222 matches
-
depărtat de mine că trebuie să le trag înapoi ca pe niște balonașe captive, cărora, dându-le liberă sfoară, s-au lipit de tavan... Și uitând că se întorsese la punctul inițial al vizitei, răpită, de timp și de amintiri, duduca Valeria, tot în picioare, a devenit foarte mobilă."38 S-ar releva, astfel, în procesul în evoluție o altă dominantă: coexistența staticului cu dinamicul. Emilia ar fi o exponentă a primeia dintre ele (corp plinuț "ca un ospăț de carne
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prietenul său cel mai bun, Edgar Nour află că fostul cardinal Ratzinger, actualul Benedict XVI (Benoit al XVI-lea, cum îi franțuzește numele Dan Stanca: "din Rotweiler al catolicismului devenise un pudel blajin pe care-l gâdilau pe creștet toate duducile și toți fârțângăii, funcționari gras plătiți în sistemul birocratic al Uniunii Europene") primise vizita unui misterios reprezentant al Islamului. La puțin timp după aceasta întrevedere, papa va muri în condiții suspecte, evident romanești, de unde și alegațiile numeroase în jurul acestei morți
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nu vrea să audă. Noaptea, în întuneric, orice urmă de curaj îi dispare, mai ales în fața asaltului susținut al elementelor naturale dezlănțuite. (Temerile îi fuseseră alimentate, în prealabil, de istorisirea babei Axinia, care redă, în formă romanțată, îngrozitorul sfârșit al duducăi Safta.) Eroul este catapultat subit într-o atmosferă de coșmar: "O șuierătură de vânt ce auzii fără veste prin horn mă făcu să cred un moment că sunt în mijlocul unei stepe, înconjurat de dihănii". Încatenarea secvențelor generatoare de teroare este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un simplu prosop agățat la fereastră și scăldat de lumina rece a lunii. Naratorul știe să dozeze suspansul, astfel încât, după aparent liniștitoarea descoperire, tânărul este proiectat în teroarea nedistilată degajată de animarea inexplicabilă a unui vechi portret înrămat: "văzui capul duducăi Safta tremurând în privazul de lemn, parcă era capul viu al babei Axinia; și tremura așa de tare, încât și zulufii, și horbotele îi tremurau s-ar fi zis că era cuprinsă de frigurile morții". Detaliile efectelor fizice asupra contemplatorului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
venea sufletul la gură. Să mă răpăd asupra portretului ca să-l pipăi, să mă încredințez de-i adevărat ce vedeam cu ochii, nu puteam, fiindcă picioarele-mi erau paralizate; vrând, nevrând, trebuia să șed în pat dinaintea figurii hâde a duducăi Safta, care din ce în ce se strâmba și tremura mai mult, și a cărei ochi stinși se pironea asupra mea". Paralizia corporală este urmată de o sugestivă hipnoză, executată de temuta figură din tablou, iar starea de tensiune se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
el/ea de naționalitate germană, turcă, romă, evreiască) care să poată constitui un material substanțial al unei antologii reprezentative. O investigație de această natură ne-a condus spre Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala a lui Nicolae Filimon (1861), Duduca Mamuca a lui B.P. Hașdeu (1862), Noapte bună a lui Duiliu Zamfirescu (1886), Un doftor a lui Ion Agârbiceanu (1905), Haia Sanis a lui Mihail Sadoveanu (1908) sau Soleima (1907) și Copca Rădvanului (1910) pentru a aminti doar două din
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o guriță... Dar de atunci au trecut mulți ani, și-n mulți ani am uitat multe feluri de gurițe! N-am uitat numai că Micuța mea mi se părea a fi foarte frumoasă, neînchipuit de frumoasă, frumoasă strașnic!" Așa începe Duduca Mamuca (Micuța) lui B.P. Hașdeu. E prima operă din literatura română, datată 1862, în care am descoperit surprinsă și analizată ce-i drept la nivel superficial o relație afectivă între un exponent al nației române și unul al celei germane
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de distribuția numelui, prenumelui masculin sau feminin, a unei porecle sau a unui supranume. În literatura română, ca și în cea universală, alegerea unui titlu alcătuit dintr-un nume feminin a reprezentat o cheie de lectură greșită. Cititorul a parcurs Duduca Mamuca, Adela, Rusoaica și a descoperit poveștile unor personaje masculine în care femininul e un accesoriu facil. Nu se poate spune același lucru despre Elena, Mara, Pădureanca, Doamna Chiajna, Zvetlana, Enigma Otiliei, Ioana, Domnișoara Cristina sau Maitreyi... Scopul utilizării unui
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fost ultimele cuvinte pe care le-am auzit, înainte să leșin. Despre leșin v-aș putea spune multe, aș avea și răbdarea și priceperea să povestesc. Ținusem un curs la Litere despre istoria leșinului, literatura națională se întrecea în kere, duduci și zambile gata să dea ochii peste cap și să se răstoarne cu umbrelele rochiilor desfăcute în sus. Cel puțin în secolul 19, era prăpăd, nu deschideai o carte fără să-ți cadă una în brațe, jurai că sar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în cealaltă. Surpriză: în pat cu Elena nu e amantul, ci Maria, țăranca devotată, responsabilă cu treburile gospodăriei. Postelnicul se retrage “înjurând cu furie“, împreună cu toată suita; și noi, laolaltă cu el. Să nu-l uităm nici pe Hasdeu, cu duduca lui din 1863; ar fi un sacrilegiu! Naratorul (un pasionat de biliard și fete nevinovate, dar și de mămicile lor răscoapte și ceva mai puțin inocente) pare dependent de leșinuri; un abonat la prăbușirile fizice ale victimelor sale, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,,Foaie de istorie și literatură” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirmă ca teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvela Duduca Mamuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia didactică în calitate de profesor la Academia Mihăileană, militând alături de marile personalități culturale ale timpului pentru înființarea universității ieșene. Vom cita în ordine cronologică principalele opere ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu: Istoria critică a românilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a românilor, proiectată în cel puțin cinci volume, a apărut numai într-un volum și partea întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă Duduca Mămuca, republicata ulterior sub titlul Micuța, dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: Ursita. A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă Răzvan și Vidra. Prima dramă romantică de
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
control și ne-a găsit fără emblemele de la caschete, pe care le îndepărtaserăm pentru efectele lor reflectorizante și ne-a certat spunând că nu respectăm ordinele, că e haos în armată. Atunci i-am spus că din cauza acestui haos locotenent-colonel Duducă a fost împușcat în curte pe Olteniței și că decât să fiu împușcat prefer să fac acest haos, adică să-mi dau jos emblema. S.B.: Și v-a mai zis ceva? I.T.: Mi-a dat dreptate. Cam așa mi-am
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,, Foaie de istorie și literatura” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirma că teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvelă Duduca Mămuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia didactica în calitate de profesor la Academia Mihăileană, militând alături de marile personalități culturale ale timpului pentru înființarea universității ieșene. Vom cita în ordine cronologică principalele opere ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu: Istoria critică a românilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
urmărește ascensiunea eroului central, Dinu Păturică, reprezentantul tipic al ciocoiului parvenit din epocă, paralel cu deposedarea de avere și decăderea lui Andronache Tuzluc, ciocoiul fanariot venit cu suita lui Caragea de la Constantinopol. În antiteză cu Andronache Tuzluc, Dinu Păturică, Chera Duduca (imorală, profitoare), zugrăviți prin prisma satanismului romantic, apar celelalte personaje ca banul C, fiica sa, Măria, Gheorghe, onești, demni, patrioți, dar a căror caracterizare e neconvingătoare. Alte încercări de roman vădesc o stagnare în dezvoltarea speciei până la momentul Duiliu Zamfirescu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
să-mi fie rușine că le-am povestit despre acea emisiune? Oare n-ar fi fost mai bine să le povestesc în detaliu știrile de pe TVR Cultural? Românii e deștepți Obrăznicăturile dulci de la Ieși Radu Pavel Gheo „ Cert e că duducile știu să-și poarte bucile...“ (Emil Brumaru) De când am nimerit prima dată la Iași, bănățean blând și liniștit, m-a impresionat stilul semi-agresiv în care își impun personalitatea femeile capitalei culturale a României. Dovadă va fi fiind și faptul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
doi indivizi, bărbat și femeie, reproduși la infinit. De cine am mai rîde? Pe cine l-ați mai încondeia la securitate? Cine ar mai fi judecătorul care arată fundul publicului? La cine ne-am binocla cu lăcomie cînd decolteul unei duduci joacă zglobiu?! Și, mă rog, chestii din astea. Eu vreau lumea așa cum este, cu indivizi care, fiecare în parte, constituie un microunivers, irepetabil. Ernestina și Zenaida sînt unice, deși lumea este plină de femei care oferă cam aceleași servicii. Zenaida
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
perioada domniei lui Gheorghe Duca (1679), Mihail Sadoveanu construiește o tipologie pelerină („monahi, răzeși, mojici, babe descântătoare, slăbănogi de toate felurile”), care se încheie cu prezența lui Vodă, a curții sale și a „cinstiților boieri și jupânese cu coconii și duducile lor, cu fețe luminoase și straie scumpe” (Sadoveanu, 1955 : 230). Cercetătoarea Violeta Barbu notează faptul că foarte mulți cronicari străini în trecere prin principatele românești în veacurile XVII-XIX au lăsat „note pitorești” despre acest tip de evenimente, iar „istoria recentă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Nicolae Dinu; Cristina Teodora Dirjan; Aurica Diti; Constantin Dobre; Florin Dobre; Niculae Dobrescu; Viorel D. Dobrișan; Virgil D. Dobrițoiu; Ion Dogeanu; Orlando Constantin Dragă; Pavel Dragoman; Ioan Dragomir; Ioan Dragovei; Adriana Dragulin; Robert Iulian Dragan; Eugen Drăghici; Cristian Drăghici; Constantin Duduca; Victor Duica; Maria Duhan; Adrian Ionel Dumanschi; Gheorghe Dumitrașcu; Gheorghe Aurel Dumitrașcu; Costel Dumitru; Natalia Dumitru; Alexandru Dumitru; Constantin I. Dumitru; Ionel Dumitru; Gheorghe Dupalau; Romulus I. Durca; Doru Enache; Gheorghe Enache; Nicolae Enachioiu; Venera Enescu; Alexandru Epure; Daniel Eremia
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
a românilor", proiectată în cel puțin cinci volume, a apărut numai într-un volum și partea întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă "Duduca Mămuca", republicata ulterior sub titlul "Micuța", dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: "Ursita". A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă "Răzvan și Vidra" (1867). Prima dramă romantică
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
Doamna Bovary • Nana Emile Zola, Nana • Marie Charlet și Myriam Pierre La Mure, Moulin Rouge • Thaïs Anatole France, Thaïs • Sonia / Sofia F.M. Dostoievski, Crimă și pedeapsă • Manka, Tamara, Katka, Jenia, Liubka, Niura, Pașa, Zoia, Vera, Sonka Alexandr Kuprin, Bordelul • Chera Duduca Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi • Chira Chiralina Panait Istrati, Chira Chiralina • Didina, Voica, Sinefta Eugen Barbu, Groapa • Lara Boris Pasternak, Doctor Jivago • Komako Yasunari Kawabata, Țara zăpezilor • Chyio / Sayuri Arthur Golden, Memoriile unei gheișe • Yoko Takeo Arishima, Această femeie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și Myriam Hayem (Pierre La Mure), Lara (Boris Pasternak), Delgadina (Gabriel Garcia Marquez), Maria (Paulo Coehlo), Lucia (Arthus Japin), Yoko (Takeo Arishima) gheișe: Komako (Yasunari Kawabata), Sayuri (Arthur Golden). Din literatura română, am desprins câteva figuri interesante de ibovnice: Chera Duduca (Nicoale Filimon), Chira Chiralina (Panait Istrati), Didina (Eugen Barbu). Dintre practicantele sexului plătit în bordeluri, în hoteluri și pe străzi, am surprins pe: Manka, Tamara, Jenia, Liubka ș.a. (Alexandr Kuprin), Sonia (M.F. Dostoievski), Béné (Bénédicte Diéval), Belle de Jour și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
confortabile de viață. Nuanțarea psihologică a comportamentelor de curtezane și de pseudocurtezane a fost posibilă prin conturarea unor personaje din literatura universală: Manon Lescaut, Marguerite Duras, Marion Delorme, Victorine, Thaïs, Esther, Fantine, Delgadina, Komako, Sayuri, și din literatura română: Chera Duduca, Chira Chiralina ș.a. Pseudocurtezanele bordelurilor și amatoarele străzii Veche de când lumea, prostituția sau practicarea interesată a sexului (contra cost) a marcat, în anumite perioade, sau a pigmentat viața socială. Nevoia de evadare din familiile monogame și poligame, chiar din haremuri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-a hotărât asanarea locurilor de pierzanie, bordelurile s-au desființat. Drept urmare, unele locatere au învățat meserii, altele, între timp, au murit, altele s-au sinucis, altele, printre care și Liubka, au hoinărit vagaboande pentru a-și câștiga existența. Chera Duduca Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi Nicolae Filimon (1819-1865) s-a remarcat în lumea artistică românească în calitate de muzician și de critic muzical, în lumea literară ca jurnalist, culegător și prelucrător de basme și, în mod special, ca scriitor talentat, fiind
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
demnitar ce servea bucatele), serdar (demnitar cu atribuții militare), apoi de ispravnic (conducător al unui ținut) și i-a oferit-o pe fiica lui ca soție. Personajul care se inserează perfect mediului fanariot decadent și care ne interesează este Chera Duduca (chera = stăpână), amanta sau țiitoarea lui Andronache Tuzluc. Postelnicul se aruncase cu frenezie în brațele desfrânării, dar față de Duduca avea un sentiment puternic și posesiv de dragoste. Această Veneră orientală, cum o numește autorul, ieșită din rămășițele spulberate ale populației
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]