5,880 matches
-
tot cărți bune, interesante, numai să nu mă ating de cărțoi! Am dat-o pe Freud, mișun după niște Jung, ba chiar citesc și recitesc Teroarea lui Dinescu! (Și aici e vorba de o recție bizară! De cînd am primit Dulapul, uit să-l recitesc. Drept care, Teroarea fiind în aceeași colecție, același format etc. o citesc ca și cum ar fi a mea! Deci, dorința ca textul lui Dinescu să fie al meu!! Și invidia enormă!) * Oricum, cărțoiul a devenit o problemă ce
Tătucu Freud mi se pare romantic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/13235_a_14560]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Stau, de ieri, nedumerit, cu Dulapul îndrăgostit în mînă și nu știu ce să încerc: bucurie, tristețe? Tamara Nikolaevna (căreia i-au apărut vreo cinci poezii în Convorbiri literare, 8) m-a pupat, a sărit în sus; Andreea Emilinovna, fiica mea de patru ani și jumătate, a dat
“În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13299_a_14624]
-
să încerc: bucurie, tristețe? Tamara Nikolaevna (căreia i-au apărut vreo cinci poezii în Convorbiri literare, 8) m-a pupat, a sărit în sus; Andreea Emilinovna, fiica mea de patru ani și jumătate, a dat o explicație promptă titlului: „În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!”; taică-meu a luat sever cartea, s-a uitat la preț și-a constatat că-i scumpă (16,50 lei!); maică-mea nici n-a îndrăznit s-o atingă
“În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13299_a_14624]
-
externare, vizitîndu-l acasă pe veneratul pictor, îl asist, un timp, în bucătărie (unde-și are și atelierul), la definitivarea compoziției care tratează, evident, patrioticul subiect. Nici o mirare. Cum mirare nu e nici cînd, pentru ultimele tușe, meșterul întinde mîna spre dulap și, luînd de-acolo uleiul de floarea-soarelui, comestibilul, își diluează cu el pasta din tub, ca substitut, acesta, al profesionalului ulei de in tocmai terminat. Dar ce frumoasă e proaspăta lucrare! S-o mănînci, nu alta! Telefon. E șarmanta midinetă
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
ale unei existențe de răsfăț de altădată păreau să fie câteva farfurii de porțelan, câteva pahare de cristal și un set de tacâmuri de argint, purtând toate stema familiei bătută în aur, dar nu erau niciodată scoase din fundul unui dulap și nu se discuta niciodată despre ele; trecutul era, de bună seamă, prea îndepărtat și prea străin pentru a mai însemna ceva. S-ar fi putut tot atât de bine, însă, ca aceste vestigii să nu fie altceva decât o modestă pradă
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
afirmație ne permite să explicăm una dintre multele enigme pe care naratorul nu le rezolvă: enigma "mâinii misterioase" care după moartea Craiului arde toate scrierile sale. Într-adevăr, Pașadia îi spune naratorului: "Ai văzut că în cabinetul meu de lucru dulapurile sunt ferecate în zid și au perdele. E pentru ca să nu se vadă că nu au fund: sunt deschise pe o galerie. Înainte ca prin față să se pună sigilii sau să se deschidă, pe din dos, nevăzută, mâna își va
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
Nu se mai simte nimic din sufletul pe care l-am pus cîndva în aceste cuvinte făcute din litere. Oricum, cred că e ultima dată cînd mai citesc, obligat fiind, de la un capăt la altul, cartea asta care-i un dulap ratat (pentru că ar fi fost cu adevărat o izbîndă dacă-l alcătuiam din lemn, nu din versuri). Pentru că a venit vorba de dulap, mi-am amintit că, pe vremuri, vreo cîțiva ani m-am gîndit cum să scriu un poem
Iar pentru femeile cu sînii nebuni aș avea sutiene de forță! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13925_a_15250]
-
ultima dată cînd mai citesc, obligat fiind, de la un capăt la altul, cartea asta care-i un dulap ratat (pentru că ar fi fost cu adevărat o izbîndă dacă-l alcătuiam din lemn, nu din versuri). Pentru că a venit vorba de dulap, mi-am amintit că, pe vremuri, vreo cîțiva ani m-am gîndit cum să scriu un poem (scurt): cana. Doream să fac o cană din cuvinte, una esențială. Nu mi-a ieșit decît o strofă și aceea, parcă, blagiană. Și
Iar pentru femeile cu sînii nebuni aș avea sutiene de forță! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13925_a_15250]
-
ratării definitive. N-a rezistat, a șters-o peste cîteva zile! Pentru că am alunecat în "rezervația naturală de îngeri", să notez alte cîteva personaje. Soția unui casier de bilete impotent, care a fost prinsă cu șeful gării într-un (incredibil!) dulap. Preotul Cîrneală, mare jucător de poker, scurs cu religiozitate de bani de profesorii mai tineri, mai rezistenți la băutură (în urma unui accident de mașină s-a ales cu un diabet!). Soția superbă a croitorului din sat, umblînd c-o vacă
Undeva unde sînt motani, și dovleci, și fluturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14006_a_15331]
-
ei evita să spună legionari sînt cîțiva...". Povestea are însă și o continuare peste cîtva timp: "... într-o zi i-am văzut fotografia în gazetă. Era căutată de poliție. A fost căutată și la mine acasă, sub pat și în dulap, într-o duminică pe cînd, senină, citea la Sburătorul. Se descoperise o autorizație falsă din cele ce erau necesare nearienilor pentru angajarea unei femei de serviciu. Nu-i nici un fals a spus Dănulescu, cînd i s-a arătat semnătura. Funcționarul
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
în timpul vizitelor ce începuse să i le facă cu 20 de ani în urmă. Simona Popescu, îngrijitoarea ediției de la Paralela 45, văzuse textul - părți din el - sub această formă, de pagini rupte, adăpostite de coperte negre și păstrate într-un dulap "secret"; scris în 1948, Calea Șear-pelui aparține unei perioa-de intense din viața lui Gellu Naum, cea a experiențelor mediumnice făcute de el și soția sa Lygia - iar unul din desenele acestea mediumnice (făcute cu ochii închiși) ale Lygiei, Adevărata întîlnire
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
și obidiți", dar nu de oameni, de obiecte! Poate că de asta am încercat permanent, din răsputeri, să mă pun bine pe lîngă ele. O clanță care nu vrea să se miște decît cînd îi trăsnește ei prin broască, un dulap ce scîrțîie oricît l-ai implora și tămîia (și eu l-am și "lăudat" în scris!!), etc. ei bine, toate astea mă fac pilaf. Șurubul e un despot absolut. Se strînge cînd vrea, se desface cînd nici nu te aștepți
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]
-
se simte: "Creșteau urechi și rapoarte pe toți pereții// Da da. Intrați. Poftim. V-am spus că sînt singur.../ știți... pentru mine... femeile... desigur să ridicăm patul/ nici nu mai fac gălăgie de-un an, de cînd am vîndut-o/ după dulap?/ E praful. În dosare? Hîrtie de scris. Chiar o folosesc la/ scris poezii. [...]/ Ce femeie? Sertarul e gol - unde ce să ascund? Vă ascult./ Am înțeles/să trăiți", "pe aici toate iubirile se îngrașă și fac copii/ nici o mașină aici
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
nu puteam ajunge. ' Cum vii cu mintea dezbrăcată Ca să-mi aduci în dar nimicnicia, După atâta vreme de zăbavă ? Întoarce-te și pregătește-mi Înfățișarea ta de sărbătoare'. Am alergat acasă într-un suflet Și-am început să caut prin dulapuri, Dar nici un strai, nici o-ncălțare Nu mă închipuia altminteri, Și se făcea târziu, trecură anii, Până în ceasul de-ntuneric Când m-am înspăimântat la gândul Că nu se mai putea să mă aștepte. M-am smuls cu grabă dintre lucruri
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
Sună ceasul. Mă trezesc în mare secret. Ca să nu fiu recunoscută, pe tot drumul spre baie, îmi țin plapuma-n cap. Pe sub ea, port ochelari de soare. Toate draperiile sunt trase de cu seară, iar ușa e baricadată cu un dulap. Ora 8.15: Îmi fac o cafea, nu înainte de a acoperi ibricul cu o pungă, ca să nu îl recunoască cineva. O beau, cu niște lapte (pe care îl torn dintr-un suport de ouă deghizat în răzătoare). Fumez două țigări
Un text scris în mare secret! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21148_a_22473]
-
nu sunt de lepădat. Dacă e nevoie, se poate merge și mai departe. Una e “cei mai mari sâni din Mizil”, alta e, de exemplu, “cei mai mari sâni în formă de pară din Mizil”. O femeie e ca un dulap Ikea, din punctul ăsta de vedere. O demontezi într-un morman de piese și pe alea le repartizezi în diverse topuri. Sunt tipe care și-acum se valorizează pe baza faptului că, în tinerețe, au deținut “cea mai frumoasă strungăreață
Dau un regat pentru un top! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21187_a_22512]
-
Tache Revista “Formulă Aș” fiind preocupată în această perioadă cu recomandarea celor mai moderne tehnici de gonflare a cozonacilor, mă simt obligată să vă livrez eu, în regim de extraurgentă, o tehnică elementară de autoapărare în bucătărie: atunci când deschideți un dulap să luați ceva de care aveți nevoie, inchideti-l neapărat la loc. Chiar dacă sunteți în megacriza de timp. Nu radeți și nu aruncați cu cartofi degerați după mine! Pare că vă recomand un gest care face parte din bagajul elementar
Tehnici de supravietuire in bucatarie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21252_a_22577]
-
nu e deloc așa. Unii oameni pur și simplu nu au acest reflex. Eu sunt unul dintre ei, iar, ultima dată când nu l-am avut, adică acum câteva zile, am tras un cap în ușă uitată deschisă a unui dulap de mi-a dat sângele. Dacă faceți parte din aceeași categorie de oameni lipsiți cu desăvârșire de instinctul supraviețuirii, ar trebui să-mi mulțumiți. Tocmai v-am salvat viața!
Tehnici de supravietuire in bucatarie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21252_a_22577]
-
încălțări, nu are cum să existe, avem toate această obsesie în ADN, ne-am născut cu gândul la săndăluțe, pantofiori și cizme și așa vom muri. Nici eu nu fac excepție. Nu pot număra acum sandalele, pantofii și cizmulițele din dulapuri, dar pot încerca să fac, din memorie, un vag inventar. Cu o marjă de eroare de 42%, firește. Cizme am vre0 10-12 perechi, dintre care 6 sunt negre. De ce are nevoie o femeie de 6 perechi de cizme negre n-
Cizmuliţe pentru fete de la blogul roz. CONCURS! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21306_a_22631]
-
universală a umorului. Și parcă e mai bine așa. Un concurs mondial de ironii, chiar si grosolane, etnice și religioase, ar fi fost preferabil unui al doilea război mondial. E înduioșătoare nevoia asta a noastră de a-i scoate din dulapul național cu personalități pe alde Cioran, Eliade și Brâncuși de fiecare dată cînd vreun tabloid se ia de cerșetorii noștri internaționali. Ne explicăm cu așa patimă, de parcă am fi membre active în „Asociația Suedezelor Inteligente“, care protestează cînd vreun macho
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
avut și eu robotel din asta când eram mică, i-am rupt la un moment dat un picior și nu a mai fost el însuși de atunci Dar am sunat-o pe mama de dimineață să o întreb prin ce dulap a dosit ursuletul-pernuta pe care dormeam și să-i spun să nu îl dea nimănui. M-a întrebat dacă mă simt bine.
Nostalgie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82676_a_84001]
-
urmă , brusc, au năvălit ștrumpfii, s-au dat peste cap, s-au adăpat din linguri, au desfăcut papiotele multicolore din sertărașul mașinii de cusut și s-au înfășurat vioi în ațe, au deschis televizorul, frigiderul, mașina de spălat, calculatorul, radioul, dulapurile, ce hoardă, Dumnezeule!... au încercat pixurile la culoare... fîșșșșșșșșș...pe coli vernil...aspiratorul, floarea vopsită a caloriferelor, florile de metal strălucitor ale chiuvetelor, ... s-au dublat, s-au triplat, s-au multiplicat la infinit în oglinzi... băi, uite, uite, sîntem
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
din picioare, să mă arunc în patul unde, după treizeci de ani de dormit alături, fiecare și-a scobit un culcuș al lui în plasticul somierei și să le ordon: - hai, luați-vă urgent ce mai aveți de luat din dulapuri și cărați-vă " că vreau să fac nani! în loc de asta, o asigur că nicăieri nu mă simt mai bine decât în camera dragei noastre Claudia " unde când mă trezesc " deschid ochii pe Ťcolțul nostalgicť "deși mă mănâncă limba să îi
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
avea un motiv în plus să nu-l uite. La un moment dat, nu mai știu ce afirmație a făcut el despre Blandiana, la care ea a răspuns printr-un scurt comunicat. Idee nefericită, fiindcă atîta i-a trebuit autorului Dulapului îndrăgostit ca să repete de cîte ori avea ocazia: îmi pare rău că am supărat-o, dar eu o prefer pe Cîrcotașa. Dacă pe mine mă prefera Blandianei, Gabrielei Melinescu îi scria cîndva scrisori de amor. Dar ea l-a lăsat
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
neincluse în volum (85 de proze). Nutream amîndoi speranța unei viitoare ediții adăugite. Din păcate, peste vreo doi ani, Vasilică Urechia a încetat din viață. Voluminosul dosar cafeniu (Amintiri. Caragiale, Doctorul Urechia, eu) a rămas să se odihnească în fundul unui dulap. De curînd, lectura revistei ,Manuscriptum" m-a îmbiat la o nouă răsfoire. Schițele Venin, Zălog și Degustare se regăsesc tustrele în bătrînul dosar, cu minime diferențe de redactare față de textul apărut în revistă. Tot acolo se află și Vițelul turbat
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]