1,918 matches
-
Valurile au început să crească în intensitate, iar curenții au luat direcția spre nord. Cele două sute de rame trase m-au plasat într-o zonă și mai proastă de pescuit. Mersesem de fapt spre Venus și m-am așezat pe duna de nisip din dreptul hotelului Capitol din Jupiter. Duna aceasta este ca un deal ce desparte întinderea nesfârșită a unei câmpii submerse. Apa scade în adâncime aici cu cel puțin un metru și jumătate față de alte zone mai apropiate de
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ceata.html [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
au luat direcția spre nord. Cele două sute de rame trase m-au plasat într-o zonă și mai proastă de pescuit. Mersesem de fapt spre Venus și m-am așezat pe duna de nisip din dreptul hotelului Capitol din Jupiter. Duna aceasta este ca un deal ce desparte întinderea nesfârșită a unei câmpii submerse. Apa scade în adâncime aici cu cel puțin un metru și jumătate față de alte zone mai apropiate de mal. Este o zonă mai mult cu nisip decât
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ceata.html [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
joase fără formă Far' de-nceput... far' de sfârșit... O ZI DIN NIMICURI Platforma japoneză intactă Plutise timp de peste un an Până când atinsese plajă cu scoici De cealalta parte-a oceanului Plutise un an să ajungă acolo Pe plajă cu dune și lemn plutitor A fost parte din ȘTIRI pe Coasta Pacificului O macara fusese adusă s-o mute de-acolo. A doua zi - familii cu copii, Oameni cu câini, oameni singuri Sosiseră buluc să se zgâie La platformă japoneză intactă
VERSURI DE DEPARTE de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Mariana_zavati_gardner_versuri_de_depa_mariana_zavati_gardner_1356693396.html [Corola-blog/BlogPost/341545_a_342874]
-
sperie. De celalată parte a sticlei, telespectatorii par a avea un îndelung antrenament în a-și consuma disperarea în poziție șezândă. Televiziunea prin cablu seamănă, îmi dau seama după ani de absență, cu un deșert difuzat în prime time. Aceleași dune, iar și iar, la nesfârșit. Nicio șansă pentru călătorul cu buze arse care închină ode apei din fața ecranului: oazele nu apar decât foarte rar și palmierii lor sunt încovoiați sub greutatea panourilor publicitare. Ca să văd un film de două ore
Cum am renunțat la televizor by https://republica.ro/cum-am-renunc-at-la-televizor [Corola-blog/BlogPost/338167_a_339496]
-
deznoadă ploaia , o metaforă cu echivalent cosmologic: „Mă simt captiv, pe umeri port cojile de lună,/ În pumni simt pulsul lumii, în teaca de hanger./ Azi beduinul mândru, ca șoimul lui, stingher,/ Își are numai calul și-n valea de sub dună, / Cerul deznoadă ploaia, cu palme de eter”. Deși ploaia înseamnă și un dar al zeilor cu dublu sens - material și spiritual, poetul se simte captiv „Sunt condamnat la vise, la temeri grănicer”, o tristețe filozofică, „în pumni simt pulsul lumii
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ultimul_trandafir_cronica_elisabeta_iosif_1334068477.html [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
urii Să ne iubim ca frunzele măturate De furia ploi pe alei curate 9 E castanie noaptea, troznește de plăcere Se întinde ca un voal peste coapsele tale Trece o corabie prin nisip, rage o cămilă Acolo, departe, pe o dună argintie Luna a alunecat și ea prin culoarea mov Fundalul tabloului ridicat de un colț Dezvăluie armura unui prinț stelar Iubit-o, furia crește, s-au răsucit malurile Ține-ma de mînă unde să plec de ce aș pleca? DIN GRĂDINA
POEME DE DRAGOSTE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/349003_a_350332]
-
numai grotele saline. Sub pleoapele surâsului din vis Sunt flaute și lăcrimări așteaptă Să caute versetul ieri rescris De talpa ta pe ultima mea treaptă. Împrumutăm iscoadă și genune Schimbându-l nordul cu toridul sud Cât mai dansăm pe mișcătoare dune În băi de ger înzălogitul nud. Referință Bibliografică: Lacăte / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231, Anul I, 19 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LACĂTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Lacate.html [Corola-blog/BlogPost/364690_a_366019]
-
ël ćǒr'. Amare naciaqi śhib del pe' dab ël ćǒrenqë śhibaça. Lenqë maj phenen lenqë fulgară. Kidenas pora. Lenas len p-ël stikle, p-ël balonaśă, diferită bukǒrra de kopijˇ saw kinde lowença, bikinenas len avre precosθe kaj lenas fulʒˇ, por', anda dune paturenqë, śëranda. Kodola maj kërnas ji on zlaga, angrustă. Phenenas lenqë bilajitoră, anda kudoja kë athavenas, anda-kh franko kërnas duj franćˇ, love cïpale, da kadaja ći trebul śutini gogăθe, kë numaj aśundem anda lenqo anaw, da ći dikhlem, ći źănaw
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1415383335.html [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
într-o continuă mișcare, ca și buzele ce se afundară între picioarele fetei mângâindu-i adâncitura eliberată de mătasea pubiană și umezită cu șampanie. Buzele flămânde ale bărbatului luă cu asalt această zonă erogenă, cotrobăind cu vârful limbii printre micuțele dune, într-un joc ritmic plin de energie, aducând-o pe Dalia într-o stare de extaz sinonimă cu exaltarea. Fata își ridică bustul de pe pat și cum se afla în șezut, apăsă cu toată puterea de care era capabilă, pe
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396715790.html [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
mergi, du-te și mă vei regăsi... VOCEA II: Mamă...mamă...mamă...vino! VOCEA III: Vino, mamă și ne caută, pentru că jucăm jocul numit ,,De-a v-ați ascunselea”. VOCEA II: Sunt după un pom... VOCEA I: Sunt după o dună de nisip... VOCEA III: Suntem în zare... VOCEA I: Pleacă, Ema! VOCEA II: Vino, mamă ! VOCEA III: Hai, să mai jucăm cu toții jocul ,, De-a viața”... Lumina scade în intensitate, iar când se luminează din nou EA se află singură
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Partea_mea_de_cer_drama_de_c_al_florin_tene_1393568617.html [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
este mânia întru asemănare cu ura. Marama tristeții picură gustul cenușiu al delăsării, prelingându-se într-o bolboroseală abisală a uitării. Astfel, ne răstignim curiozitatea, uimirea, fiorul, mirarea, dorul, recunoștința și bucuria. Inima se împietrește și peste ea se așterne dunele disperării cu platitudinea și vidul iluziilor și amăgirilor. Dacă avem noroc spaima poate cuibări în noi frica de Dumnezeu- ca început al înțelepciunii, al venirii de la firesc la suprafiresc. Această salvare din naufragiul pulberii, vine prin ancora ascezei creștine, care
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338700017.html [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
le ciupeleau. Era și acolo o tehnică: să nu le lași prea cheluțe sau să-și târască aripile! Apoi, o vreme, sacii cu pene erau ținuți la soare. Spre toamnă, suiți în pod și abia după un an folosiți pentru dună și perini. Curcile le voiam, clar, roșcate! Nu negre, maronii sau albe. Așa fusese primul pui de curcă, unicul dar de la bunica mea din Oltenia, pui cu care venisem în brațe pe mașină și-i dădusem apă cu pipeta, să
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vacantele_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
rând, în lumea scrisului, cărui îi aparții, chiar dacă încă nu știi! Ce suntem? (titlu provizoru) Fragment O zi de vară, arșița, un drum de țară prăfuit, garduri de piatră care stau să se prăvale, o poartă de lemn cu o dună de nisip în fața ei și acolo, în nisip, o fetiță de vreo patru - cinci ani se joacă. Vorbește cu personaje imaginare, pune întrebări cu ochii plini de curiozitate, aude răspunsuri și nu contenește... Un trecător! S-ar părea că-i
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1402517965.html [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]
-
PLÂNG FLUTURII", EDITURA PROXIMA, BUCUREȘTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 716 din 16 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC ILEANA POPESCU BÂLDEA, Tu nu știi cum plâng fluturii, Editura Proxima, București, 2012 Printre dunele de nisip care tind să deșertifice pământul, pepitele nimănui îl strigă pe călătorul cu buzele arse de biciul vipiei. Ochii ard, mâinile și picioarele ard, sufletul se perpelește. Nu trebuie să disperi. Există semne vădite că oaza de verdeață și
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia by http://confluente.ro/Singuratatea_albului_intuneric_cronic_cezarina_adamescu_1355664177.html [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
îndopându-se până la plesnire cu gelato, smoothie-uri și fructe de mare. Am impresia că toți din jurul meu s-au culcat români și s-au trezit greci. Nimeni nu mai face nimic, toată lumea trăiește într-o perpetuuă stare de concediu-far-niene. Hamace, dune de nisip, piscine și valuri-valuri. Vreau și eu o lună zenificată, lipsită de griji, nervi și un început de ulcer. Când o găsiți, dați-i cartea mea de vizită. N-o să vă mai port pică, promit! PS: Plec și eu
Blesteme by http://www.zilesinopti.ro/articole/7667/blesteme [Corola-blog/BlogPost/98579_a_99871]
-
discoteci și luxoase vile. 2. Reperaj: gura este acum slabul punct precum a lui Ahile călcâi și fără greșeală putem spune că războaiele între intenții se iscă, între fierbinți și călâi, iar adevăratul deșert e în goalele minți, nu între dune. 3. Reperaj: viața e ca scara din cotețul de găini, rudimentară, scurtă și plină de mizerii, ne chinuim, cărăm și tragem ca hârșiți asini, dar pentru univers viruși suntem, în cazul cel mai bun bacterii. 4. Reperaj: arcadele visului Giocondei
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1475329433.html [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
moarte, creatoare și distrugătoare: „Și apa zăcută lătrând din care beau cu nesaț pe furiș acum când scriu acest tratat despre morți, despre vii, despre sete!”; „Fântâna o-nconjur în somn de trei ori, sturzilor le dau de mâncare, deasupra dunelor nenorocului o colibă îmi fac, apa sfințită mă doare...” Aerul semnifică lumea subtilă, așezată între cer și pământ, este simbolul sensibil al lumii nevăzute, un factor de mișcare universal și purificator. Ca și focul, aerul este un element activ și
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
fără de șei, strivindu-ne-n pinteni. O, tempora ! O mores ! Poetul scrie și urlă. Scrie și sângerează. Scrie și plânge. Scrie și inima-i cântă. Scrie, scrie, scrie, el e cronicarul vremurilor de pe urmă. Cronicarul apocalipsei. Cuvintele sunt pentru autor: „dunele mele din nisipul gândurilor », sunt « cuvinte ștrangulate / cu ombilicul ». Creația este o naștere dureroasă ca o „înaintare spre moarte ». Aurel Anghel posedă un acut simț al umorului, împletit cu un sarcasm usturător care se manifestă la adresa politicienilor aleși, a guvernanților
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cartile_seniorilor_citind_gerunzii_cezarina_adamescu_1350294046.html [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ÎNTREBĂRI RETORICE Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1616 din 04 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Ziua pleacă la plimbare cu mănuși de catifea Noaptea hâtră habar n-are cât o iubesc eu pe ea Dunele din mâna dreaptă, văile vor să le-astupe numai stânga, înțeleaptă, le vrea cu-ndrăzneală cupe unde vina s-o adape, cu a lacrimilor sare ca în ochii mei să sape, neîntrebata întrebare: de ce oare nemurirea ni se pare că
ÎNTREBĂRI RETORICE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1433437337.html [Corola-blog/BlogPost/374823_a_376152]
-
Nici vorbă ! Poezia lui Adrian Erbiceanu este un sistem cosmic, ea trăiește din irealitatea realului : nici apă , nici pământ, nici cer, nici foc, în ea ard galaxiile și perfecțiunea formelor îi dă o coloratură magică : metafora! „Val spumat pe creasta dunei — / Răzlețire solitară, / Umbră trasă prin lumină, / Cupă încă nebăută, / Pată fără vreo pricină, / Piatră arsă, iarbă mută...” ( Ritm ) Toți știm care este definiția metaforei, nimeni nu știe ce este metafora, până nu a suferit de zbaterea ei interioară. Tremurul petalelor
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_erbiceanu_la_fontaine_de_ce_sicle_.html [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
când trebui să-și primească porția de mâncare. Apoi mai e și ideea greșită de imobilism, agreată din considerente așa zis morale ( în condițiile în care sexul nu are nimic în comun cu morala! ), statul cu fața în sus, în duna statului în genunchi sau în picioare, care reprezintă idealul masculin în materie. Cu toate acestea, nu pot depăși faza de experiment, imboldurile care se trezesc în mie, din adormire, rând pe rând, dorul de ducă, de aventură, fiind unul dintre
DRUMUL APELOR, 39 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1490866233.html [Corola-blog/BlogPost/376328_a_377657]
-
Tiempo de efigies) (1970); Clima (1978); Tinta (1981); La roca (1984); Poemas 1970-1985 (1987); Palmas sobre la losa fría (1989); Fuego blanco (1992); Sobre una piedra extrema (1995); Poemas 1970-1995 (1997); Inscripciones (1999), Poemas 1970-1999 (2000); El libro, tras la duna (2002); En el cuerpo del mundo. Obra poética, 1970-2002 (2004); La sombra y la apariencia (2010). CĂRȚI DE CRITICĂ: El primer Alonso Quesada (1977); Tres estudios sobre Góngora (1983); Museo atlántico (1983); La luz negra (1985); Poetas canarios de los
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Andres_snchez_robayna_umbra_si_apar_eugen_dorcescu_1328634993.html [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
de semnificații existențiale, intrinseci(estetice), poemele Eleonorei Stamate sondează esența lumii și prin detalii aparent nesemnificative. În poezia Eleonorei Stamate cuvintele devin sentimente, unesc pe aproapele de aproapele său. Întreagă sa ființă se întoarce spre sine, sondându-și piscurile, adâncurile, dunele de nisip și lut primordial, pustiurile ancestrale ale destinului, care sunt și ale lumii pe care și-o asumă; ca un artizan, poeta coase scoarțe cu fire din cuvinte alese, căci doar cuvintele lumină, „în prag de mirare mă vor
NOI APARIŢII LITERARE ÎN COLECŢIA „LIRIK” A EDITURII ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_noi_apari_gheorghe_stroia_1362047594.html [Corola-blog/BlogPost/352088_a_353417]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > REFLECȚII Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Lumea e un deșert În care te pierzi Orbit de miraje. În marea de nisip, Printre dune și cactuși, Încrâncenată înaintez, Și sub tălpile mele Fuge fierbinte nisipul, Fuge fără întoarcere ... Ce bine spus-a înțeleptul: „Vanitas vanitatum et omnia vanitas!” Cu alte cuvinte: “Deșertăciune a deșărtăciunilor ... Totul este deșertăciune!” (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică: Reflecții / Floarea Cărbune
REFLECŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1410080260.html [Corola-blog/BlogPost/362227_a_363556]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CÂNTECUL LEBEDEI - TE ȘTIU AL MEU Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului te știu al meu pustiu sau oază de vise albastre când mă arunci fără lumină între dune de neliniști când mă zbori cu tine în geamăt de dor sub gene niciodată nu ți-aș da drumul într-un alt ochi parcă te-aș închide în dorință prizonier al mângâierii mele știi cum strigă în mine sevele tale
TE ŞTIU AL MEU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_te_stiu_a_violetta_petre_1361272790.html [Corola-blog/BlogPost/341329_a_342658]