836 matches
-
Vremuri > VIN ALEGERILE Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Vin alegerile Ochii pe ștampilă Poate are “pilă”, Chiar de nu o are Mare profanare... Urna-i măsluită, Poate gaurită... Voturile-n dublură Parcă au sudură, La numarătoare Fură cine-i tare, Iar noi grosul oștii Ii votam ca proștii! Osul ce-i în joc, Aduce noroc, Pentru cel ce mâine Va “intra” în pâine... Iară noi prin “lipsă” Intrăm în eclipsă... Că
VIN ALEGERILE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376822_a_378151]
-
ce-i nou, Savantul cel mai iscusit dintre savanți, Ecou ce s-a născut dintr-un ecou; Cel mai priceput inventator de lianți. Unește tot, lipește orice fisuri, N-o intimideaz-un păr cărunt, N-are nevoie de clonări, sau de dubluri: Iubirea n-are nici sfârșit, nici începuturi. Capricioasă, apare doar când vrea; Superba doamnă presară dragostea Și prea puțin îi pasă că te doare: Ce dacă trandafirii ei au țepi Când și din piatra seacă-i crește floare? Referință Bibliografică
MĂIASTRA (ODĂ DRAGOSTEI) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369200_a_370529]
-
singurătăți / ce țes și destramă acest Hades / și jinduire sângele-mi și devoră moartea-mi, / Ne caută amândouă. Dea Domnul să fi fost această ultima zi de așteptare" (Labirintul trad. de Victor Șter). Într-o proză (Celălalt Borges), cele două dubluri stau liniștite de vorbă. Se simte doar o oarecare "oboseală" în continua perindare de "forme": "Mereu alte amăgiri, alt miracol: / simt oboseala oglinzii / care nu se-odihnește-ntr-un singur chip" (Vorbe în gol). Există însă o ieșire din labirint: "ieșirea prin vis
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
câte 2 pachete de „pietre” la fiecare și o „piatră” se așază jos cu fața în sus. Toți jucătorii își așază „pietrele” pe suport încercând să facă grupe de aceeași formă sau număr („suite”, „formații”). Dacă un copil are o dublură, o poate schimba cu alt coleg sau o poate da jos. Se pornește jocul de la primul copil care trage o piatră din primul pachet de jos. O utilizează într-o formație sau, dacă nu îi este necesară, o așază jos
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
timpul fizio-ogic, biologic și istoric, sunt forme ale destinului? Sau ele dublează destinul? Pentru că, nedesemnând finalitatea internă a "realităților" pentru care le este ritm, fiind, cum ar spune Bergson, exterioare fenomenelor fiziologice, biologice, istorice, timpul nu ar fi decât o dublură a destinului. Plauzibil este răspunsul afirmativ la prima întrebare: cele trei ipostaze ale timpului sunt forme ale destinului. C. Rădulescu-Motru spune: "Prevederea faptelor din natură o putem urmări pe două linii diferite: întâia este linia timpului astronomic (...) a doua, este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fost un om în carne și oase. De altfel multe din personajele piesei Le Roi s’amușe au în spatele lor personaje reale ale epocii lui Francisc I. Însuși regele Francisc I, așa cum apare el în piesa este în fapt o dublură a regelui istoric. Arbitru al elegantei, el nu ezită să se travestească în haine de cerșetor, atunci când dorea să se aventureze în mahalale Parisului, pentru noi cuceriri sentimentale. Se știe că regele era un personaj extrem de atrăgător și se bucură
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
viață, în ciuda oaselor găsite în cenușă rugului. Această lipsă de acțiune reală pe scena crează o atmosferă de supranatural în care nimeni nu dă impresia că are un rol clar. Deja din povestea lui Ferrando personajele principale ale operei devin dublura rudelor lor din narațiune: Azucena dublura mamei ei, Contele dublura tatălui său, Manrico dublura copilului ars pe rug. Singură figură Leonorei nu are legături cu trecutul care pune în mișcare celelelate personaje. Ea acționează în creuzetul Îl Trovatore că un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
rugului. Această lipsă de acțiune reală pe scena crează o atmosferă de supranatural în care nimeni nu dă impresia că are un rol clar. Deja din povestea lui Ferrando personajele principale ale operei devin dublura rudelor lor din narațiune: Azucena dublura mamei ei, Contele dublura tatălui său, Manrico dublura copilului ars pe rug. Singură figură Leonorei nu are legături cu trecutul care pune în mișcare celelelate personaje. Ea acționează în creuzetul Îl Trovatore că un fel de catalizator, esențial pentru ceea ce
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
acțiune reală pe scena crează o atmosferă de supranatural în care nimeni nu dă impresia că are un rol clar. Deja din povestea lui Ferrando personajele principale ale operei devin dublura rudelor lor din narațiune: Azucena dublura mamei ei, Contele dublura tatălui său, Manrico dublura copilului ars pe rug. Singură figură Leonorei nu are legături cu trecutul care pune în mișcare celelelate personaje. Ea acționează în creuzetul Îl Trovatore că un fel de catalizator, esențial pentru ceea ce se întâmplă pe scenă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
crează o atmosferă de supranatural în care nimeni nu dă impresia că are un rol clar. Deja din povestea lui Ferrando personajele principale ale operei devin dublura rudelor lor din narațiune: Azucena dublura mamei ei, Contele dublura tatălui său, Manrico dublura copilului ars pe rug. Singură figură Leonorei nu are legături cu trecutul care pune în mișcare celelelate personaje. Ea acționează în creuzetul Îl Trovatore că un fel de catalizator, esențial pentru ceea ce se întâmplă pe scenă, dar fără să joace
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu se aflau doar exemplare ce au fost odată în uz, ci chiar și exemplare virtuale. Nici un aparat nu era identic cu altul, ci acolo erau doar exemplare de la cele mai simple până la unele transformate în ceea ce va să vină. ("Dublurile" le abandona 5. Păi, de ce le mai fura? s-a interesat onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan. Simplu, pentru că orice laptop îl excită în asemenea măsură, încât nu se poate stăpâni să nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de mai sus. A forma pe altul presupune o interacțiune cu totul aparte În care eul tău nu se mai poate distinge net de eul celuilalt. Continuitatea dintre ființe primește o nouă - și Înaltă - consistență. În fapt, se instituie o „dublură”, În care proiectul tău de om se lasă Întrupat - prin sugerare, chiar prin demonstrare - În cel de alături, În evoluția pe care o Întrezărești În alt om. Îți proiectezi În altul ceea ce tu ai fi vrut să faci - și nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Ce-aveți cu Bibicu?”, București, 1984; Fără martori, București, 1984; În cercul alb, București, 1984; Substituire de persoană, București, 1984; Ultima repriză, București, 1989; Contrabandă cu martor, București, 1990; Purgatoriul, București, 1991; Traficanți de carne vie, București, 1992; Capcană pentru dublură, București, 1998; Hipnoza, București, 2001. Repere bibliografice: Valentin Silvestru, Piesa-proces, CNT, 1963, 23; Constantin Cubleșan, Teatru polițist?, TR, 1970, 5; Dinu Săraru, Al treilea gong, București, 1973, 150-154; Adriana Popescu, Dramaturgia română contemporană de la A la Z, TTR, 1984, 5
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
cu ceea ce e jos, pentru înfăptuirea minunilor lucrului unic”. Cu alte cuvinte, nu e greșit, ba chiar indicat a trata fenomenele din lumea transcedentă plecând de la cele cunoscute asupra lumii imanente, ele fiind dacă nu în continuare, cel puțin una dublura celeilalte. Trebuie să postulăm, așa cum arată și citatul de mai sus, unicitatea lumii, dar și convergența celor două segmente ale sale întru evoluția lumii unice. Vom face totodată dese apeluri la filosofia indiană, ca depozitară principală a conceptelor privind omul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
meniți să se completeze unul pe altul. Destinul face ca drumurile celor doi să se întâlnească fără putința de a se mai despărți altfel decât prin moarte. Andrei și Anton sunt eurile care alcătuiesc, vizibil, o singură identitate. Ei sunt dublurile care au nevoie unul de altul pentru a se completa, precum trăiesc gemenii unul prin altul, pot fi văzuți și drept un cuplu antitetic față de cele două euri din conștiința lui Manuel Darie. Moartea neprevăzută a lui Anton îl dezechilibrează
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
formarea grupelor de doi, utilizarea prepozițiilor spațiale, exersarea cuvintelor care denumesc părți ale corpului. Materialele necesare sunt cărți fotocopiate și decupate, reprezentând câte un membru al unor cupluri bizare. Pentru grupuri de elevi mai mari de 16 persoane, trebuie prevăzute dubluri ale cărților. Durata desfășurării jocului este de 15 minute. Repetarea părților corpului Profesorul arată o parte a corpului (de exemplu nasul) și repetă de mai multe ori. Urmatorul va arăta gura sa (este ceea ce a numit profesorul) și va repeta
ACTIVITǍŢI LUDICE DE CAPTARE A ATENŢIEI ELEVILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Istrati Liliana – Florica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_907]
-
soț celebru și bogat. Toate personajele sunt apatice, demoralizate, mișcându-se într-un București sărac și dominat de frică. El este „dublat” de fratele geamăn Andrei, medic talentat care va avea un destin tragic; Magda va avea și ea o dublură - Gina, femeie senzuală, pragmatică, lipsită de mister. Ușor patetic, „una și aceeași iubire” îi unește pe toți și îi ajută să își depășească sau să își asume soarta. Lipsa anvergurii epice e compensată cu detalii psihologice rafinate și cu scene
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
prozatorul - se păstrează și în Degetele lui Marsias (1985), unde interesul pentru enigme, echivoc, pentru imaginație și vis este o prezență de fundal, fără să mineze coerența realului. Nu trebuie trecută cu vederea căptușeala mitologică discretă a epicului - ca o dublură culturală suplă și fină: istoria străveche a lui Apolo și a flautistului Marsias. Conform adagiului din Ecleziast: „Tot ce a fost va mai fi...”, iterația e dătătoare de profunzime și ecou. Procedeul - aplicat cu parcimonie - amintește de evoluția lui Gheorghe
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
Laussel (A. Roussot, 1995, fig. 1d) reprezintă Marea Divinitate feminină acuplat. Unele explicații se cer a fi precizate: există imagini, ca cea de la Grimaldi (M. Mussi, 1995, fig. 2), Trușești, Dumești sau Scânteia, unde una dintre reprezentări se deosebește de dublura ei masculină fie prin lipsa sânilor, fie prin tratarea specială a capului, în timp ce, altele, absolut identice, nu lasă posibilități de interpretare a dualității; în această situație, rămâne de acceptat caracterul hermafrodit al zeității feminine, în calitatea sa de auto procreere
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
un proces de dizolvare a identității eului individual în el/noi impersonal. Conflictul latent al lipsei tot mai accentuate de autenticitate a eului, face posibilă crima, desigur, într-o fază de criză a supraviețuirii, dar și pentru că eul simte că „dublura” sa îi refuză iluzia trecerii în absolutul istoriei, a propriei identități. El devine tot mai mare și eul este amenințat cu dispariția. Crima devine astfel un act disperat al dorinței de „renaștere”, trăit concomitent cu decesul „părinților” originari. Însă o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al autorului și dăunează realizării romanului, însă ajută într-o măsură la caracterizarea personajului și motivează în cele din urmă cursul acțiunii, amenințat de idilic și de melodramatic. Nu se poate spune același lucru și despre „colocviile” dintre erou și dublurile sale (Domnul X sau Cucoana Conștiința), acestea fiind nu numai superflue, ci și parazitare. Romanul, poate o replică la Adela lui G. Ibrăileanu, înfățișează, totuși, credibil și cu finețe înfiriparea iubirii dintre cincagenarul Andrei Codru și studenta Irina Severeanu, în ciuda
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
al doilea în avantajul conceptualizării și al fineții artistice. Se înțelege că vizionarismul, caracteristic zonei plutonice, izbucnește fragmentar și în spațiul neptunicului. De fapt, între cele două lumi (cu criteriile lor poetice diferite) ar exista o relație subtilă, aceea dintre dublurile unei personalități scindate. Mai mult - afirmă criticul -, poetul și-a abandonat vizionarismul abisal dintr-o „teamă ciudată”, lăsând în legalitate numai reprezentările „tangibile ale spiritului”. Poetica implicită a lui Eminescu stă sub semnul contradicției dintre viziune și filosofie, dintre imagine
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
utilizator, fiind o rearanjare fizică a acestora. Separarea este desfacerea unei structuri, în două sau mai multe structuri. Fuzionarea sau interclasarea este combinarea a două sau mai multor structuri într-o singură structură, conform unor criterii. Copierea presupune obținerea unei dubluri, integrale sau parțiale, aleasă de utilizator. Categorii de operațiuni definite asupra datelor Prelucrarea datelor presupune parcurgerea unei succesiuni ordonate de operații, care acționează asupra valorilor acestora. Ele se pot grupa în următoarele categorii: operațiuni de atribuire; operațiuni de calcul; operațiuni
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
descrescătoare a articolelor, după anumite criterii stabilite de utilizator; separarea, adică desfacerea unui fișier în două sau mai multe fișiere; fuzionarea, adică combinarea a două sau mai multor fișiere într-unul singur, conform unor criterii; copierea, care presupune obținerea unei dubluri a fișierului. Orice fișier poate fi privit sub dublu aspect: logic sau funcțional, care privește latura semantică, deci informațională a datelor ce compun fișierul; fizic, care este strict legat de reprezentarea datelor pe suportul fizic și de modul de organizare
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
drum polisemiei. Atât în secvențele grave, cât și în cele „umoristice”, intervine o imagistică de o rară plasticitate, la rândul ei, terifiantă și derizorie. Astfel, în cele 83 de poeme se perindă o sumedenie de dramatis personae: eul liric, cu dublurile și măștile sale (Ulise, Dionysos, „palidul ucigaș”, „șmecherul crai”, „leneșul” ș.a.), Moartea și mesagerii ei (Miss Anabell, „mândra cu coasa”, „Întunecatul April”, „craiul Amurg”), Dumnezeu (Tatăl, Adonai, dar și „Marele Fariseu”), precum și o figurație măruntă, proliferată oniric. Multitudinea acestora, antrenarea
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]