarct.Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la piciorul biroului. Intrară cei doi asistenți. Alt gen de martiri pe altarul cunoașterii foarte asemănători învățătorului din Cochirleanca. Normal, genunchii le tremurau fiindcă orice chemare la rector echivala cu pierderea slujbei. Numai că
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
de la capătul prispei și coborâ pe scara de lemn. Răcoarea din pivniță îl mai învioră. Pe o etajeră luă două țoiuri de o sută, deja legate cu ață roșie, destupă o butie, și introduse primul țoi. Apoi următorul. Dădu o dușcă pe gât, dintr-o înghițitură, a necaz, se cutremură puțin... și îl scoase apoi plin din nou. Le luă de gât într-o mână și cu cealaltă se sprijini de lețurile scării pentru a ieși. Le puse pe masă. Cîrțu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
si umple de-un deget două păhărele scoase tot de acolo. După ce-i oferă unul din ele, doctorul se pronunță: - Techila. O pălincă mexicană. Foc în stare lichidă. Sper că nu ești cu mașina! Au ciocnit, apoi au golit de dușcă păhărelele, bineînțeles fără efecte incendiare. Cam împleticit pacientul a încercat să mulțumească dar a fost ferm condus la ușă. Protocolul Câte odată ai de suferit consecința faptului că ești prea mare sau prea tare. În această situație a fost pus
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
ajută pe cei care se ajută singuri”. Aceste percepte sunt temele culturii predominante iar oamenii au etică, cinste și punctualitate ajutându-se între ei de îndată ce vitregiile naturii o cer. La răsăritul acestor munți oamenii, „stăpâni pe pământul strămoșesc” preferă o dușcă în locul unei conlucrări spre ași ușura munca grea. Este mai ieftin! Fiecare își apără „nevoile și neamul (adică rudele de sânge)” respectând zicala „frate, frate dar brânza-i pe bani”. Dumnezeul lor spune, prin gura preotului „merge și așa” iar
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
ne leagă, 43 Nimic din ce a fost, gloria de altădată Pe mâna vrășmașului nu trebuie lăsată. I-iul OȘTEAN Iată minunata băutură! II-lea OȘTEAN O povară în oase lasă, un somn greu și o arsură. I-iul OȘTEAN Câte două duști pe gât am dat. DURAS Te-ai grăbit, dragă fârtate! ( Oștenii cad și mor. Larmă mare, țipete și vaiete se aud. Scena 7. Intră în grabă trei fruntași de oaste.). I-iul FRUNTAȘ DE OASTE Au spart poarta de intrare și
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Mi-am pus mâinile-n cap și nu știam ce sarcini îi revin unei ordonanțe. Când mă dădeam de apa sâmbetii și tot mă plimbam pe coluarul dormitorului companiei întâia, unde trebuia să-l găsesc pe Zmaranda, mă vede plutonerul „DUȘCĂ” , să-mi fie iertată memoria, numai porecla mi-o mai aduc aminte, căci dumnealui, ca și noi, era mare iubitor de trăscău... și au râs cu toții, că voia bună abia începea, când Pandele, punându-i mâna de după ceafă, îl apropie
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
bună abia începea, când Pandele, punându-i mâna de după ceafă, îl apropie, îl sărută pe obraz și-l îndeamnă să continue povestea. - Nu-i nimic, părinte, memoria este ca fata mare: dacă n-o mai vezi, te uită, iar unchiul DUȘCĂ, fiind om de-al nostru... de ce n-am închina un păhărel în cinstea lui? - În memoria lui, boierule, că după ce m-am liberat a plecat pe front, și am auzit că ar fi căzut pe câmpul de luptă... în apropiere
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
de Mărăști, dacă nu mă înșel... prin toamna anului 1917 și, ridicându-se în picioare, a lăsat să curgă câteva picături de vin în glastra cu flori de crizanteme: „Să-l odihnească Dumnezeu că era un moldovean de ispravă, neicuța Dușcă”. Ceilalți i-au urmat exemplul, iar petalele crizantemelor care erau albe-nea, căpătaseră din „sângele Domnului” nuanțe de roșu-pal, dar nu același lucru se întâmpla cu gâtlejurile, parcă din ce în ce mai însetate, care primeau licoarea cu mare plăcere, și paharele trebuiau din nou
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
fie umplute de moș Ilie, „pândar de vie” (poreclă ce-i rămăsese de când era paznic la Armurieru din Zătreni, cu mult înainte de-a avansa ca administrator la moșia conului Pandele). Cum vă spusei, ceva mai devreme, plutonierul de companie „DUȘCĂ” s-a oprit în dreptul meu, iar în momentul când l-am salutat, mi-a zis: „Mai fârtate, mai ai puțin și n-ai să mai ții mâna la cozoroc... Așa-i că te bucuri?” Nu-mi amintesc să-i fi
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
metru șaizeci și cinci, chiar mai scund ca mine, care păream destul de deșirat la douăyeci și unu de ani cât aveam pe-atunci. Măi omani buni, dacă mă credeți?... e treaba domniilor voastre, dar la ora șase nu l-am mai găsit pe „DUȘCĂ”, iar de la Zmaranda îmi luasem adio, când mă cheamă sergentul de serviciu, Buburez, să-mi spună ca să-mi iau postul în primire, căci din noaptea aceea... când am părăsit nenorocitul de dormitor care era friguros, întreținea igrasie, iar mucegaiul îmbibată
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
și mă visam cel puțin Schiller, ca scriitură, dacă nu ca faimă. Prietenul meu la cataramă urma să fie, desigur, un Goethe, vom face glumițe cu substrat filosofic și vom bea ceai cu rom împreună, Goethe e nebun după o dușcă sănătoasă de rom, nu-i cade bine să dea pe gât ceai simplu, mai ales în arșița amiezii. Poemele satirice se vor scrie de la sine, fără efort, ca un rezultat firesc al discuțiilor complexe dintre două capete luminate, lumea va
Olga, hair stylist-ul care m-a făcut să plâng. „- Aș vrea să am puţin din Monica Belluci, dar cum nu se poate, să mă tundeți măcar ca pe Charlize Theron...” () [Corola-blog/BlogPost/338959_a_340288]
-
față: atât de stimabilă, dar și atât de ciuntită! Sunt cuprinși, în cele 328 de pagini ale cărții, doar 18 scriitori (menționați, precum am zis, în ordine alfabetică: Florinel Agafiței, Adrian Botez, Lucia Cherciu, Ioan Dumitru Denciu, Alexandru Deșliu, Constantin Dușcă, Virgil Huzum, Florin Muscalu, Ion Panait, Florin Paraschiv, Doina Popa, Ion Larian Postolache, Dumitru Pricop, Paul Spirescu, Liviu Ioan Stoiciu, George Mihail Vlădescu, Varujan Vosganian, Duiliu Zamfirescu). Trebuie să spunem, de la bun început: 1. că n-ar fi stricat, deloc
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
vizează câmpul foarte generos (și pretențios) al unei culturi elitiste, asimilând mijloacele gazetărești cu cele beletristice, mai ales, pentru că se subordonează unui program foarte ambițios de recuperare și valorizare a unor personalități ce fac mândria meleagurilor vrâncene( )”; 6. la CONSTANTIN DUȘCĂ - se analizează toată opera poetică: „Constantin Dușcă nu este un poet linear, monocord, ci unul răvășit de întrebări, încercat de dileme și îndoieli ( ). În ciuda unui vocabular generos, foarte variat și complex (la nivelul ansamblului), poetul țintește permanent spre esențialitate și
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
unei culturi elitiste, asimilând mijloacele gazetărești cu cele beletristice, mai ales, pentru că se subordonează unui program foarte ambițios de recuperare și valorizare a unor personalități ce fac mândria meleagurilor vrâncene( )”; 6. la CONSTANTIN DUȘCĂ - se analizează toată opera poetică: „Constantin Dușcă nu este un poet linear, monocord, ci unul răvășit de întrebări, încercat de dileme și îndoieli ( ). În ciuda unui vocabular generos, foarte variat și complex (la nivelul ansamblului), poetul țintește permanent spre esențialitate și concizie. De altfel, textele sunt, mai întotdeauna
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
iasă la tine să-l puști?!... Ce vorbești, frate, păi așa ceva trebuia văzut musai cu orice chip! Și n-am mai avut pace de când m-am hotărât să fac lucru ăsta. Baș-Vizdeicu se oprise din vorbă și mai luase o dușcă zdravănă din licoarea pentru suflet. Vârful Padeșului strălucea parcă încununat de flăcări. Prin rariștea primilor brazi din capătul poienii se strecurau ca un ecou până la noi sunete de talangă. Încă de pe vremea trecutului regim deprinseseră oamenii să-și crească iarăși
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ETERICA MEA HRANĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Încă-o dușcă de cerneală pentru mine și stiloul meu facem chef în astă seară invitat e Însuși Dumnezeu Pentru mine și stiloul meu o să facem un chef monstru doar în vis e tot mai greu visu-i Doamne cheful nostru O să facem un
ETERICA MEA HRANĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342608_a_343937]
-
Pentru mine și stiloul meu o să facem un chef monstru doar în vis e tot mai greu visu-i Doamne cheful nostru O să facem un chef monstru chef de chef în astă seară moartea-i iată cheful nostru hai c-o dușcă de cerneală Pentru mine și stiloul meu încă-o porție de Dumnezeu Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: ETERICA MEA HRANĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1870, Anul VI, 13 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
ETERICA MEA HRANĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342608_a_343937]
-
el, tutun? De ce nu fac și eu un joc De zaruri, cărți, poate canastă Că toate astea la un loc, Te fac să uiți că ai nevastă? De ce nu-mi pace măcar remmy? Să trag din când în când o dușcă? De ce n-am și eu contra vremii Cum are Dumitrescu, pușcă? De ce n-aduc și eu în casă Mai mult bănet decât s-ar cere, Deschise conturile ca să, închizi o gură de muiere? De ce nu-mi place ce se poartă
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340638_a_341967]