1,272 matches
-
stol sosesc În pădurile de-acasă Vântul bate,bate tare, Șoapte-n taină tot aud Din iubirea asta mare, Hrănita cu rod de dud, Zac la margine de rău, Șoapte de iubire-aud, Cu dorul încins la brâu Adun fructele de dud. Nu mai strig,nu ma aud. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Strigând iubireaZac la margine de râuZgribulit de-atâta frig,Cu dorul încins la brâuDoar iubirea ta o strig,Strig într-una,obosescDorul tare mă apasă,Păsările-n stol
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
atâta frig,Cu dorul încins la brâuDoar iubirea ta o strig,Strig într-una,obosescDorul tare mă apasă,Păsările-n stol sosescîn pădurile de-acasăVântul bate,bate tare,Șoapte-n taină tot audDin iubirea asta mare,Hrănita cu rod de dud,Zac la margine de rău,Șoapte de iubire-aud,Cu dorul încins la brâuAdun fructele de dud.Nu mai strig,nu ma aud.Valer Popean,Târnăveni... XVI. TE AȘTEPT LA MAL DE LUME, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2286
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
mă apasă,Păsările-n stol sosescîn pădurile de-acasăVântul bate,bate tare,Șoapte-n taină tot audDin iubirea asta mare,Hrănita cu rod de dud,Zac la margine de rău,Șoapte de iubire-aud,Cu dorul încins la brâuAdun fructele de dud.Nu mai strig,nu ma aud.Valer Popean,Târnăveni... XVI. TE AȘTEPT LA MAL DE LUME, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017. Te aștept la mal de lume Te-aștept la margine de lume
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
1876 - 12 august 1965), să ne apropiem de text, călătorind, imaginar, spre un timp de poveste: „Grădina copilăriei mele este un petic de mahala bucureșteană. Maidan cu bozii și cu pălămidă. Răzoare cu crăițe, tufănică și ochiul boului. Curte cu dud și coteț de găini, strânsă între calcanuri drișcuite gros și uluci... Din grădina copilăriei mele nu lipsește zgomotul, mișcarea, viața. Pe maidan roiesc copiii, jucându-și arșicele, țurca, poarca, șotronul și barul, pe când văzduhul vuiește de zbârnâitorile zmeelor. Pe băltoace
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
îmi era credinciosul Azorache, iar maestru de joacă Tănăsică; în care Mamaia ne depăna povestea zaverei turcești de la 1848, iar coana Lucsița ne înșira pricinele proceselor ce nu s-au stins decât odată cu viața ei; în care Maica Anuța bătea dudul pentru bucuria nepoților și ținea cu sfințenie soroacele, pentru trebuințele sufletului. Și n-a început să se destrame farmecul grădinii copilăriei, decât atunci când am luat drumul școalei nemțești, ca să aflu de la dl. Kantor tainele pedagogiei ungurești, ori când, băietan mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
l-aș vedea mai degrabă pe cititorul Împătimit al lui Dinescu. Ia ascultați: „capra mănîncă trandafirii grădinilor municipale / ronțăie tramvaiele ca pe morcovii cruzi / nu pleacă dimineața la birou / nu citește gazeta de seară / dezbracă stîlpii de telegraf ca pe duzi / ignoră semafoarele cu nerușinare / nu-și dorește limuzină și jur / n-a brevetat Încă iarba artificială / deși mai știe cîte ceva despre păduri; / statuia din centru a fost schimbată / orașul se leagănă Într-un scrînciob de fum numai această capră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
tu, dar eu simt că mor dacă nu dau peste cap un ciocănel de pălincă. Poftim? nu-i veni să-și creadă urechilor inspectorul. No, ce te miri așa? întrebă candid Calistrat. Hai să mergem acasă! Am un butoiaș de dud cu o licoare care poate să învie și morții din cimitir. Prefăcutule! 22 Îmi spune și mie cineva ce se petrece aici? întrebă supă rată Ileana. În zori, când se întorseseră din pădure, o găsiseră acasă la Calistrat, așteptându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la intrarea profesorului, cum era obiceiul, ridicau capacul pupitrului și scoteau cărțile și caietele. Cioara eliberată a zburat spre geam, spre uimirea și disperarea elevilor. Toți se așteptau ca profesorul să izbucnească, dar a zâmbit și a spus: Ce, mă Dudule, ți-au venit rudele ?! Scoateți pasărea!” Singura avere a profesorului Marinescu a fost o bibliotecă cu 6.000 de volume, donată școlii. Un alt profesor, poetul „modernist”, atunci, George Bacovia, preda desenul, era sensibil, tăcut, gânditor și trezea, prin poezia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
planul de învățământ și orarul școlii sub numele de "secția supraprimară agricolă"s-a numit Paul Alexandrescu. El a contribuit la amenajarea grădinii publice și a parcului comunal "Podișor", a plantat cu elevii pomi roditori și copaci (tei, sălcii, arțari, duzi) pe marginea digului Râușorului, în curtea Primăriei și a bisericilor, pe Braniște și pe Valea Cheii cu brazi și pini. Pasiunea sa pentru fitotehnia, pomicultura și zootehnia montană era atât de mare încât s-a dus, pe cheltuială proprie, să
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DACĂ SUNT TRIST... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 909 din 27 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Lumina doarme-n frunzele de duzi, În Visul de mătase eu mai cred, Dacă sunt trist de ce mă tot acuzi, Nu-i versul meu întotdeauna mied, Nu-i versul meu întotdeauna înger Și el mai pătimește pe pământ, Desculț prin mărăcini atunci când sânger Eu nu îmi
DACĂ SUNT TRIST... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364014_a_365343]
-
s-o văd pe Marea Doamna Maria Tănase, fiind însoțit de colegii mei, dintre care amintesc pe Constantin Leca - fratele lui Ion Chiriac, primul campion al Europei la box profesionist, la categoria musca, care locuia alături de Ion Coandă, Livedea cu Duzi nr. 14 și pe Capșa Boris. http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/cum-am-cunoscut-o-pe-maria-t-nase-centenar-maria-t-nase ***news marin mihai/ Măiestria și sensibilitatea cântecului popular românesc - Centenar Maria Tănase marcat de Romfilatelia Romfilatelia, promotoare a valorilor și personalităților românești, introduce în circulație o emisiune
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
de Romfilatelia Romfilatelia, promotoare a valorilor și personalităților românești, introduce în circulație o emisiune de mărci poștale, dedicată aniversării unui secol de la nașterea Mariei Tănase, cea care avea să fie supranumita „Măiastra cântecului popular românesc” sau „privighetoarea din Livadă cu duzi”, artista complexă și reprezentativă a culturii muzicale și spiritualității românești, interpreta de geniu, după unii muzicologi, a cântecului autentic românesc,ne-a comunicat Andreea Rotaru - Specialist Relații Publice. ...ochii mari de otravă și un trup de o zveltețe juvenila. Întreaga
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de Mariana Cristescu CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS „Unde-mi e umbra, Ursei, Salcâmul aplecat? Umbra ședea sfioasă lângă mine, Vedeam și dudul în care m-am urcat.” („Umbra”, Puiu Răducan) Recunosc, nu-l cunosc personal pe Puiu Răducan. Dar încep să-l cunosc și să-l îndrăgesc pe scriitor din postările pe internet, mulțumită fiind să constat, încă o dată, că talentul literar
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
bună pentru suflet. Mai știu, din mesajele pe care mi le trimite, din când în când, pe internet, că își poartă originile țărănești cu distincție nobiliară, primenindu-și inima de fiecare dată când privește spre „trepiedul de aur” al copilăriei: Dudul, Ursei și Salcâmul aplecat. Miraculos Dudul, frate bun cu „Copacul Gică” al lui Nichita, ori cu (păstrând proporțiile!) „caisul meu, Dănuț, de-acasă”: „M-am născut cu un dud în curte. Cred că pe el am deschis eu ochii prima
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
mesajele pe care mi le trimite, din când în când, pe internet, că își poartă originile țărănești cu distincție nobiliară, primenindu-și inima de fiecare dată când privește spre „trepiedul de aur” al copilăriei: Dudul, Ursei și Salcâmul aplecat. Miraculos Dudul, frate bun cu „Copacul Gică” al lui Nichita, ori cu (păstrând proporțiile!) „caisul meu, Dănuț, de-acasă”: „M-am născut cu un dud în curte. Cred că pe el am deschis eu ochii prima dată, când, pe tabula rasa au
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
de fiecare dată când privește spre „trepiedul de aur” al copilăriei: Dudul, Ursei și Salcâmul aplecat. Miraculos Dudul, frate bun cu „Copacul Gică” al lui Nichita, ori cu (păstrând proporțiile!) „caisul meu, Dănuț, de-acasă”: „M-am născut cu un dud în curte. Cred că pe el am deschis eu ochii prima dată, când, pe tabula rasa au început să se așeze informați, imagini, idei. Sta mândru într-un picior în mejdina cu Dumitru Iepure, din fața casei părintești de la Țepești. În
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
curte. Cred că pe el am deschis eu ochii prima dată, când, pe tabula rasa au început să se așeze informați, imagini, idei. Sta mândru într-un picior în mejdina cu Dumitru Iepure, din fața casei părintești de la Țepești. În acel dud, eu mi-am așezat toată copilăria. Îmi păstra așa de bine trofeul vieții, încât nimeni nu știa unde este ascuns, nimeni nu știa că mi-am ascuns copilăria în dud. Mi-a fost fidel, m-a iubit la fel cum
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
cu Dumitru Iepure, din fața casei părintești de la Țepești. În acel dud, eu mi-am așezat toată copilăria. Îmi păstra așa de bine trofeul vieții, încât nimeni nu știa unde este ascuns, nimeni nu știa că mi-am ascuns copilăria în dud. Mi-a fost fidel, m-a iubit la fel cum l-am iubit si eu. Toate bune până când, într-o zi, dudul meu cărunt, și crăpat de greutățile vremurilor, s-a repezit cu trupu-i bătrân în luciul spân al securii
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
trofeul vieții, încât nimeni nu știa unde este ascuns, nimeni nu știa că mi-am ascuns copilăria în dud. Mi-a fost fidel, m-a iubit la fel cum l-am iubit si eu. Toate bune până când, într-o zi, dudul meu cărunt, și crăpat de greutățile vremurilor, s-a repezit cu trupu-i bătrân în luciul spân al securii. Dudul a dispărut, iar butucul mi-a gonit păsările casei, curcile, găinile, dar și păsările cerului, pițigoii, mierlele și alte surate care
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
Mi-a fost fidel, m-a iubit la fel cum l-am iubit si eu. Toate bune până când, într-o zi, dudul meu cărunt, și crăpat de greutățile vremurilor, s-a repezit cu trupu-i bătrân în luciul spân al securii. Dudul a dispărut, iar butucul mi-a gonit păsările casei, curcile, găinile, dar și păsările cerului, pițigoii, mierlele și alte surate care veneau adeseori să-mi privească, să-mi asculte și să-mi cânte copilăria. Sângele dudului alerga printre clopote să
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
luciul spân al securii. Dudul a dispărut, iar butucul mi-a gonit păsările casei, curcile, găinile, dar și păsările cerului, pițigoii, mierlele și alte surate care veneau adeseori să-mi privească, să-mi asculte și să-mi cânte copilăria. Sângele dudului alerga printre clopote să-mi dea de știre că mi-a părăsit ce aveam eu mai scump atunci.” Dudul, câinele Ursei și Salcâmul aplecat sunt, așadar, reperele lui Puiu Răducan în alcătuirea unor proze scurte, fermecătoare prin simplitatea și sinceritatea
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
cerului, pițigoii, mierlele și alte surate care veneau adeseori să-mi privească, să-mi asculte și să-mi cânte copilăria. Sângele dudului alerga printre clopote să-mi dea de știre că mi-a părăsit ce aveam eu mai scump atunci.” Dudul, câinele Ursei și Salcâmul aplecat sunt, așadar, reperele lui Puiu Răducan în alcătuirea unor proze scurte, fermecătoare prin simplitatea și sinceritatea narațiunii. Nimic ostentativ în redarea limpede, tandră, profund emoționantă, a relației cu superbul său prieten lipsit de grai, Ursei
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
din copilărie, am târât-o pe ududoiul ce ducea spre Șasa. I-am făcut o groapă mare, l-am depus acolo și l-am predat Domnului cu procesul verbal. Adio, Ursei! Adio, prieten drag! Toată viața îmi vei lipsi!”. „După dudul din curtea casei părintești și câinele Ursei, salcâmul aplecat din Sudos constituie cel de-al treilea stâlp al copilăriei din Țepești” - mărturisește Puiu Răducan. - „Trepiedul acesta a făcut ca niciodată să nu mă consider orășean, deși, dintre cei peste 62
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
merele în rafturi, pe un singur rând, mere mari domnești, pere de toamnă dar și cele de iarnă din care se făceau mâncăruri delicioase fie de post fie cu carne; pe lemne tăiate după formatul butoiului, erau așezate butoaiele din dud, stejar sau salcâm, totdeauna pline cu țuică adevărată din prune foarte coapte, luate numai prin hâlțânare, doar ce cade . „Nu aveam voie să ne punem cu prăjina pe bietul prun. Socrii mei nici nu aveau prăjini. Dădeau grijă mare fiului
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
ce repezi aleargă Si-n goana lor îmi strigă să cânt Că dorul de vatră de țara mea dragă E mai duios cântat în graiul meu sfânt. Ești vântul ce zburdă agale pe case, Prin vie, prin prun sau prin dud, Ce-mi spune că vorbe atât de frumoase În drumul lui nicicand nu se-aud. Ești Patria mea, și cu mândrie cuvântu-ți rostesc! Povești si doine, toate mă fac mai bogat, Chiar dacă departe de tine trăiesc, Cu tine-nlăuntru orice
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364111_a_365440]