266 matches
-
se numește, Iar sunarea slabă, tare, Iscă-se din vreo mișcare Și cum numai chiar ce este, într aievea, nu-n poveste, Poate fi și în mișcare, Musai că orice sunare Trâmbițează că ceva Află-se pe undeva. Sunături, duium, duium, Spre urechi își taie drum Acolo, de cum pătrund, Rareori de se ascund, Bucuroase trec în guri, Dar... cu chip de numituri, Pe temei nezdruncinat, Celora de le-au iscat Și mai cui, în vreo măsură, Dovedește legătură Cu pricina ceea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Conform documentelor, fetele de la liceul ortodox au prestat și această muncă. Tot în 1943, primarul orașului, prof. Constantin Capră, a cerut conducerii liceului 5 fete pentru a face muncă de secretariat. În arhivele acestui fond sunt astfel de exemple cu duiumul dar ne-a mai reținut atenția și faptul că la începutul anului 1945, conducerea liceului punea la dispoziția rușilor întreaga clădire în eventualitatea constituirii unui spital militar de campanie, lucru care, din fericire, nu s-a mai întâmplat. Nu putem
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
puțin despre teatru, pur și simplu ca să o situez pe Clement în context, ca să-i pregătesc intrarea în scenă. Nu era așa cum o judecau ceilalți; nici admiratorii și nici inamicii ei - și avea și de unii și de alții cu duiumul - nu au apreciat-o cu obiectivitate. Se lupta ca o leoaică pentru cei la care ținea, și până la urmă a devenit de-a dreptul imorală; mințea și înșela de dragul lor, călca peste cadavre. Pe mine m-a iubit și sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
imaginație și realizam practic orice doream cu sau fără modele. Visam cu ochii deschiși. Mă visam mecanic de locomotivă când realizam un model de locomotivă, marinar la zecile de modele realizate de vapoare sau corăbii cu pânze. Vise aveam cu duiumul. Îmi plăcea tâmplăria, îmi plăcea să cioplesc și să visez. Era vremea imaginației de care însă nu am scăpat niciodată. Tot in clasa a V-a mi-am desenat portretul, în creion, de mai multe ori și din mai multe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
publicației Santinela Dobrogei era reluată în discuție situația demografică existentă în satele și orașele Dobrogei. În cuprinsul acestuia se deplângea faptul că "străinii orientali, cu aceleași tendințe și apucături ca ale evreului din Moldova, pe fiece zi se oploșesc cu duiumul prin sate, să nu mai vorbim de orașe, unde glasul românesc abia se mai aude"1811. În opinia autorilor articolului "din primele momente ale reintrării noastre în stăpânirea acestei provincii, ideea de naționalitate și patriotism trebuia să fie călăuza noastră
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cineva se tot întreabă după o ceartă cu una dintre asistente: ,,Noi toți suntem nebuni? Numai câțiva suntem sănătoși?’’ Nu a primit nici un răspuns. Aici, se pare că e începutul și sfârșitul lumii. Este...? Un singur medic tratează bolnavi cu duiumul și nu numai pentru bolile de plămâni! Mor oamenii ori revin după ceva timp, suferind de aceeași boală ucigătoare. Această boală încă mai este prezentă masiv în zona de sud a țării și este tratată în același fel, ca în
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
ci episoadele literaturii române vechi erau discutate și contextualizate în ansamblul fenomenului literar național. E drept, încercările se dovedeau încă timide, deoarece "iepoca" nu se arăta de loc îngăduitoare. Constrângerile ideologice retezau cu tăișul lor nemilos elanuri, interdicțiile funcționau cu duiumul, iar accesul la fondurile secrete era menținut cu încăpățânare în vigoare, ceea ce nu permitea restituirile necesare. În plus, lagărul ridica alte și alte rețele de sârmă ghimpată spre lumea occidentală, cea care își pusese amprenta binefăcătoare asupra modelului nostru cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Dacă va fi cazul, au cu cine să se răfuiască. Inexplicabilă concepția celor care au adus la o demonstrație pașnică mii și mii de arme. Despre demonstrația oamenilor muncii nimic nou: fețe încruntate, participare formală, sonorizare din studio, panouri cu duiumul. Ceva nou a fost totuși. Niciodată nu am văzut atâtea portrete ale lui Ceaușescu și nevesti-sii. Era o imagine ciudată între ceea ce ni se arăta la tribuna oficială și în piață: sus era Ceaușescu, în carne și oase, în stradă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sunt prea departe de ieșeni... În schimb, cred că parizienii sunt inferiori ieșenilor; drept să vă spun, nu am văzut vreodată un ieșean care să nu știe câte ceva despre Paris, dar parizieni care habar n-au despre Iași sunt cu duiumul. "Copacul" lui John Fowles și copacul meu Clasic în viață, John Fowles este cunoscut cititorului român de câteva decenii. Magicianul, Iubita locotenentului francez, Turnul de abanos, sunt doar câteva din scrierile lui John Fowles traduse în limba română. (Le numesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
primite danii sau cumpărate. Cred că nu vindeau doar sfântul mir și obiecte de cult... - Aveau multe de vânzare; de la miere de albine la halva sau alte delicatețuri...De unde le aveau? Nu-i greu de ghicit. Întâi aveau prisăci cu duiumul. Să-ți aminteasc doar că la 15 oct.1690 (7199) Constantin Cantemir voievod întărește mănăstirii Aron Vodă stăpânirea a două locuri de prisacă mai sus de Hlincea. Si pe urmă aveau legături cu toți negustorii din târg și de aiurea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sălbatec medieval, ale comunismului autohton, tocmai „cheia și unealta” mântuirii, o mântuire care În fiecare din cazurile de mai sus lua o altă, adâncă formă umană. Încât, după o jumătate de secol de stridente și false „victorii și eroi” cu duiumul, noi, Românii, să constatăm cu o stupoare ce se Învecinează cu uimirea tembel-infantilă că cei care au păstrat cu adevărat demnitatea umană și națională au fost aceste „figuri În zeghe”, aceși foști demnitari sau scriitori mărunți, inși aflați la vârste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
stăteau toată ziulica pe străzi, dirijând traficul. Cele scrise mai sus sunt șiașa, și-așa, adică parțial reale din orice unghi am privi. Adevărul este că, În pofida numărul mult mai mic de automobile de atunci, existau morți și răniți cu duiumul dar numărul acestora fusese total interzis de la publicare. Iată dovada, eliminată de I. Corduneanu din radiojurnalul orei 16 din data de 20 februarie 1974: „În știrea Agerpres despre consfătuirea de la Inspectoratul general al miliției În legătură cu probleme de circulație se relata
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de corolar de neocolit al postmodernismului. Altfel, păreri avem cu toții. Citesc cronici de teatru sau literare apărute în reviste cunoscute, pentru că am încredere că acolo nu intră oricine și orice (mă rog, e vorba despre cazul generic, singularități sunt cu duiumul). Alex. Leo Șerban : Revenind la deosebirile dintre filmul și teatrul românesc, acel mic realism care sună adevărat în filme și fals în teatru nu este oare doar o capcană în care ne complacem ? Cunoaștem motivele pentru care este așa (faptul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
marilor boli și catastrofe sociale ale secolului ce le va urma, XX. Da, eu am dorit să fac „carieră”, am făcut „carieră” literară cu atâta pasiune și consecvență încât nu e de mirare că unele spirite persiflante, cum cresc cu duiumul în spațiul nostru dunăreano-balcanic, m-au etichetat nu de puține ori ca un „carierist” - ei și, ce-i cu asta? M-au împiedicat asemenea lucruri, sarcasmele și variatele interpretări ale carierei mele, de a-mi urma drumul, acesta, extrem de linear
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aceleiași cărți de Lăncrănjan! La presiunea lui Ivașcu, el însuși presat de „foruri”! Deci, dacă în ce privește calitatea cronicilor nu aveam nimic de zis, sărea în ochi însă „necombativitatea” lor, lipsea combaterea clară nu numai a cărților proaste ce apăreau cu duiumul, dar și a spiritului dogmatic comunist; Raicu, bietul de el, era ori încă posedat de reminescențe ale acelei penibile „școli de literatură” sau, mai degrabă, posedat de acea „comoditate literară” - unii îi spun lașitate! - de a „nu se pune rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
700-800. Idiosincrazia față de Ceaușescu a luat proporții atât de catastrofale încât aproape nimeni - cu excepția câtorva care sunt taxați drept foști oportuniști! - nu mai are calmul analitic de a deosebi părțile pozitive ale conducerii fostului dictator - și ele au existat, cu duiumul, mai ales în prima perioadă a „domniei sale”! - de cele cu adevărat dăunătoare, paranoide! Dar... nu cumva e vorba, în rezistența unor foști lideri de opinie stalinistă, de o revoltă contra faptului că România comunistă încerca să se rupă de celebra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
spre ghinionul și spre norocul nostru triumfător, niște adolescenți întârziați în „boala lor de origine divină”, cum cânta Nini, fericiți ca niște nătângi ciudați de „infirmitatea” lor ce le crea mereu, cu o insistență drăcească, neplăceri sociale sau intime cu duiumul. Eram prieteni, atunci, și ne puteam măsura, măcar pentru un ceas, pentru un an, cu acei eroi de hârtie, En-Ghidu și Ghilgameș, dragi lui Nichita, cu Achile și Patrocle, cu fugăritul Oreste și ortacul său Pilade și, mai știi, poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
timp, deși încă nu știam ce mă așteaptă. De fapt, noi, „cei patru”, Macovescu, Flitan, Dincă și eu, „neofitul politic”, urmam să fim propuși a doua zi, într-o ședință uriașă și perfect formală, cum se făceau pe atunci cu duiumul, candidați pentru „comitetul central”, în vederea congresului partidului care avea să aibă loc la începutul lui august, al X-lea. Dar nu am aflat acest lucru, în ceea ce mă privea, decât a doua zi dimineață, în timpul uriașei ședințe, cu câteva minute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
din sat. în regiunea Stalin se declanșase încă din 1949, procesul de colectivizare forțată a agriculturii. Reușiseră comuniștii să impună înființarea la repezeală a unei colective la Toderița, dar apoi lucrurile au stagnat, procesul mergea foarte greu. Activiștii veniți cu duiumul de la Făgăraș și Orașul Stalin insistau într-una pentru înființarea de asemenea forme de colectivizare și în alte sate. Rezistența din munți anunțată de oamnii din sat nu ședea cu brațele încrucișate, făceau totul să saboteze inițiativele activiștilor veniți de la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
După cum s-a văzut nici un om deal satului n-a luptat împotriva securității cu mâna armată, dar oameni care au ținut legătura, i-au ajutat sau le-a furnizat informații întâmplător sau în mod organizat și sistematic au existat cu duiumul. Cei mai mulți au făcut-o având marea grijă ca nimic din acțiunile lor să nu transpire, știau ce i-ar aștepta într-o asemenea situație. Despre Ion Groapă, ca să terminăm cu el, știe toată lumea că Pronia Cerească nu a avut răbdare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nu se curmă cu cât încerc să ies de sub strânsură cu-atât se cască rana mai ușor și-n oase simt o crâncenă arsură iar zborul slobod e amăgitor îmi intră zgura nemilos în gură și-n juru-mi fluturi cu duiumul mor (Brașov/Galați, ianuarie 2014) Mihaela Albu M-ai întrebat și despre sintagma "mari necunoscuți ai culturii române". Am formulat-o ca titlu pentru un ciclu de conferințe pe care le-am deschis anul trecut la Biblioteca județeană "Alexandru și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la un pas de moarte. Nu spune asta, zise el încleștat. Nici în glumă să nu spui asta. —Bine, bine. Se ridică din poala lui. — Dar un ceai ar fi bine-venit. Îi făcu ceai și puse în el zahăr cu duiumul ca să îi treacă starea de șoc. Încă era alb la față când îi întinse cana. —Sunt așa un idiot, mărturisi el. Și un adevărat fătălău. Tu în schimb erai atât de puternică și de hotărâtă, și nu aveai pe tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nouă bucurie, editînd Istoria urîtului, apărută sub îngrijirea lui Umberto Eco, în traducerea Oanei Sălișteanu și Anamariei Gebăilă. Cele două volume monumentale încear-că să reconstituie o istorie a ideilor estetice de-a lungul timpului. Dacă pentru frumusețe avem definiții cu duiumul, urîtul a fost definit cel mai adesea drept opusul frumosului. Analizate de-a lungul civilizației occidentale, cele două istorii au trăsături comune, iar în artă ele sunt greu de separat întotdeauna la fel de net, date fiind gusturile schimbătoare și oricum împărțite
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cărți trebuie să fie un alchimist capabil să calculeze de fiecare dată cu maximă precizie concentrația suportabilă de sentimentalism. Iar exemple de love-story-uri ratate - unele dintre ele vertiabile best-seller-uri care s-au bucurat și de ecranizări - pot fi date cu duiumul. Pentru că, acceptând că poate fi un criteriu de apreciere a importanței unei opere literare, popularitatea nu înseamnă în chip obligatoriu valoare estetică. Mirela Stănciulescu știe ce este valoarea estetică. Din scurta prefață semnată de Alex Ștefănescu aflăm că ea este
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
bani destinată Floricăi - studentă la București - "pentru ca să-și cumpere o jachetă, neputând umbla tot timpul cu paltonul de iarnă�. Iar cei de la actorie "vor să aibă numai o generație de Ťadoniștiť, după ce în ultimii ani au fost promovați pocitaniile cu duiumul". Selecția fragmentelor epistolare și a secvențelor biografice merge spre conturarea unui portret, ușor edulcorat, care scoate la lumină, de sub carapacea didactică, slăbiciunile umane și nevoia de afecțiune a unui om hăituit. Un exercițiu de admirație, bine mascată, față de cel pe
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]