2,935 matches
-
Olăreanu se întreține tacticos cu virtualul sau cititor. Totul pare să se petreacă într-un vechi iatac boieresc, într-o liniște măsurată de un ceas cu pendula. Nu este exclus ca pe o masă să se afle o farfurioara cu dulceața de cireșe amare și un pahar cu apă de fântână, aburit. Pentru scriitor, publicistica este un taifas. Iar publicistul - un amfitrion, care nu are voie să vocifereze, cu venele de la gât umflate, așa cum fac atâția alți "amfitrioni" din presa de
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
mult mai tanara și mai ăvieă decat nepoții și strănepoții ce-i calcă pe urme." * În pagina 12, e publicată o parte a unui interviu în serial cu Petru Dumitriu. (În paranteză fie spus, românul acestuia Vîrstă de aur sau Dulceața vieții - ale cărui capitole au fost publicate în 1959 în cîteva reviste literare -, este editat acum de Ion Vartic în "Bibliotecă Apostrof" și demonstrează încă o dată locul de primă mărime ocupat de Petru Dumitriu în literatura postbelică. De data aceasta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
a-l "mobilă" după priorități pur personale: "fiecare mobilă are amintirea ei, fiecare colț are pentru noi mică lui istorie, cunoscută numai de noi doi." Astfel, Alecsandri va refuza Evenimentul, si se va lăsa captivat de micile evenimente private, prepararea dulceții sau "sfârșitul tragic al unei maturi în mijlocul flacărilor". Să-și fi simțit de pe atunci Alecsandri viitoarea încremenire în ipostaza de poet al neamului, al cărui nume va fi atașat pe parcursul secolului trecut, nu fără concursul binevoitor al posesorului, la orice
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
scriitura literară. Deoarece avem a face aci, neîndoios, cu un condei de scriitoare, Cella e, aidoma tatălui său, o natură artista multiplă (Barbu Delavrancea era nu doar prozator, dramaturg, orator, ci și un iscusit desenator). E capabilă a surprinde literar dulceața existenței sale boierești, a ne-o comunica în chip vibrant. Notarea sensibilă a peisajului e una din formele sale de transcendență prin artă: "Slăvitestii reprezintă încă pentru mine dragostea ta de vară (foarte diferită de cea de iarnă), apoi marele
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
În mijlocul mesei, făcuseră loc pentru pasca grăsana, cu brînză de vaci și smîntînă, pe care dormea crucea din aluat răsucit. Dacă băgai degetul și o ridicai de un capăt, crănțănea între dinți, iar dacă-l înfigeai mai adînc, dădeai de dulceața fragilă a umpluturii. Cozonacul cu nasturi din rahat, drobul verzui, ridichile roșii, andrelele de ceapă subțire, telemeaua cu purici de chimen în farfuriile groase, cu bordura liliachie, din care spărgeau în fiecare an cîte una și care-mi plăceau să
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
nu există, ora este și ea o ficțiune. Ziua, de pildă, nu are 24 de ore: ea are doar dimineață, prânz (prânzul se întinde câteva ceasuri bune), după-amiaza, care e tot un fel de pranz în care te dedai la dulcețuri și cafele, seara (seară e intervalul extrem de scurt între siesta de după-amiază și somnul dulce, de noapte) și noapte." Așa stând lucrurile, "ceasornicul a fost la noi, dintotdeauna, un obiect de podoaba. Ceasul de mâna a apărut foarte târziu (...). Ceasul
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
aȚe duci să-ți ăntămpini destinul?/ Atunci nu-ți uită biciul!a// Mai devreme sau mai tarziu/ tot te vei ăntoarce/ an hăul din care ai fost izgonita/ pentru plăcerile fierbinți ale lui ăăncaseaz-o și p-astaă/ sau ăintră-n istorie cu dulceața". (Septembrie sau mai bine pe ger). ăncercările de reconstituire a lumii nu se pot produce decât pe un plan ficțional. Din această conștiința transestetică a frustrării ia naștere estetică naturalista, acel iz de sfidătoare materii degradate, acea suită de intemperii
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
poetic": "Era aidoma unui disc de patefon hârșâit,/ cu sunete dintr-un alt veac,/ dintr-un alt material,/ dintr-un alt fel de a pune un picior ănaintea altuia,/ dintr-o altă mătase./ Doar uneori părea că tresare și cu dulceața/ la zbaterea an cerneluri/ și verbe colțoase a poeților singuratici./ Dumnezeiasca și vie ăncepea o clipă s-asculte/ la ămpletirea ideii-n sintaxe/ și se bucură/ la căderea faldurilor din punct după frază./ Părea atât de tânăra atunci,/ atât de
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
voluptate, estetică și filologica. Încântarea să este aceea a unui copil lăsat peste noapte într-un magazin de jucării. Cel mai recent produs al acestui efort de anamneza îl constituie un roman al lui Petru Dumitriu, Vârsta de Aur sau Dulceața vieții, scris după Cronică de familie și publicat în mai multe numere ale revistelor Steaua și Viața Românească din 1959. Românul inaugura, potrivit declarațiilor de atunci ale autorului, o Colecție de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane. "E imposibil de întrevăzut
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
douăzeci și patru de părți, ca și Cronică de familie..." Conform unei schițe de sumar scrise de mână și aflate în arhiva doamnei Andriana Fianu, ar fi fost vorba însă, în realitate, de 18 titluri, ordonate astfel: 1. Vârstă de aur sau dulceața traiului ... dulceața vieții; 2. Copilăria unui netrebnic; 3. Cafiné; 4. Coborâre în iad; 5. Ars amandi; 6. Problemă sexuală; 7. Stenahoria majoră; 8. Puebla; 9. Secretul; 10. Un om în loc sau cheia; 11. Proprietatea sau posesiunea; 12. Pe Victoriei; 13
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
părți, ca și Cronică de familie..." Conform unei schițe de sumar scrise de mână și aflate în arhiva doamnei Andriana Fianu, ar fi fost vorba însă, în realitate, de 18 titluri, ordonate astfel: 1. Vârstă de aur sau dulceața traiului ... dulceața vieții; 2. Copilăria unui netrebnic; 3. Cafiné; 4. Coborâre în iad; 5. Ars amandi; 6. Problemă sexuală; 7. Stenahoria majoră; 8. Puebla; 9. Secretul; 10. Un om în loc sau cheia; 11. Proprietatea sau posesiunea; 12. Pe Victoriei; 13. Nexus; 14
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
lui Constantin Andreica - ca un ostaș, ca un muncitor. O acolada desenată în stânga listei arată că din volumul întâi ar fi urmat să facă parte primele trei titluri. În volumul editat de Ion Vartic figurează patru: Vârstă de Aur sau Dulceața vieții, Cafiné, Stenahoria majoră și Ars amandi. Sumarul acestei cărți reale are o logică, cuprinzând toate textele existente în care apare ca protagonist Totò Istrati (cu precizarea că în primele trei personajul vorbește la persoana întâi, în timp ce în al patrulea
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
citind cartea nu este, deci, aceea istorică, disprețuita de Totò Istrati și comparată de el cu un uriaș profiterol, ci vârstă literară a lui Petru Dumitriu însuși, fericit, liber, îmbătat de propriul lui talent. Petru Dumitriu, Vârsta de Aur sau Dulceața vieții (Memoriile lui Totò Istrati), text îngrijit și prefață de Ion Vartic, Cluj, Bibliotecă Apostrof, col. "Scrinul negru", 1999. 208 pag.
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
general, proviziile rămân imaginare și tejgheaua la fel. Ca totdeauna, eu sunt vânzătoarea și el cumpărătorul. Vânzătoarea își prezintă marfa. Lapte, pâine, unt am de obicei în prăvălie. Să nu mi se ceară mai mult, nu fac minuni. De pildă, dulceața nu-i de vânzare, căci Justine face tingiri după tingiri cu fructele din grădină. Zilele astea ne cheamă să lingem cratița. E mai ușor cu degetele, fiecare din noi stă de-o parte și de alta. Tare-mi place! E
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
că poate fi pe lume un preot al iubirii sfinte!/ Ca să-i închin pornirea vieței și ruga inimei fierbinte” etc. (Mărturisire). Cu toate astea, o tentație de păcat fugar tot există și la Lucica, măcar ca răsplată pentru retorica de dulcețuri: „Ce-aș face dacă mi-ai vorbi în șoapte:/ Cuvintele de-or-și-cine prostituate,/ Cu glasul stins, făgăduindumi ... toate!/ Te-aș nimici, dar aș dormi o noapte” (O noapte). Merită, deși cele cu Lucica sunt, după cum se vede, nopți scumpe, letale, petrecute
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
poem, ca un „cum mama îl îmbiserica în fiecare eminesciene”. „La braț cu Eminescu leitmotiv stimulativ de înnobilare a dimineață când, supusă de mizeria ”, în Țara Poeziei Românești ! Ce vieții. De fapt aceasta este și filozofia social, se umplea de dulceața poate fi mai frumos și mai nobil pentru vieții omului din popor, de a face ceva d e z n ă d e j d i i s f i n ț i n d u s e î n
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
printre degete și era o artă să le prinzi, o îndemânare exersată ca în orice meserie, doar că era vorba de meseria supraviețuirii înainte de alte rosturi și era prima LEGE. Fructele albe nu aveau nici un gust, doar o părere de dulceață și aflam la urmă pe dinăuntru, un soi de potolire; de sete stinsă la timp potrivit. De ce erau albe nu știu, după cum nu știu cine le-a alcătuit culoarea și rostul. Poate tatăl meu știa dar el nu era să-l ??, plecase
Gânditorul. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_77]
-
de secol, în galopantă evoluție. Prima sa fază e una "patriarhală", caragialescă am spune, ghidîndu-ne după doza de umor ce intră în descrierea sa, apreciat, în pofida distincției între mahala și "centru" (distincție atît de relativă în lumea Miticilor omniprezenți!), pentru "dulceața vieții" și "pitorescul promiscuităților": "Viața în Bucureștiul de atunci era patriarhală, leneșă, de trai bun și lesnicioasă pentru toată lumea, iar orașul avea fața unui tîrg mai procopsit, infestat de venetici și, de aceea, mult colorat; și cu două lumi deosebite
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
opri din drumul său (lotusul, mistrețul zeiței Circe, nemurirea promisă de Calipso, șederea lîngă frumoasa Nausicaa), pentru a "învăța" cît mai multe. Faptul că a dorit să audă cîntecul sirenelor, acceptînd să fie legat de catarg, se explică nu prin dulceața vocilor sau ineditul cîntecelor emise de mitologicele făpturi, ci prin reputata lor știință. Așa cum se pronunță și Cicero: "Homer a înțeles că această poveste nu va fi convingătoare, dacă un om atît de mare ar fi fost prins în plasa
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
propuneri, precum cele formulate în sumarul cărții lui Miller, fie cu vocabularul spectaculos al căutătorului de comori: Trăim un prezent prețios, Zăhărelul - sau bucuria de a-ți dori ceea ce ai, fie cu afectarea unei soap opera: Avere, statut și dragoste, Dulceața succesului, sau pedagogică: Învățarea, Atenția, moralistă: Recunoștința, Zece sugestii morale (tocmai rațiunile psihologice și cele morale ar trebui în primul rând despărțite, deculpabilizator, iar nu confuz amalgamate) etc. Sunt inutile nu pentru că s-ar dovedi neadevărate -, ci inaplicabile la o
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
fost astfel fixată sub condeiul lui Huysmans: "parfumul său este contrariul absolut al unui miros cast; este un amestec de miere și piper, de ceva acru și dulceag, de palid și puternic; ține de alimentele conservate ale Levantului și de dulceața erotică a Indiei". Așadar avem a face cu o ambivalență: pe de o parte, o sinonimie a inocenței și simplității, pe de alta, imaginea unei inflorescențe somptuoase a iubirii. O ambiguitate ce ilustrează pornirile antitetice ale ființei omenești, porniri prezente
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
cu amintiri pare să fie acestă antologie personală, dăruită cititorului cumva la despărțire. Și cum sper să nu fie vorba despre o despărțire reală, poetul Adrian Popescu mai avînd încă multe de spus și multe Umbrii concrete de vizitat, această dulceață pillatiană pare să fie ea însăși parte a unui ritual de seducție care nu se oprește la versuri, ci continuă în paginile de gardă și dincolo de ele: Acum e vremea să-mi fac încet bagajele, nu pentru o nouă călătorie
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
decît să producă noi experimente pe corpurile, nereușite, eboșe, ale ființelor existente. Cu toții facem comerț cu îngeri, ba chiar Dumnezeu îi tranșează cu dibăcie în "piața de carne", așa cum peste tot "plantele se despică precum/ migdalele care cresc cu toată dulceața/ la pieptul lor/ fructele amare". în lumea aceasta, unde divinul e amestecat în noroiul mundanului, poza îngerului căzut apare în "ziarele din ultima lună" și în spatele lui, poetul, protagonist într-un one man-show, ne arată cu degetul căderea și dimensiunile
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
înfăptuiesc în lumina care se stinge. "Across the plain, delicate black flowers/ strangle lonely children". Printre crime, orbi, înecați, șamd, "mother comes to me, her hands a cup of butterflies", imagini de coșmar și de halucinație despre amărăciunea (bitterness) și dulceața (sweetness) din suflet. "And the soul with its little milk teeth/ nibbles death, crunches death,/ beheading the angels who are come to herald your arrival,/ fluttering drunkenly". The Bitter Oleander. A Magazine Of Contemporary International Poetry & Letters, volume 7, number
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
altă parte, ar vrea să spună lucrurilor pe nume, să vorbească limba necenzurată a cherhanalelor, să vadă cu ochii larg deschiși, cam în felul lui Panait Istrati din Mediterana. Ce iese e un meniu pervers, un fel de sarmale cu dulceață. N-are nici poezia economicoasă verbal și complicată imagistic a lui Ștefan Bănulescu, nici fanatismul idelogic și finețea înnăscută a unui Panait Istrati. Ingredientele lui nu sînt drămuite cu nici un fel de grijă, nu sînt amestecate după nici o rețetă personală
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]