1,466 matches
-
al țărilor-surori de pe ambele maluri ale Prutului, poetul se străduiește să afle calea comună de înțelegere, de comunicare frățească directă, de la suflet la suflet, cu toți cititorii săi. Și se cuvine evidențiat că prin ideile ardente dezbătute, prin tăria și duioșia graiului și a simțirii, Iacob Cazacu-Istrati reușește să se afirme în chipelocvent pe tărâmul fierbinte al cauzei reunirii Basarabiei cu pământul străbun al Patriei, de la sânul căreia a fost cu brutalitate smulsă în momentele de grea cumpănă ale istoriei noastre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
factură foarte diferită de primul și cu un lirism mai accentuat, baletul, de fapt teatrul-balet este o poveste despre o țară a minunilor, unde se petrec situații de viață obișnuită, la care toți reacționăm intuitiv asemănător. E vorba de singurătate, duioșie, tristețe îndeosebi, și despre inevitabila moarte, care până la urmă face parte tot din viață. Spectacolul este o metaforă care poate fi văzută drept o alternativă la decepție și la incapacitatea de a depăși de unul singur, singurătatea din lumea întreagă
Bravo, Dans Vortice! by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83431_a_84756]
-
a autorului în limbaj, în stilurile practicate la vedere, în manierele în care s-a instalat. Într-adevăr, iată-l pe Arghezi: "știa dezbrăcată la patru ace/ fel de fel de feluri de vino-ncoace/ care mai de care/ de duioșie și de-a mirare// știa de toate și mai ales/ cum se sărută fierbinte și des/ din cap până unde ți se face rușine/ (să spui - altfel e-atât de bine)// știa mai cu seamă/ să se topească și să
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
deprinderile. Sau rânduielile. Dar, mai ales, comunicarea, a cărei miracol nu constă doar în faptul că le găzduiește ori le focalizează, nici că le zgândăre emoțiile, sentimentele, ideile, ci că în dialog se cuibăresc treptat atâtea și atâtea provizii de duioșie. Sebastian Crăciun a cules 51 de buchete de păreri, pe care le-a pus parțial în unde, transmițându-le ascultătorilor fideli ai canalului România Cultural și care, la un moment dat, ca niște proverbe, pot înmuguri și înfrunzi spectaculos: pe
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
să fug de o asemenea dragoste, mi-e teamă că o să mă obișnuiesc să fiu iubit și nu o să mai pot trăi fără asta. Când te văd, ființa ta are un fel de fosforescență care îmi inundă sufletul de încântare, duioșie și dragoste..." (pp. 179-180) Mirela Stănciulescu este o prozatoare instruită și sensibilă care știe cum să își fidelizeze cititorii. Cu siguranță viitoarele sale romane vor confirma calitățile indubitabile ale scrisului ei.
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
și George Enescu (ora 11,00); recitalul în care pianistul Murray Perahia a electrizat - pentru a câta oară? - publicul de la Ateneu cântând Bach, Beethoven, Schumann, Chopin, implicat ca de obicei intelectual și afectiv în actul creator-interpretativ, trecând cu repeziciune de la duioșie la impetuozitate, de la jubilație la meditația existențială sau revărsându-și potențialul energetic în șuvoaie compacte de sonorități modelate printr-un act aproape sacrificial; last but not least, concertul Filarmonicii Regale din Londra dirijată de Cristian Mandeal a încheiat zilele festivaliere
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
de braț, mai cu voe, mai fără, și ți-o duce de-a dreptul la closet (spre râsul și uimirea ei). În fine, totuși izbuti să-și dreagă glasul și după aceasta cântă acompaniată de mine câteva lieduri cu multă duioșie în glas. Între timp se deslănțuie o furtună puternică, iar Regina pregătindu-se să plece își ia rămas bun de la lume. Dar pas, să poată ieși în curte unde turna cu găleata, iar curtea fiind strâmtă, nu îngăduia mașinei regale
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
văzut. Discret dialogul lor. Intensă emoția. Într-o cheie credibilă, justă, într-o egalitate de forță. Tonul alb al personajului interpretat de Rodica Mandache, resemnat de neputința de a mai interveni pe ceva apus de mult, descoperirea, parcă, a unor duioșii pe care le simte atunci, sub ochii noștri și tonul cuantificat, folosit cu o decență aiuritoare de Sebastian chiar în propriile note, care nu părăsește nici o secundă jocul lui Marius Manole. Un joc matur, extraordinar de profund, plin de conținut
Jurnal intim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8149_a_9474]
-
tău blajin ce știe/ Să mângâie obrazul meu,/ Mă va căta mereu, mereu,/ Și va depune'n poala lui/ Stângi vitrege'n amurg de soare.../ Ce faci tu, dacă mă răpui?/ O, Doamne, ce-ai să faci? Mă doare..." Între duioșie și descompunere, aceeași durere. Crudă și călătoare. Cum simte carnea, cum umblă vîntul...
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]
-
Pe scurt: cum rămâne? - Nici cum! Două cuvinte-ghilotină - atât. Bunica Parmenia părăsise terasa cu demnitate, se apropiase de bărbatu-so, Călindrosu, și-i zisese, ca să audă numai el: - Unde mergi, mă, Iosâpule? - Laaaaa-ooo-votcăăăă, mamă, răspunsese el cântând cu un fel de duioșie cuvintele... Te jignesc cumva? Da? Bine, atunci, renunț - mă duc să sorb un Alexandrion, ca să nu-ți stric prestigiu', doamnă. - Nu-ți mai vine mintea la cap... - Se teme de pustietatea de-acolo, doamnă. Așa că, nici o șansă... - Hai acasă, că
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
de ani, punându-mi / dintr-o toană primii ochelari ai mamei, / ochii mei râzători de adolescent / n-au întârziat a plânge, investiți / de scurtul și opacul viitor al zării. // Departe în vârstă și pe continent, / mă pierd azi în limpedea duioșie / ce, din altă lume, mă sprijină în lume. / Și uneori îi vorbesc mamei într-o limbă / pe care n-am învățat-o de la ea. Creația mea poetică se va încheia oare... în coadă de pește? Trezirea la conștiința critică, spre
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
sunt altele. Ludicul se dilată la maximum și e scos din zona reflexivului. Marian Râlea, de minune în acord cu harul său nativ, creează în Vladimir un personaj total desprins de cotidian, imponderabil, de o ingenuitate dezarmantă, înzestrat cu o duioșie de clovn plutitor, mistic, învăluit într-o aură de mister blagian. Constantin Chiriac, un histrion desăvârșit, își reformulează jocul în funcție de noul partener, elimină orice aderențe la real ale personajului, acesta devine mult mai mobil, mai aerian, pierzându-și și bruma
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
intensă: clipește, vorbește într-o limbă necunoscută și face gesturi largi și precise adresate unei lumi invizibile pentru mine. Îi pun un cântecel de Schubert și îl Ťcriticăť dirijând în contratimp cu mișcări categorice. Nu îmi inspiră deloc fragilitate și duioșie, ci forța unei entități care beneficiază de avantajul Necunoscutului. Când îl strig pe numele lui omenesc, îmi zâmbește de sus, cu o ironie devastatoare, ca să simt întreaga mea lipsă de fantezie. Indiferent ce mi se va întâmpla în viitor, aceste
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
minuțioasă și totodată sclipitoare în meandrele alcătuirii sale compozit-unitare, cu un profil negreșit personal, sugerîndu-ne un calambur galic, între chat și chatoyment! Mișcîndu-se de-a lungul și de-a latul literaturilor, poetul s-a oprit la referințele pisicești cu o duioșie pe care umorul n-o diluează ci o conservă precum o "metodă" de ordin moral. Totul apare proaspăt, ingenuu, îmbiindu-se unor sensibilități congenere. Pedanteria onținută în titlu și în subtilu (Bucăți feline în felii strînse la un loc de
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
simți o gheară, / în timp ce carnea-i smeadă, o simți cum / emană un mortal parfum" (Charles Baudelaire). Cu o fantezie zglobie pe o tramă mitologizantă: Mi-ar trebui un bun penel / Pentru a-l zugrăvi pe el, / Pe mîțu-mi plin de duioșie, / De mlădieri, de farmec, - și e / Vădit că nu am har; dar, cel / Puțin, pot spune că pe-acel / Zeu, Amor, îl întrece-n fel / Și chip, la chip și-n gingășie, / Mîțul meu. // Că nu s-ar mai schimba
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
mai păstrează rolul principal din vechea distribuție. În locul regretatul actor Daniel Petrescu îl veți putea vedea pe Dukasz Peter, iar rolul jucat de Alexander Ternovits a fost preluat de Valentin Ivanciuc. În această formulă, spectacolul pierde, cred, din inefabil și duioșie, dar câștigă în rigoare“, a precizat, în conferință de presă, regizorul Sabin Popescu. Spectacolul se va juca In memoriam Daniel Petrescu și, între cele mai frumoase omagii aduse devotamentului față de T.N.T. , prezența portarului Nica Lazăr, cel mai vechi angajat al
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
și și-au atribuit rodul minții lor. Profesorul universitar dr. inginer Mircea Bărglăzan, fiul și continuatorul operei reputatului specialist care a fost tatăl său, profesorul dr. Aurel Bărglăzan, îmi vorbește despre celebrul politehnist timișorean în cuvinte simple, firești, și cu duioșia impusă de amintirile care-l încearcă de decenii. Profesorul Mircea Bărglăzan, care cu niscaiva ani în urmă a împărțit cu semnatarul acestor rânduri un pupitru într-o sală de clasă primară, este acum unul dintre prestigioșii dascăli la Universitatea Politehnica
Agenda2006-11-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284862_a_286191]
-
cartiere atât de familiare, dar despre care puțini ar putea să spună de ce se numesc cum se numesc. Cine nu știe poate afla, oricum, consultând cartea lui Andrei Pippidi. Se va și amuza citind despre nume de străzi ciudate ca Duioșiei, Entuziasmului, Cretei, Tăbliței, Condeiului sau despre cum a evoluat numele altora potrivit „virajelor capricioase ale istoriei”. Astfel o mare piață bucureșteană a fost pe rând Piața Adolf Hitler, Piața Roosevelt, Piața Stalin și acum Piața Charles de Gaulle. Iar statuia
Solidar cu Andrei Pippidi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4294_a_5619]
-
chinui. Tot nu-ți place ție la câmp și nu te pricepi. De ce să te mai târâi după mine degeaba. Ia traista și du-te acasă. Mă descurc singură. Vorbea încet și ochii ei se umeziseră și luceau de plăcere, duioșie și bunătate. Răsuflă liniștită, ridică fața, împăcată în gândurile ei și, întorcându-le spatele, păși hotărâtă spre poartă cu pas cumpănit și măsurat. Zăpăcită și speriată de schimbarea bătrânei, Cerboaica se repezi pășind hotărâtă după soacră-sa. CAPITOLUL 8 Șoseaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
la Mitropolie. Nu știa nici cum, nici când ajunse pe maidanul din fața depoului. Ar fi avut poftă să-și umfle pieptul și să-nceapă să cânte. Pășea singur prin beznă, cu starea aceea năucitoare de cutezanță, răzvrătire a sângelui și duioșie fierbinte, răspândit în toată ființa lui de ființa Irinei, de grija și spaima pentru tatăl ei, care era grija și spaima și bucuria pentru ea, stăpânit de gândul că s-a-ntâmplat ceva care schimba dintr-o dată totul între ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
spațioase, prin care frați de-ai mei gemeni se plimbă... (Liniștiți și neliniștiți) Oglinda este memoria care nu trăiește în trecut și nu iartă, ci practică o intransigență verticală: Contemplu pe cineva ruinat, în oglindă, cu un vag lustru de duioșie, fiindu-mi cunoscut, un cunoscut pentru care altădată aș fi sărit și în foc: am îmbătrânit, nu glumă. (Aplauze) Amintirea este o prezență absolută. Se știe, doar, poezia este "fiica memoriei"39 și mama vitregă a viitorului. Cum să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Noi am crescut, vom avea viața noastră și ei ce vor face? Aveau nevoie doar de un impuls, Îl cunosc bine pe tata. Ajunse În camera de hotel Andreea se aruncase de gâtul mamei sale și-i spusese cu mare duioșie: Ești o mamă și o femeie minunată, ai tot dreptul să fii fericită.
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
iubirea se dezlănțuie în uragane, iar dezrobirea pândește la orice cotitură a vieții. Nimic nu e însă mai mișcător și mai nobil decât acest zbucium peste care plutește sufletul fatalității antice. Îi ierți și frenezia și nevroza și o mare duioșie și milă ne cuprind în fața condiției umane care între două nuanțe a creat această sublimă frământare fără rost, ca o protestare împotriva liniștii eterne ce o așteaptă”. În paginile consacrate Femeii în fața oglinzii întâlnim aceeași imagine a ascunderii misterioase, scriitura
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sentimentală prin îmbinarea analizei, prin care, odată cu atitudinea sinceră până la cinism față de fenomenul sufletesc, și în special față de feminitate, iese din romantismul și subiectivismul obișnuit al literaturii feminine.” Deși materialul este exclusiv feminin, atitudinea scriitoarei e virilă, fără sentimentalism, fără duioșie, fără simpatie chiar, pornită din setea cunoștinței pure și realizată prin procedee riguros științifice fără dulcegării. Ape adânci, Sfinxul și Femeia în fața oglinzii formează prima etapă a literaturii scriitoarei, a lirismului pur și a autoanalizei incisive, după aceste opere se
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
la modul general, că iubirea lor crește pe tot ceea ce există dincolo de interesele cotidiene, de obligațiile familiale (ori sociale) pe care trebuie să le „onoreze”. Poate că el, Profesorul, își regăsește în Teodora „partea feminină” a „eului profund”. Blândețea și duioșia, pe care nu și le-a atribuit vreodată lui însuși, le află împlinite în ființa femeii iubite. Dar nu cumva se caută în calitățile ei, ca astfel să se iubească pe sine într-un mod mai puțin „vinovat”? Un fel
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]