1,268 matches
-
de neputința, chiar de sărăcie, uit de tot, de toate, de politichie. Învăț limbi străine, învăț chiar și salsa, pluta mi-e ușoară, doar din lemn de balsa, traversez oceane, polul nord și sud, dorm precum fachirii, măi plantez un dud... Dar de nu-i așa ... rup foile toate, mă pun în genunchi, mă târăsc pe coate și îmi las nisipul să se scurgă lent și-mi aștept sfârșitul fără vreun accent... Referință Bibliografica: MI SE SCURGE VIAȚA / Dora Păscu : Confluente
MI SE SCURGE VIAȚA de DORA PASCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1462991754.html [Corola-blog/BlogPost/378506_a_379835]
-
de roade. Zarzarile, de soi ales,arămii, căci nimeni n-a avut timp să le culeagă , se rostogolesc de pe crengile voluptoase, că lacrimile unui crocodil. Ajunse la pământ , se zdroșesc, formând o chisălița ambulanta.Pe partea stângă a aleii, ,trei duzi cu coroanele împovărate de ani lasă, ca pe niște boabe de mărgăritar abandonate, să le plece dudele stafidite la plajă pe pământul uscat, dornic de apă În colțul din dreapta al curții, două tulpini de liliac își etalează culorile alb și
GAZELA SI JUNGLA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1396637284.html [Corola-blog/BlogPost/347390_a_348719]
-
la sfârșit de vară,sub streașina caseiîn care m-au primitcu zâmbet și-un " da"buzele blânde,bucurii promiseprintre nămeți, într- o searădintr-un decembre" d' antan". Timpul se oprea când intramîn curtea cu vișini și meride straja lângă casa,... ÎI. DUDUL, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 2064 din 25 august 2016. Dudul Dania Badea Mi-e iarăși dor de negre dude, coapte, strivite-n ritm de pași sfioși, în noapte pe care le-ocoleam și-atunci, abil să nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
un " da"buzele blânde,bucurii promiseprintre nămeți, într- o searădintr-un decembre" d' antan". Timpul se oprea când intramîn curtea cu vișini și meride straja lângă casa,... ÎI. DUDUL, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 2064 din 25 august 2016. Dudul Dania Badea Mi-e iarăși dor de negre dude, coapte, strivite-n ritm de pași sfioși, în noapte pe care le-ocoleam și-atunci, abil să nu-mi păteze talpă de copil. În poarta casei noastre, un dud mare ne
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
august 2016. Dudul Dania Badea Mi-e iarăși dor de negre dude, coapte, strivite-n ritm de pași sfioși, în noapte pe care le-ocoleam și-atunci, abil să nu-mi păteze talpă de copil. În poarta casei noastre, un dud mare ne dăruia umbră, alean, răcoare, nu bănuiam ca-n viața mea de om voi fi captivă-ntr-un simbol, un pom, un copăcel plantat demult cu dor rămas în suflet, viu, nemuritor într-un poem iubind clipă de ieri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
fac jocul timpului, vicleanul. Citește mai mult DudulDania BadeaMi-e iarăși dor de negre dude, coapte,strivite-n ritm de pași sfioși, în noaptepe care le-ocoleam și-atunci, abilsă nu-mi păteze talpă de copil.În poartă casei noastre, un dud marene dăruia umbră, alean, răcoare,nu bănuiam ca-n viața mea de omvoi fi captivă-ntr-un simbol, un pom,un copăcel plantat demult cu dorrămas în suflet, viu, nemuritorîntr-un poem iubind clipă de ieri,azi, decupata din neuitate veri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DIN POM, UN BRAȚ DE VREASCURI Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului DIN POM, UN BRAȚ DE VREASCURI Ștefan Lucian MUREȘANU Cuvinte cheie: clipă, dud, omidă, viață, vreascuri Ți-am spus vreodată cât de ingrat Este fiindul care se târăște Precum omida pufoasă Spre drumul ce îi va strivi Într-o zi trupul De multele vehicule Aflate în viteză? Ți-am arătat că toate acestea
DIN POM, UN BRAŢ DE VREASCURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Din_pom_un_brat_de_vreascuri_stefan_lucian_muresanu_1365323207.html [Corola-blog/BlogPost/345755_a_347084]
-
o zi trupul De multele vehicule Aflate în viteză? Ți-am arătat că toate acestea Se întind peste asfalt Ca petele slinoase Și pier odată cu venirea ploii? Într-o zi din luna Mai Auzeam înfundat Fâșâitul omizii pe frunza de dud. Trăia din trăindul altora Și se târa agale Băloșind frunza netedă Și proaspătă a pomului Ce rod își pregătea să dea. Înainta omida agale, Dar în urma ei Frunza își scutura Clipele. Cât timp i-a trebuit pomului Să se înalțe
DIN POM, UN BRAŢ DE VREASCURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Din_pom_un_brat_de_vreascuri_stefan_lucian_muresanu_1365323207.html [Corola-blog/BlogPost/345755_a_347084]
-
merele în rafturi, pe un singur rând, mere mari domnești, pere de toamnă dar și cele de iarnă din care se făceau mâncăruri delicioase fie de post fie cu carne; pe lemne tăiate după formatul butoiului, erau așezate butoaiele din dud, stejar sau salcâm, totdeauna pline cu țuică adevărată din prune foarte coapte, luate numai prin hâlțânare, doar ce cade . „Nu aveam voie să ne punem cu prăjina pe bietul prun. Socrii mei nici nu aveau prăjini. Dădeau grijă mare fiului
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
bărci cu carena adormită în val. Lip, pleosc, lip, tentacole sugrumând noaptea, vise sângerând pe sarea mării din rană și pescarul sorbind tăcerea din cană coclită de lună,sloi de gheață în topire ,vărsând umbre lângă case rămase ascunse sub duzi fără viață. caracatița timpului se înghițise pe sine și marea, marea era una și aceeași cu zarea... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Caracatița timpului / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 310, Anul I, 06 noiembrie 2011. Drepturi
CARACATIŢA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caracatita_timpului.html [Corola-blog/BlogPost/357159_a_358488]
-
bine că dormeai! Primejdia era aproape numai de poiata păsărilor și de adăpostul caprelor. Într-acolo îmi îndreptasem pașii în bezna înfrățită cu înverșunarea de ape. Eliberate de sub încuietori, găinile își luară zbor înspre acoperișuri ori crengile mai joase ale dudului din apropiere. Chiar zâmbisem în mine când le descoperisem ogoindu-se așa! Erau învățate să se-nalțe spre ramurile copacului! Nu acolo găseau dulceață aromată și negrie în fiece vară?! Mai anevoie mi-era cu caprele! Le desfăcusem ușa, le
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443940172.html [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
să fie mai bună decât cele care au trecut. A crestat o pasăre măiastră care să-l ducă și pe el casă, așa cum l-a dus pe Făt-Frumos cel din poveste. Familia Apalaghiei își lucrează mărțișoarele în lemn de ulm, dud, jugastru, măr, cireș, nuc, tei. Motivele de pe mărțișoare sunt luate de pe lingurile de lemn. Unele mărțișoare o reprezintă și pe Baba Dochia, mai veselă sau mai posomorâtă, așa cum sunt și primele nouă zile ale lunii martie. Culorile sunt naturale, pentru
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
unde au murit toți, unde-s șoproanele și clăile? Unde zmeura, agrișele-n tufe, podelele albe, dulapurile sub chei, veranda și tufe de strugurei, unchii mei poligloți? S-au îmbrăcat în armuri, în costume negre toți. 3. Copil, scuturam fericit dudul, cădeau viermi de argint, floare cerească, frunzele erau pentru alți viermi să se ghiftuiască. Vecinii noștri citeau seara Talmudul, vecinele bunicii îmi îmbiau pasca. Isus cu inima de raze, orbitor, îi apăruse Faustinei Kovalska, mâna Milostivului Mântuitor îmi prindea mâna
Costumul negru by Adrian Popescu [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
dimineață, Piața era plină de chiote, râsete și hârjoneli, care se terminau pe la prânz, când toți plecau acasă, obosiți și flămânzi. După amiază venea un grup de flăcăi cu lăutarii. Mergeau în partea de nord a Pieței sub cei doi duzi bătrâni, groși, de nu puteau fi cuprinși de trei-patru oameni. Coroanele lor formau o boltă înaltă sub care cântau lăutarii, iar mulțimea de tineri juca hora. Acolo, sub bătrânii duzi, începeau să cânte lăutarii și flăcăii să chiuie. Semn că
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
Mergeau în partea de nord a Pieței sub cei doi duzi bătrâni, groși, de nu puteau fi cuprinși de trei-patru oameni. Coroanele lor formau o boltă înaltă sub care cântau lăutarii, iar mulțimea de tineri juca hora. Acolo, sub bătrânii duzi, începeau să cânte lăutarii și flăcăii să chiuie. Semn că hora începea...Auzeai câte-o vecină: -Leano, ești gata, ghea? A-nceput hora! -Stai, fă, să mă premenesc! Cântecul lăutarilor nu se auzea până la marginea satului, dar valul de bucurie
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
sufletul ei se stârnea furtuna dezamăgirii. Auzea ca prin vis melodia horei și făcea pașii ca o păpușă mecanică. Îl privea cu coada ochiului, din când în când, și observa înciudată că se uită indiferent înainte, la lăutari sau în dud, ori...zâmbea cu subînțeles la altă fată din horă. Zâmbea și ea trist, cugetând: „Toată săptămâna m-am gândit numai la el. Și...acum? Mă crede toantă, sau urâtă?..sau... hmm!..prea săracă. I-o fi spus mă-sa: „mă
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. 8. investiții - culturi, lucrări și instalații cu caracter permanent ce deservesc exploatații agricole, respectiv: a) plantații de orice fel - vii, livezi, pepiniere viticole, pomicole, plantații de hamei și duzi, sere, solare, răsadnițe și altele asemenea; ... b) platforme betonate și spații de depozitare care servesc nevoilor producției agricole, fabrici de nutrețuri combinate dezafectate sau active; ... c) amenajări piscicole; ... d) sisteme de îmbunătățiri funciare, de tipul canale de irigații și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278155_a_279484]
-
1) Bunurile agricole pot fi arendate în condițiile legii. ... (2) Prin bunuri agricole care pot fi arendate se înțelege terenuri cu destinație agricolă, și anume: terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantațiile de hamei și duzi -, pășunile împădurite, terenurile ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajări piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice, platformele și spațiile de depozitare care servesc nevoilor producției agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154498_a_155827]
-
și gradul de accesibilitate a mecanizarii, posibilitățile de acces, distanta față de locurile de depozitare, industrializare sau comercializare, starea clădirilor, amenajările de îmbunătățiri funciare sau alte dotări. ... (2) În cazul terenurilor plantate cu viță de vie, pomi, arbuști fructiferi, hamei și duzi, arenda se poate stabili tinindu-se seama și de tipul de plantație, vârsta, soi, starea tehnica și biologica. ... (3) În cazul efectivelor de animale, arenda se poate stabili în funcție de specie, rasa, vârsta, starea biologica, potențialul de producție și starea sanitară-veterinara a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154498_a_155827]
-
fel, cărările celor trei s-au întâlnit, dar au ajuns să fie prieteni nedespărțiți, la bine și la rău, după cum o să vă povestesc în continuare. ZDRÂNG-CICLETA Într-o după-amiază de Cuptor stăteam de vorbă cu nea Cornel, primarul comunei, sub dudul din spatele Postului de poliție. Acolo era o lecuță mai răcoare decât afară. Sporovăiam de-ale noastre și încercam să ne stingem setea cu o bericioacă rece, așezați la masa de sub dud. Deodată ne-a atras atenția o hărmălaie care se
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
stăteam de vorbă cu nea Cornel, primarul comunei, sub dudul din spatele Postului de poliție. Acolo era o lecuță mai răcoare decât afară. Sporovăiam de-ale noastre și încercam să ne stingem setea cu o bericioacă rece, așezați la masa de sub dud. Deodată ne-a atras atenția o hărmălaie care se apropria dinspre strada principală. Ne-am ridicat simultan și ne-am uitat pe uliță în sus, spre stradă. Am văzut sursa gălăgiei: pe ulița acoperită cu pietriș cobora o arătare, care
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404465450.html [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
de joacă al copiilor mai mici în zilele senine. Iar din mal, coborau ici și colo spre Dunăre, trepte la care opreau bărcile localnicilor din această zonă. Casa bunicii era în apropierea celui de-al doilea pod, umbrită de doi duzi înalți, cu intrarea dinspre stradă închisă. În timp, a aflat că pe vremuri, bunicul încercase să țină acolo, în camerele dinspre stradă, o prăvălie. Acum, ușa era zăvorâtă cu un lacăt si portița scundă de la intrare era închisă. Gardul dinspre
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nisipuri_tania_nicolescu_1358526754.html [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
poate vizita Ierihonul care se află în teritoriile palestiniene, la distanță de 37 de km de Ierusalim și care cuprinde următoarele obiective: Izvorul lui Elisei, locul izbăvirii și al postului, Peștera Proorocului Ilie, Mănăstirea greco - ortodoxă unde se află sicomorul (dudul) lui Zaheu pe care l-am vizitat și noi cu multă bucurie!... Dar locul cel mai drag sufletului nostru creștinesc și românesc pe care l-am vizitat, aici, a fost Așezământul Românesc care a fost sfințit și inaugurat în anul
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce poate contempla azi un poet mergând din Bethleem spre Nazaret la început de-octombrie fierbinte cu Fiul Omului în suflet și în minte? Coline musulmane, cer evreu, ficuși în floare, Dudul lui Zaheu, fântână, casă, îngerul Gavriil, raze de soare, lacrimi de copil, icoane, cruci și stele, semiluni, păcate, moarte, credință, minuni, pământ fertil, cactuși și chiparoși, creștini tăcuți, arabi gălăgioși, tarabe, negustori și suveniruri, construcții albe în diverse stiluri, caniculă
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1444740076.html [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]