1,081 matches
-
mînă de învățătură, dar și cu un car de minte, căpătată la școala vieții, și-a făcut ucenicia de scriitoraș pe la diferiți moșieri din apropiere, pînă ce, fugit peste graniță, s-a stabilit în cancelaria marelui boier Costache Balș, de la Dumbrăveni, care stăpînea, în jurul curții sale, nu mai puțin de zece sate, pe următoarele zece moșii: Dumbrăveni, Verești, Varatic, Sălăgeni, Bursuceni, Mîndrești, Hrișcani, Vlădeni, Brehuiești și Sarafinești. Am arătat, mai sus, că pretenția marilor boieri era ca oamenii din administrația moșiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
făcut ucenicia de scriitoraș pe la diferiți moșieri din apropiere, pînă ce, fugit peste graniță, s-a stabilit în cancelaria marelui boier Costache Balș, de la Dumbrăveni, care stăpînea, în jurul curții sale, nu mai puțin de zece sate, pe următoarele zece moșii: Dumbrăveni, Verești, Varatic, Sălăgeni, Bursuceni, Mîndrești, Hrișcani, Vlădeni, Brehuiești și Sarafinești. Am arătat, mai sus, că pretenția marilor boieri era ca oamenii din administrația moșiilor lor să aibă ranguri boierești. De aceea, logofătul Costache Balș, prin 1837, a intervenit la Domnie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cățărați pe scara socială se lăudau cu moșii, case, dughene, hanuri; unii aveau și biserică, iar Eminovici, deocamdată, nu avea nimic. Însă, pentru că fără acestea el nu se putea urca, a început să și le procure. Deși era administrator la Dumbrăveni, la 2 iunie 1842, prin soția sa Raluca a cumpărat, la mezat, niște case pentru dugheană, cu un loc împrejur și acareturi, lîngă biserica Uspenia din Botoșani 9. G. Călinescu precizează, în mod special, că, în 1842, Eminovici avea luată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poate căpăta din vînzarea lui, în vara anului 1843, Eminovici a luat în antrepriză accizul băuturilor spirtoase din Botoșani, fiind asociat cu evreul Nuhăm Cucoș 10. Ca urmare, atenția lui Eminovici s-a concentrat și mai mult asupra velniței de la Dumbrăveni. Dar producția de spirt era mult scăzută, față de promisiunile velnicerului. Eminovici îl acuză pe velnicer că fură cu toți ai lui, ca de la o casă fără stăpîn și el vrea să se impună, dar velnicerul galițian, Baum, se ține mîndru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
obraznic: "Cu șase ani în urmă, gunoi ai fost!"11 Cît pe ce erau să se încaiere la bataie. Balș a aflat că Eminovici avea tot mai mari afaceri cu spirtul la Botoșani, în timp ce producția de spirt la velnița din Dumbrăveni scădea. La 30 octombrie 1843, "milostivul stăpîn" l-a amenințat pe Eminovici că-l dă afară din slujbă, dacă nu se îndreaptă lucrurile 12. Scoatem aici cîteva rînduri din scrisoarea de răspuns a lui Eminovici: "Prea milostive stăpîne! Îmflorirea me
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
neavînd dovezile legalizate 39. A rămas păgubaș de toate acestea tocmai cînd soții Eminovici se dădeau în vînt după bani și nu le mai da nimeni nici un ban! Cu așa situație economică a intrat familia Eminovici în anul 1849. La Dumbrăveni nu era nici o speranță de găsit bani, mai ales că prin aprilie, anul trecut, Costache Balș murise, de dalac; la 2 mai 1848, se terminase catagrafia averii sale40. Eminovici nu mai avea vreo obligație de serviciu la Dumbrăveni. Tocmai cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1849. La Dumbrăveni nu era nici o speranță de găsit bani, mai ales că prin aprilie, anul trecut, Costache Balș murise, de dalac; la 2 mai 1848, se terminase catagrafia averii sale40. Eminovici nu mai avea vreo obligație de serviciu la Dumbrăveni. Tocmai cînd nicăieri nu vedea semne de ajutor bănesc, la 24 februarie 1849 Raluca a fost nevoită să ceară un expert pentru prețăluirea caselor sale din Botoșani 41. Costache Hurmuzache, care umbla pe la Divan, pentru soră-sa, ca să încaseze banii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cursul elementar este trecut și Eminovici Gheorghi, de șase ani, iar în clasul I sunt trecuți frații săi mai mari: Eminovici Șerban, de 9 ani, și Eminovici Nicu, de 8 ani. La toți aceștia, locul de naștere e trecut la Dumbrăveni. Toți au fost aduși în acest pension, la 10 ianuarie 18501. Fiindcă în acele cataloage, pe rubrica " Intrat în clas", la ceilalți elevi găsim date din anul 1848 ori din 1849, nu aflăm răspuns la întrebarea: unde vor fi învățat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a zis Ileana, care, printr-un amestec de informații greșite, era cînd fiica morarului Ichim de la Cucorăni, cînd soția pădurarului Lăzăreanu de la Ipotești. La Gh. Tomozei, iubita de la Ipotești se numea Blanca, o nepoată de soră a boierului Balș, de la Dumbrăveni, care, după ce a fugit peste graniță, cu argatul Gh. Hodoroabă, ar fi apărut la Cernăuți, în trupa de artiști a lui Fanny Tardini, avînd numele schimbat în... Luluța Albini! Dar Casandra se încadrează perfect în versurile poetului din acea epocă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ce rost s-a dus la Cernăuți? Nu s-a văzut vreo intenție serioasă pentru urmarea cursurilor, căci în primăvara anului 1865 iar a dispărut din Cernăuți. În cursul verii (1865), aflîndu-se la Ipotești, împreună cu fratele său Matei, a vizitat Dumbrăvenii, unde tatăl lor era reangajat, pentru cîteva luni, de Ana de Balș, ca delegat în comisia de plasă, pentru împroprietărirea țăranilor 79. Aurel Vasliu a stabilit, după Consemnăciunarul biblio tecii gimnaziștilor, că în lunile noiembrie-decem brie 1865, poetul se afla
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Alexa, 7, 54, 69, 70, 71 Dragoș, Gregoriu, 163, 164 Drogli, Ioan, 178, 190, 198, 214, 216, 217, 230, 239, 256 Drogli, Aglaia, 9, 10, 17, 19, 159, 178, 190, 198, 201, 214, 215, 216, 230, 239, 256, 257, 260-262 Dumbrăveni, 9, 10, 20, 63, 74, 78, 88, 91, 98, 120, 147 Dumitrescu, 29, 38, 136, 189, 193, 289 Dumitrescu-Bușulenga, 136, 189, 193 E Emilian, Ștefan, 250, 258 Cornelia, 89, 241, 244, 252, 253, 257, 258, 274 Cornelia (fiică), 250 Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1954/856), Ploiești, Rahova, Suceava (1954/502), Târgșor (1954/660), Târgu-Ocna (penitenciar-spital TBC, 1950/150), Timișoara, Văcărești (penitenciar-spital, 1953/ 3.140); categoria III: Alba Iulia (1953/295), Bacău, Baia Mare, Botoșani (1953/527), Brăila, Buzău, Cluj (minori), Dej, Deva (1953/216), Dumbrăveni (femei), Focșani, Iași, Rahova II, Râmnicul Sărat (1950/200), Sibiu, Satu Mare („Închis”), Sighet (Principal, 200), Târgu-Mureș; categoria IV: Bârlad, Bistrița, Caracal, Carei, Călărași (1953/95), Câmpulung Moldovenesc, Câmpulung Muscel, Codlea (1953/490), Dăeni, Giurgiu (1953/290), Făgăraș (raional), Fălticeni, Dorohoi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Dunăre-Marea Neagră (Peninsula, Poarta Albă, Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, Noua Culme,etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei; • Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești; • Închisori de anchetă: Rahova, Malmaison, Uranus; • Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni; • Penitenciare pentru minori: Târgșor, Mărgineni, Cluj; • Penitenciarele Spital: Târgu Ocna și Văcărești. Erau internați în lagăre de muncă: 1. elementele dușmănoase RPR pentru a fi pregătiți în vederea încadrării în viața socială în regimul de democrație populară; 2. cei care prin
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a anexelor "trebuincioase" (ateliere, magazii, depozite de unelte și materiale, șuri ș.a.), Mihalic de Hodocin sugera și Epitropia i-a împărtășit propunerea, transmițând-o aidoma domnitorului ca, pentru noul așezământ, să se cumpere "casăle cu via d. consilier Constantin Balș (Dumbrăveanul) de la Păcurari, care, cu alăturatele ei zidiri, ar fi potrivite pentru o școală de industrie în mai multe priviri, fiind că aici, în puțină vreme și cu o neînsămnată cheltuială, s-ar putea așeza această școală și pentru că are și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Gh. 15, 35, 36, 38, 43, 44, 52, 57, 58, 69, 79, 83, 84, 137, 150, 178, 251 Avicena 214 Bacalu, Vasile, 118 Bailly de Merlieur, Charles François 41, 243 Balomir, Ioan 98 Balș, Alecu 72, 105, 124, 125 Balș (Dumbrăveanul), Constantin 50, 245 Balș, Lupu 79 Balș, Teodor 171 Barbereau (Barberot), Felix 101, 102, 131, 267 Barnovschi, D. V. 14 Barnovschi, Miron 55 Bașotă, Anastasie 105 Bădărău, Gabriel 17-19, 48, 68, 90 Bălcescu, Nicolae 26 Becker, Wilhelm Gottlob Ernst 242
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
noastre de tineret nu a participat Secretarii organizațiilor de bază a Partidului deoarece au avut alte treburi și întradevăr au avut și ei ședință iar alții nu au fost acasă. În schimb au participat membri de Partid, iar în satul Dumbrăveni și Trohan Secretarii organizațiilor de bază nu au participat la ședință chiar dacă am trimis de 3 ori și iau chemat și chiar eu personal am fost la tov. secretar din Trohan și tot na vrut să ia parte (subl.ns
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
participe la aceste ședințe de prostire în masă, sau, poate, chiar acesta va fi fost unul din motive. Ca să ia aminte cei de la „județiană”, Olaru i-a încondeiat cu litere groase în „raportul” său: „...la Trohan Vintilă Gheorghe și la Dumbrăveni Strati Gheorghe”. Plângându-se în continuare de belelele întâmpinate pe teren, secretarul Plasei Pungești mai scria următoarele: „...greutăți în ședință am avut la Pungești din partea tov. Cârciu Gh. Vasile care în timpul ședinței a căutat să facă U.T.M.-ul de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Agricole Suceava. Deseori îmi spunea, ...” Atunci când simt că nu mai pot, vin la bancă pentru că e singurul loc care îmi dă curaj să merg mai departe...” L-am întrebat în septembrie 1989, când Nicolae Ceaușescu a hotărât mutarea stațiunii la Dumbrăveni... ”Tovarășe director, dar cu noi ce o să se întâmple, cu Banca de Gene?” ” Mă gândesc și eu să nu ne desființeze sau să ne mute și pe noi......dar trebuie să facem ceva, să o oprim pe tovarășa să nu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
se cuvine a se sublinia că în relațiile de serviciu a fost apropiat, receptiv la doleanțe obiective, a fost un mentor al colaborărilor, al diseminării cunoștințelor, organizării nu numai a loturilor demonstrative ci și a unor câmpuri experimentale în localitățile Dumbrăveni, Vlăsinești, Popăuți, Horodnicul de Sus și Ilișești, acesta dăinuind aproape două decenii. Mă simt dator să remarc și permanenta insistență de a participa cât mai frecvent și cât mai mulți colaboratori la consfătuiri, conferințe, simpozioane, împrejurări care ne dovedesc a
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
artistice, fapt ce vorbește de la sine despre izvorul folclorului creat de poporul român, care a avut rapsozi legendari, creațiile lor umplând mii de pagini ale culegătorilor de folclor. Lucrarea face referiri la diferite nume de la Cursești, de la Armășoaia de la Toporăști, Dumbrăveni, Gârceni. Satele comunei Pungești de astăzi sunt pline de rubedenii. Încrucișările maritale asigurau o vigoare și o rezistență în fața greutăților vieții. Autorului nu-i scapă nici un aspect din viața cea de toate zilele a țăranului. Am putea vorbi de o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93049]
-
acelui timp, numit Strejescu, care a pictat catapeteasma. Tot acest boier a făcut și cinci clopote cumpărând și cărțile de ritual. Moșia a fost vândută lui Iordache Ciolac, ginerele lui Bezedea Moruzzi. Iordache Ciolac a vândut moșia familiei Ghika din Dumbrăveni care a vândut-o frațiilor Samoil și Moise Casstiner care la rândul său a vândut o lui Bogdan Ciomac. Ca slujitorii ai bisericii aici au fost: preot Simion Simionescu, urmat de Ioan Simionescu iar de la anul 1911 a venit aici
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
mai mult băieți, ai căror părinți aveau situații materiale bune. Din anul 1903 până în anul 1906 aici a fost director Savel Manoliu tânăr, entuziasmat, cu convingere a contribuit la ridicarea nivelului culturii aici cât și în satele mai mari, exemplu: Dumbrăveni, Siminicea, Corni, director ce a pus devotament în educarea elevilor acelor vremi. Este transferat în satul Dolhești locul său fiind luat de Titus Scriban, director până în anul 1923. în această perioadă Casa Școalelor a construit numeroase școli, Titus Scriban își
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
fost prezentate analize privind activitatea de Poliție Generală a Statului în raza de acțiune a fiecărei unități. Din punct de vedere al organizării polițienești, județul Târnava Mică se afla împărțit între Poliția orașului de reședință Blaj, Comisariatele de Poliție din Dumbrăveni și Târnăveni, respectiv Detașamentele de Poliție de Frontieră din Coroi și Vidrasău. Toate aceste structuri aveau în compunere câte trei birouri: administrativ, ordine (compus din poliție administrativă și poliție judiciară) și poliție de siguranță (alcătuit din trei subdiviziuni: informații și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
avea în atribuții, printre altele, urmărirea caselor de întâlnire clandestine, evidența vehiculelor, „apără libertatea, proprietatea și siguranța persoanelor”, supravegherea infractorilor recidiviști, executarea de razii și descinderi în localuri publice, identificarea, urmărirea și prinderea infractorilor. Biroul Ordinei din cadrul Comisariatului de Poliție Dumbrăveni a instrumentat, de-a lungul întregului an 1941, 141 de cazuri, printre care patru crime, 45 de delicte (unul contra statului, opt contra persoanelor, 18 contra patrimoniului etc.), 39 de contravenții, două tentative de sinucidere și altele. În ziua de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și a celor cunoscuți ca periculoși siguranței statului. Modul cum problemele de siguranță națională erau ținute sub control au fost asigurate prin ofițeri și agenți de poliție, rezidenți și informatori acoperiți. Din punct de vedere al Poliției de Siguranță, în Dumbrăveni existau patru probleme aflate în atenția autorităților: evreii, iredenta maghiară, legionarii și sașii. În localitate existau 69 de evrei „toți simpatizanți ai ideologiei așa-zisă democratică, recte iudeo-comunistă”, conduși de Dezideriu Verteș. Din anul 1939, ființa mișcarea „Noua Organizația Sionistă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]