467 matches
-
i se desprinseseră de pe spate și de pe ceafă. Avea herpesuri pe mâini și picioare. Tușea toată noaptea, adesea scuipând sânge într-o batistă care ajunsese pătată permanent, o bucată de pânză dezgustătoare care zăcea pe podea lângă patul lui și duhnea. Jackson își petrecuse pe mare cea mai mare parte a vieții lui adulte, făcând înconjurul globului de nenumărate ori, dar cu toate acestea profunzimea experienței nu adusese după ea și o profunzime a înțelepciunii. Era grosolan, violent și meschin. Ori de câte ori
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
secret „unde nu avea să-i găsească nimeni”. Ochii lui Jackson se rostogoleau ca niște mici luni, marmorate cu vene, înotând într-o mucoasă groasă, translucidă. Avea dinți negri tot atâția câți albi, și multe goluri între ei. Trupul îi duhnea a catran de pin, din acela care se amesteca cu cânepă veche pentru a se face câlți. Firește, Billy refuzase această întâlnire. - Miroase a moarte, a zis el. Cunosc mirosul ăsta. - Nu trebuie să-l bagi în seamă, a spus
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
simplă înnădire de anecdote de rușine, atârnate în toată mizeria lor pe frânghia de rufe a unei povestiri descusute, el a încercat să ridice la nivelul de "carte" tot ce nu se poate scrie pe hârtie, ci doar dacă se duhnește pe șoptite, în clipele de dezmăț, într-un sobor de proxeneți, de prostituate și de degenerați sexuali care își petrec viața între bordel, balamuc și ospiciu. Arama pe față Și ca să nu se creadă că exagerez, spicuiesc la întâmplare din
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
eticiste, Legea trupului și Legea minții, sunt de-a binelea rătăcite într-o epocă străină de firea lor, în care scriau Hortensia Papadat- Bengescu sau Camil Petrescu, și în care autorul lor nu putea face decât figura unui moralist naiv, duhnind de spirit popesc, fără nici o legătură cu emancipata societate românească dintre războaie. Ce cale s-ar fi cuvenit să urmeze Agârbiceanu ca să scape de blestemul comparațiilor? Popa Man e simțită ca o combinație de Caragiale din Păcat, Slavici (tatăl ciudatului
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
ro. Despre o asemenea imagine a avut parte chiar ministrul turismului aflat în inspecție, pe Litoral. La ieșirea din Vama Veche, Florin Jianu a dat nas în nas cu câțiva tineri care au deschis deja sezonul. Unul dintre ei, care duhnea a bere, a ținut să întâmpine alaiul ministrului cu pantalonii în vine. "Vrei să ți-o arăt?", l-a întrebat tânărul pe Jianu și, fără să aștepte răspunsul, i-a arătat penisul. (Foto:replicaonline.ro)
Primire șoc în Vama Veche pentru ministrul Turismului, Florin Jianu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33769_a_35094]
-
ultima vreme au apărut tot mai insistente îndemnuri să o lăsăm mai moale cu rememorarea ororilor petrecute pe vremea comunismului și să trăim cu seninătate clipa. Am vrea, dar rana din pulpă nu ne lasă. Pe de altă parte oficine duhnind a secu îți stârnesc lehamitea preluând vajnic teme anticomuniste. De ce e musai ca ținerea de minte să fie un păcat? La împlinirea a 20 de ani de la înfrângerea Germaniei hitleriste, Putin publica în Le Figaro (7 mai 2005) un articol
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3047_a_4372]
-
a fost un Noe. A pus toate creaturile lui Dumnezeu în Arca sa și a cuprins acolo și muzica, tot ce e al naturii, al respirației, de la sorii care luminează ori care au expirat de mult, până la plantele care mor, duhnind. D.P.Mozart este cel care-i scria tatălui său că e prea religios ca să poată trăi ca ceilalți tineri de vârsta sa. Și tot el, într-o altă scrisoare, îi mărturisea că "natura vorbește în mine tot atât de tare ca în
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
încetul: - Ei drăcie, bombăni popa; ce zici, finule, nu-ți pare că are un gust coclit? - Știu eu, nașule, se feri Ilie - dacă ți se pare sfinției tale, trebuie să fie așa... Mai gustă popa, mai gustă Ilie. - Apa asta duhnește a ceva, hotărî părintele Grigore. Să știi, finule, că i-ai menit a rău. Prea ai lăudat-o că e bună și rece; și-a întors Dumnezeu fața de la dânsa, cum și-a întors-o de la mine mai demult. Ia
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
își împrăștie în văzduh feromonii. Vîntul fecundează pietrele, lichenii întins pe lespezi sexul morții. Țîșnește incendiul cerului printre chiparoși. Gol mineral... Bem pămînt cu glandele lacrimale. Un țăran își mîna scroafa pe sub aluni, ritul ei adulmeca trufele îngropate sub frunze duhnind că glandele vierului ancestral. Amușinam cu nările dilatate sub pojghița nopții transpirația propriei noastre absențe.
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
Empire State Building cât un stâlp electric pe mal, de unde toată poezia lumii se vede ca o pășune. Astfel m-am întors la începuturi. * Pe mal, biserica Sfântul Mihail coborâse de pe picioroange, copiii cu praștia îi crăpaseră vitraliile. Cafeneaua Insomnia duhnea a urină și a poeți descompuși, în clubul Zorki pianele se stricaseră, la barul Rivers dimineața lichidă avea culoarea pereților de spital, pe terasele de la obeliscul Carolina fusese trasă la sorți apocalipsa de început de mileniu. Însuși regele Mathias venise
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
mai întors și am rămas pe arca de-o vecie, bătuți și duși și-ntorși de-un veșnic val. debusolați de-atâtea echinoxuri noi niciodată n-am ajuns la mal. mumificat stă-n prora - căpitanul. din pipa lui nu mai duhnește fum. ne înmulțim incestuoși, ca melcii iar pe cei morți îi devoram, pe drum. cred c-a ajuns la țărm ornitorincul. el este semnul nostru cel perplex care și astăzi se mai demonstrează că noi suntem de modă...unisex. lansez
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
buretele îmbibat cu oțetul urii de Dumnezeu. Antrenamentele de zi cu zi, de la genuflexiuni și flotări la statul într-un picior, de la săritura ca broasca la cățăratul pe pereți ne pregătesc să ajungem cît mai grabnic atleți ai lui Belzebut. Duhnim a groază de toți și de toate, de scîrbă pentru toți cei ce ți-au fost dragi. Icoanele din adîncuri le ardem în mijlocul camerei pe un rug de împunsături, scrîșnete și gemete înfiorătoare. A mai rămas ceva? Smulge-l și
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
prunci, conserve desfundate,/ În case-i fum, tăcere și strâmtoare,/ Femei în uși, privind desfigurate.// Prin curți sunt sute de drapele:/ Cămăși, batiste, largi tricouri,/ Sudoarea acră suie către stele,/ Trecu un tren, rămân ecouri.// Din fabrici ies tendoane salariate,/ Duhnind a benzolină și bitum,/ Ca inima din veac, motorul bate,/ Furnale scuipă zgomote și fum.// Iar ei privesc. Departe fuge viața,/ E-o barieră-n drum, sau poate-o mare./ Tac umbrele și curge dimineața,/ Ca-ntr-un canal de unde
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
se vinde orice. ?i duhul prostimii și mama și tata. E-o necuprindere zona plăcerea uitarea cu toate poftele ei. În Imperiu să te înțelegi cu Imperatorul. Să fii arheolog și etnosociolog. Desigur doar amator în urzeala acestui nou început duhnește a vid Doamne înțelepțește-ne azi! IOAN ȚEPELEA Fratele meu Nu-mi ești frate?! Nici tu nu vii din copilărie? Adică fluiditatea gândului meu nu se purifică la inimă ? Ce cod vibrează-n stânca cea dură ce alt ego mă
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
oamenii de bază ai corporației, și să nu vă mai angajeze nimeni după aia? Să vi se năruie cariera, să vă lase nevasta, să ajungeți un paria al societății. Mestecați gumă Orbit cu afine și rodie în orice-mprejurare. O să duhniți a țuică de la 800 de kilometri. Fără glumă, e verificat și paraverificat. Să nu ziceți că nu v-am spus.
Cum să miroşi a ţuică fără să fi băut by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19329_a_20654]
-
trup/ înghițind dumicați mari din trupul tău de fecioară/ arătându-te cu degetul și spunând:/ vedeți, voi neamuri ale lumii/ o curvă deșucheată, o mașteră/ care-și ucide pruncii și-și devoră bărbații/ Aceasta-i România./ Cuvinte puturoase, slove ce duhnesc a hoit/ semănând pretutindeni ură și scârbă/ pentru tine, Românie, patrie fără noroc/ în care Dumnezeu și-a uitat speranțele”. -------------------------------- Petru Vasile TOMOIAGĂ 21 februarie 2017 Timișoara Referință Bibliografică: Petru Vasile TOMOIAGĂ - OCHIUL NEADORMIT AL BUFNIȚEI - UN NOU VOLUM SEMNAT
UN NOU VOLUM SEMNAT DE ION MARIN ALMĂJAN de PETRU VASILE TOMOIAGĂ în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384832_a_386161]
-
cu sângele pierii? Pământ udat cu lacrimă de mamă și odor, purtat în suflet, pe mâini și pe picioare, de cei copii, ce rar, își duc pașii-n pridvor, e-n suferință neamul românesc și doare. Din guri de mameluci, duhnește-a putregai, cât să mai îndurăm minciună, lacrimă amară? Câțiva ce-și spun „fii” ai acestui picior de plai, dar, sistematic, ne fură, ne înșală și ne-omoară. Credința și răbdarea ne-au ajutat autocontrola. Luați, voi, seama, cei ce
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
fericire. Ori, din păcate. Așa că trebuie să merg mai departe. Unde, nu mai contează. BAGAJELE SUNT FĂCUTE, IAR TRĂSURA E LA SCARĂ. Nu trebuie decât să cobor și să urc! Restul e viitorul. Călătorie sprâncenată, prietene! E o zi care duhnește a albastru și nemărginire: ființele există de la cap în sus, iar lucrurile de la nume mai departe. Vocea umană lasă dâre sonore în atmosfera îmbâcsită de lesturile toride ale verii. Fiecare individ ”răsună” clar și distinct. Fără dubii. Filtrată de simțuri
58 (CINCIZECI ȘI OPT) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383945_a_385274]
-
ochilor ei, iar una dintre ele murise la frageda vârstă de șase luni. Această sarcină nu poate să-i umple inima de bucurie, soțul ei și-a dorit mereu baiat. Ziua trece uimitor de repede și Alexandru intră in odaie duhnind a alcool. Magdalena așează bucatele pe masă, asa cum o face de fiecare dată, tot ce este mai bun pentru soțul ei, o masă sărăcăcioasă dar gătită cu drag pentru copiii ei. Dintr-un căuș de fasole făcuse o ciorbă
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
verificat actele, vă rog să le înapoiați și să ne lăsați în pace, că ne grăbim! --Hopaa! Ai auzit, Bârneață? Ia miroase și pe individul din spate! Când deschise portiera și se apropie de Buhăianu, Bârneață țipă: auu, șefu’, ăsta duhnește ca o budană împuțită. Așa am avut noi o budană cu boască stricată și tata... --Lasă poveștile, Bârneață! Avem trei infracțiuni: două, șoferul, (depășirea vitezei legale și conducerea în stare de ebrietate), iar individul din spate, ultraj la adresa organului în
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
iar mama Lăzărica care era prezentă la eveniment avea să se căsătorească în curând. Tărziu în noapte petrecerea a luat sfârșit, când toții nuntașii, gălăgioși și plini de voie bună, se îndreptau spre mașinile lor, un bărbat zdrențăros și murdar, duhnind a mahorcă proastă și a nespălat, beat, abia se ținea pe picioare, le-a tăiat calea: -N-aveți să-mi dați un leu? -Glasul dogit și incoerent i-a făcut pe băieți să se oprească, cândva îl mai auziseră. Au privit
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]
-
oase lovitura,Și mi se taie vlaga din rărunchi,Și capul meu parcă o ia de-a dura.Căci tu mi-ești ... XIX. FIȘA DE CADASTRU, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017. Cînd va duhni și sila ca varza în butoaie și-or să se ude-n stradă batistele cu spirt, va izbucni ca floarea speranța din gunoaie, vor chefui fantome domnești în orice birt. Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă, să calci
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
înot. În fond și pîn-la urmă, mansardele sînt goale acolo sus în cerul mai bun din cîte sînt; dac-ai ratat "răcoarea" ai șansa prin spitale să te înscrii la casă prin luare de cuvînt. Citește mai mult Cînd va duhni și sila ca varza în butoaieși-or să se ude-n stradă batistele cu spirt,va izbucni ca floarea speranța din gunoaie,vor chefui fantome domnești în orice birt.Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă,să calci de dimineață
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
din vina lor. Se cred prea importanți. ROMANCIERUL. Ce să scrii despre locul ăsta idiot, unde toți vin doar să se zbenguie, în vreme ce târgoveții nu mai știu cum să le intre-n voie pentru a le goli, în schimb, buzunarele? Duhnește a parfum, a doagă și a pârțuri; dacă nu mori de tânăr, este aproape imposibil să nu devii o hahaleră. Sau să nu ajungi nimic. Precum Actorul. Aidoma Filozofului. Nu mai public de mult, mi se spune Romancierul în derâdere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
în picioare pe ladă, să-ndese mai bine lucrurile. Să știi că fără cufărul ăsta nu plec. Mai bine mă las să mă rușineze osmalâii. La auzul acestor vorbe Vodă cedă, îl chemă pe Vasâle, feciorul de casă care încă duhnea groaznic a vin, îi porunci s-aducă o frânghie, legară cufărul cu ea și-l scoaseră pe fereastră, Iăsându-l încet în curte, unde aștepta Ximachi, cu rădvanul data de drum. — Plecați, Măria-Ta? - făcu feciorul, după ce coborî cufărul. — Plecăm, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]