435 matches
-
Cura poate dura 3 săptămâni și se poate repeta de câteva ori pe an. Veți realiza o remineralizare excelentă a organismului. Același efect îl are apa de mare. Nu-i deloc rău să îngurgitați din când în când câte-o dușcă bună! Oricum e sănătos să clătim gura cu apă foarte sărată. Mierea - minune a naturii Acest adevărat miracol natural conține multe minerale necesare biochimiei organismului uman: sulf, fosfor, clor, sodiu, potasiu, magneziu, fier, cupru, mangan. Yoghinii afirmă că mierea e
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
cânepă. E Îngăduită În special acelor nahungi 277, fachirilor și claselor mai sărace, care nu-și pot procura băuturi spirtoase mai costisitoare. Cei care se abțin de la opiu și infuzii de măciulii de mac fac de asemenea uz de o dușcă din acestă licoare de cânepă, căci e bine cunoscut faptul că toți consumatorii de opiu trebuie să-și ia zilnic porția obișnuită, altminteri suferă dureri În toate mădularele. Aceasta nu se Întâmplă totuși folosind cânepa, căci se pot abține de la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sau manifestându-se la un moment dat, a numelui-regent, care se constituie într-o circumstanță a desfășurării acțiunii verbului-predicat. Circumstanța poate fi: • cauzală: „Tovarășul meu, recrut în asemenea treburi și crezând că hatârul se măsoară cu paharul, dete rachiul de dușcă până la fund...” (C. Hogaș, 43), „După ce lepădă și a doua pereche de opinci, care se spărsese și acelea, luă legătura cu oscioarele...” (P.Ispirescu, 52); • temporală: „Malca, îmbărbătată de moș Nichifor, se suie în căruță și se culcă.” (I.Creangă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
da peste acel du-te-vino al tinerilor pe ulița principală, peste unduirile sonore, vesele și totodată tânguitoare, ale unei armonici, peste oamenii adunați, peste întrebări, peste gloata copiilor necunoscuți. Și va fi nevoit, pentru a îndura veselia chinuitoare, să dea de dușcă un pahar zdravăn de votcă, apoi încă unul... Să nu se mai întoarcă deloc? Gândul ăsta i se păru deodată cât se poate de posibil și abia atunci băgă de seamă că drumul, drumul acela bine cunoscut, până la cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
substantive care denumesc măsura (engl. measure nouns): o bucată de lemn, un calup de brânză, o claie de păr, un cocean de porumb, un deget de whisky, un dram de speranță, un dram de noroc, un drob de sare, o dușcă de țuică, o gură de apă, o halbă de bere, o îmbucătură de mâncare, o funie de usturoi, un kilogram de unt, o legătură de ceapă, un lingou de aur, un litru de vin, un metru de material, o palmă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apoi, să scoată apă dintr-o cumpănă din apropiere și adăpă vitele. Nădușise, simțind cum cămașa asudată i se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi mâna adânc și găsi un boț de mămăligă, niște slănină, niscai brânză și o ceapă pe care o crăpă numaidecât. Le puse pe un ștergar și, făcându-și cruce în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din slănină, ceapă și pâinea scoasă din cuptor numai cu o zi Înainte. Când termină, șterse cu grijă lama briceagului de cioareci, o Închise și o puse cu grijă În buzunarul de la bundă. Dădu apoi peste cap așa dintr-o dușcă Încă un pahar de palincă, se ridică și, după Încă două cruci, Îmbrăcă căputul cel gros, Își trase cușma pe urechi și o luă spre grajd, după ce Închise cu grijă ușa. Sanceul și nisâieul erau pregătite de cu seară. Boii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un telefon mobil la care privea din când În când. Trebuie să mă sune fata din Spania. Lucrează acolo. Zice că-i la cules de căpșuni. Aici era contabilă, dar dacă ăștia au Închis fabrica ... Apoi tăcu și trase o dușcă din paharul cu palincă. Da-i proastă, domnule! Dumneata ai avut dreptate. Câinele mai stătu ce mai stătu și dădu să plece. Stai, mă, stai că mai am ceva pentru tine, Îi zise bătrânul, mângâind dulăul pe frunte și mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
țară de reflexe! femeia citește ziarul femeia la 30 de ani Balzac, cu broboada verde Grigorescu, geanta de rafie în carouri, mărunțiș în palmă, pînă unde bate atenția mea cu coada ochiului! mă simt observată, te privesc deschis, dă de dușcă sticla de plastic, burtă rotundă, desfă picioarele, schimbă vorbe cu tovarășul ce dă cu cotul în mîna care scrie, oricum nu rămîi cu nimic, nici cu mîna care scrie Horațiu, vorbe mai multe pe ungurește, dar nu pleca! te ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Cura poate dura 3 săptămâni și se poate repeta de câteva ori pe an. Veți realiza o remineralizare excelentă a organismului. Același efect îl are apa de mare. Nu-i deloc rău să îngurgitați din când în când câte-o dușcă bună! Oricum e sănătos să clătim gura cu apă foarte sărată. 5 Mierea - minune a naturii Acest adevărat miracol natural conține multe minerale necesare biochimiei organismului uman: sulf, fosfor, clor, sodiu, potasiu, magneziu, fier, cupru, mangan. Yoghinii afirmă că mierea
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
-i grea! Spectatorii au format un culoar îngust, de vreo doi metri lățime pe douăzeci metri lungime. Greutatea e un proiectil periculos, asta-ți sparge capul ca pe o coajă de ou. În plus concurenții se cam cher-cheliseră. Trăgeau o dușcă și se ștergeau la gură cu aceeași cârpă cu care ștergeau și greutatea. Azi am primit cinci camioane noi la Klintehamn. În ultimul moment am reușit să împiedicăm să li se scrie ISA pe uși. Acum sunt vopsite într-un
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de rabin”) se află lângă biserică și, din punct de vedere arhitectonic, cârciuma „cu-n templu Își are-asemănare”, arătând „ca o sinagogă”. Duminica, „ieșind de la capelă, că-au fost la liturghie”, țărani și nobili polonezi „mai vin să bea o dușcă, să stea la sindrofie” la cârciuma lui Iancăl <endnote id="(689, pp. 146-147)"/>. Henri Stahl observa că biserica este În competiție cu cârciuma și În ceea ce privește reperul spațial după care se orientează locuitorii dintr-un cartier, târg sau sat. „E tare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a lipit mai nimic de tine În atâtea duminici cât ai făcut practică de dascăl. Dar nu eram eu cel care să-l fi adus pe calea cea bună, și nu fi bou, Relule, și-și dregea glasul cu o dușcă de rom, râgâia și tușea și ni se făcuseră ochii-n cap ca găoaza de iepure de nesomn și de la atâta fumăraie, da’ dacă deschidem geamurile ne căsăpesc țânțarii, sfinte Dumnezeule, miluiește-ne, Doamne, pe noi că Întru Tine am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
O sută o găsești pe drum, din zece-n zece metri. De aici până-n Bucureștii Noi ți-ai luat o Rabă d-asta cu ce-aduni de pe jos. Și noi vă vedem băieți serioși. Cel care fixase prețul trase o dușcă și Întinse sticla tovarășului său. Da’ voi cât ați dat pe ciment? — Asta-i bună, nea, izbucni Andrei. Nici pe noi nu ne fute grija cu cât Îl dați, și nici ăla cui o să-l dați n-o să vă-ntrebe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
centralele termice din oraș, pe care-l Încheia mereu pe la miezul nopții, mai Întârziam cu Laur În camera cu saltele, cu Florinel zbenguindu-se printre noi. Să-l fi văzut cum orăcăia să-i dăm și lui să tragă o dușcă din sticla de rom. reușeam să-l liniștim dându-i să tragă și din țigară. Mima sârguincios joaca noastră și trebuia doar să fim atenți la chibrituri, să nu dea foc la saltele, vere, și să ardem aici ca șobolanii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
rost s-o umplem pentru patru-cinci zile cât am mai fi Întârziat pe aici. Ronțăia Florinel ca un iepure la ceapă și morcovi și cartofi cruzi, și dacă-i mai dădeai și un colț de pâine și să tragă o dușcă de rom și două fumuri de țigară, Îl Înveseleai pentru toată ziua și parcă-ți trecea și de frig văzându-l cum se zbenguie prin casă Înveșmântat doar În crusta aia de jeg și muci. Adevărul e că Încă aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
discuție confirmă și ele direcțiile stabilite anterior, și anume: (i) Pentru substantivele din fondul vechi al limbii, indică extinderea tiparului ă - ĭ în defavoarea lui ă - e, fenomen ce poate fi susținut prin acceptarea numai a formei în -i (DOOM2 recomandă duști, foarfeci 18, gogoși, poieni, modificând normarea din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
i) Pentru substantivele din fondul vechi al limbii, indică extinderea tiparului ă - ĭ în defavoarea lui ă - e, fenomen ce poate fi susținut prin acceptarea numai a formei în -i (DOOM2 recomandă duști, foarfeci 18, gogoși, poieni, modificând normarea din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor" recente privind statutul literar sau încă neliterar al noilor
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
recomand tuturor viitoarelor mirese. Sinceră să fiu, mă miră la culme faptul că nu e menționat de nici una din revistele pentru mirese. Și anume, să ai mereu în geantă la îndemână o sticluță de vodcă, din care să iei o dușcă ori de câte ori cineva aduce vorba despre nuntă. E o săptămână de când m-am întors la New York și în timpul ăsta am fost la vreo șaptesprezece avocați în legătură cu contractul lui Robyn. S-au uitat cu toții, rând pe rând, la contract, cu mare atenție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Gîfîiau ca două foci obosite.... Dinspre vest se ridică un nor negru ca smoala. Tinerii nu iau în seamă norișorul și se așează pe un pietroi, să mai tragă cîte un gît de șliboviță. Nici n-au tras bine două duște mai acătării, că diavolul de nor cuprinde zarea. Se umflă ca naiba și îi astupă totul cu întuneric. La început cad bile de gheață unde și unde. Apoi bilele devin boambe care îți sparg capul. Și dese. Își pun rucsacurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nici nu-și imagina că atelierul ar putea merge fără Ramón. Tocmai primise o sticlă de whisky prezentată într-un fel de tub metalic, frumos pictat și cu capac. Cum Ramón privea cu jind cadoul, șeful îl întreabă: Dorești o dușcă? Altceva doresc, șefu', răspunde alene Ramón. Ce, ce dorești? Tubul ăsta, dacă nu te superi, șefu'. Primește tubul și pleacă fericit în atelier. Domnul Espinosa Osvaldo Ramón lucra și acasă, la vecini, la prieteni și pe la toți de prin cartier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Numai eu știu unde am greșit. Se putea și mai bine. În război și în dragoste, toate mijloacele sunt îngăduite ca să birui... Și orice greșeală se plătește... Mai bine decât atâta?! se minunează Vlaicu. Știu! Constantinopolul! răbufnește Șendrea dând de dușcă clondirul. Ștefan se dezlănțuie în hohote mari de râs: Nu ți se pare, Șendreo, că te-ai prea împărtășit din sângele Domnului? Suntem prea mici pentru pozne atât de mari... Să ne cunoaștem lungul nasului... Mă bucur că am împlinit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
molima. Oastea adunată de plecare spre Moldova s-a risipit. Acuma, de-or veni... la anu', poate... la anu' de-or mai veni... La anu'?!... șoptește Ștefan aiurit. La anu'?! Gherasim smulge plosca din mâna unui boier, râde și trage dușcă după dușcă, gâlgâind. Iisuse... La anu'... Fantastic... murmură Ștefan. I se moaie picioarele... Cade în genunchi.... Se face ghemotoc la pământ, cu fruntea la pământ. Rămâne așa, neclintit, în tăcere, ghemuit. Boierii se uită uluiți la Ștefan și nu știu ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
adunată de plecare spre Moldova s-a risipit. Acuma, de-or veni... la anu', poate... la anu' de-or mai veni... La anu'?!... șoptește Ștefan aiurit. La anu'?! Gherasim smulge plosca din mâna unui boier, râde și trage dușcă după dușcă, gâlgâind. Iisuse... La anu'... Fantastic... murmură Ștefan. I se moaie picioarele... Cade în genunchi.... Se face ghemotoc la pământ, cu fruntea la pământ. Rămâne așa, neclintit, în tăcere, ghemuit. Boierii se uită uluiți la Ștefan și nu știu ce să creadă: "Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
puterea vârstei, ciung de dreapta, bate în scânduri ferestrele cârciumii. Apăi, să fie cu sănătate, Culaie! îl îmbie cu butelcuța un moșneguț afumat, călcând pe două cărări. O trece și aista, cum trec toate... Niculaie lasă ciocanul și trage o dușcă: O trece, moș Melinte... Am făcut cărare la codru și tot n-am pierit, spune el și îi întoarce ploscuța. Să ne întoarcem cu sănătate! Din bojdeuca alăturată, iese o bătrânică cu un maldăr de țoale pe care le aruncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]